2,745 matches
-
pe doctor, convins fiind că Stone avusese o vedenie izvorîtă din imaginația lui de om persecutat; Întocmai ca și povestea cu săpătorii de pe insuliță. Nu se așteptase să curme dintr-odată tirada retorică a doctorului Forester. Se așternu o tăcere penibilă. — Dar săpăturile? adăugă Digby, Încet. Doctorul Forester Îl privea cu gura ușor Întredeschisă, din care se scurgea o dîră subțire de salivă, ce-i murdărea fața nobilă. — Du-te, te rog, la culcare, Digby, zise Johns. Stăm de vorbă mîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din interior și din exterior. Mărginit, preferând soluțiilor radicale (singurele viabile!) o joacă de-a reforma și de-a onestitatea, incapabil să conceapă cea mai măruntă soluție salvatoare, încă președintele României a inventat, de curând, o nouă stratagemă, pe cât de penibilă, pe atât de lașă: brusc, ucenicul călugărului Vasile a descoperit că prerogativele sale sunt mult prea mici în raport cu uriașa lui voință de schimbare! Să fim serioși! Constituția României oferă președintelui țării puteri cvasi-discreționare. Numai că pentru a le exersa e
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
televiziunea. Din celelalte case de pe stradă se scurseră câțiva oameni. Alții urlau de mama focului, mistuiți de flăcări. În câteva minute apăru și televiziunea pomenită mai sus. - Ce părere aveți despre ce se întâmplă? o întrebă un reporter tânăr și penibil pe babă. - Nu știu. - Cum nu știți? se supără reporterul. Nu vă pare rău? Nu e groaznic? - Nu știu, repetă baba. Ești cu mașina aici? - Da, dar ce leg... - Ce marcă? - Un Nissan de teren, dar... - Uite, îți dau două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și... te-am deranjat? - Nu, dimpotrivă. Fred unde este? - La baschet, cred. Am intrat în bucătărie și eu am început să cotrobăi aiurea prin frigider. - Leonard? a zis. - Da? Se înroșise la față, semn că urma să-mi zică ceva penibil. Nu știam încă dacă pentru ea sau pentru mine. - Pot să te întreb ceva? - Sigur. Am găsit o banană și am început s-o desfac. - Tu, ăăă, i-ai zis lui Carl că îți place de mine? Era roșie ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
culinară (cumpărăturile și ustensilele tale sugerează rețete elaborate și neobișnuite, cel puțin în intenție; nu ești neapărat lacomă, dar ideea de a mânca seara două ouă la tigaie te-ar întrista); dacă statul pe lângă cuptor pentru tine e o necesitate penibilă sau o plăcere (bucătăria minusculă e dotată și organizată astfel încât să te poți mișca cu ușurință și fără prea mult efort, căutând să nu petreci prea mult timp acolo, dar nici să nu stai în silă). Aparatele electrice sunt la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
n-am să mă pot extrage prea repede din cameră. - De asta ce zici? „Mângâiam în neștire foile și-mi imaginam cum mi-aș trece mâinile peste coapsele ei, căutând să ajung în zona umbroasă a peșterii...” Tu ești chiar penibil! Auzi, „zonă umbroasă”... Pentru cine scrii toate chestiile astea? În ziua de azi, orice zâzea din clasa-ntâi pune mâna pe cretă și trage pe perete, în spatele blocului, pe șleau. Și tu vii cu metafore, cu declarații lăcrimoase, chestii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să ne îngrijoreze cu adevărat." Și s-a uitat semnificativ la bocancii săi înnoroiați, pentru a o încredința că el patrulează spre liniștea cetățenilor din Vladia și mai ales pentru a ieși așa din situația ce i s-a părut penibilă un soldățoi murdar într-o casă aristocrată! "Cîinii? Credeți că..." Radul Popianu se considera un om priceput la sufletele altora. Reușise să strecoare acea sămînță de îngrijorare de care avea absolută nevoie pentru a fi considerat un am util, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
apoi rosti fraze scurte, ca un răpăit de mitralieră: Pacea poate fi garantată numai pe această cale! Înarmați-vă, fiți stăpînii cerului, ai apelor și pămîntului!" Cînd Corvino își termină traducerea cineva bătu din palme, înainte de vreme, urmă o pauză penibilă, nimeni nu urmase îndemnul, însă Coriolan Popa nu era doar un om cu o voință de fier și o putere nemărginită, era și un om de lume, un diplomat. Încuviință în tăcere, grav, apoi își ridică palmele la înălțimea obrazului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ebrietății ușoare, ci pentru a‑și descărca sufletul din pricina bibliotecii vândute, pe care o cărase ca melcul În spinare, pe mare și pe uscat, În valiza de piele. Domnul X, fericitul cumpărător, care privea totul „cu oarecare distanță“, se simțea penibil. I se părea că toate privirile erau Îndreptate spre el, cu o undă de reproș. 9. A doua zi X, el Însuși puțin mahmur, cotrobăi prin cărți, pe care până atunci nici nu le văzuse bine. Chestia cu valoarea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ar fi fost elaborat de către „misterioasa, obscura și perfida forță care ținea În mânile sale cheile multor enigme Îngrijorătoare“. Descoperirea senzațională din Times, publicată sub titlul Sfârșitul irevocabil al Conspirației, ar fi putut, În mod firesc, să pună capăt acelei penibile afaceri, care otrăvise deja multe suflete și luase atâtea vieți. Urmărirea făptașilor, așadar aflarea mistificatorilor, va Începe cu o Întârziere de vreo douăzeci de ani. Cea mai mare parte a participanților răposare deja, Rusia fusese izolată de restul lumii. Nilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bucurăm de ceea ce ne-a lăsat, fără a încerca să-l mai "dezbrăcăm" și de puținele veșminte care i-au mai rămas". Când comisia citi comentariile personale ale fetei rămase șocată. Doamna de română nu reuși să-i ierte situația penibilă în care o pusese. Nu că ar fi fost vreun pui de scriitoare, dar Luana era convinsă că nimeni nu putea ști ce e în mintea și sufletul unui artist. * * * În prima de zi de școală a clasei a X
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
plimbare în parc. Era o zi superbă de toamnă, cu rămășite înșelătoare de vară târzie. S-au așezat pe o bancă, lipiți unul de altul, cu mâinile înlănțuite. Tăceau, așteptând fiecare să vorbească celălalt. Apoi, pentru ca momentul să nu devină penibil, au început să vorbească și-au făcut-o amândoi o dată. Au izbucnit în râs. Domnișoarele mai întâi, a zis el. Nu, spune tu, Ștefan. Vreau să-mi cumpăr garsonieră. Nu, nu vreau să-mi cumpăr. Aș vrea să închiriez una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o să vă doară. Relaxați-vă, totul va fi bine. Când, în sfârșit, se văzu scăpată, o luă la goană iar Iuliana abia reuși s-o ajungă din urmă. Nu mai intru acolo niciodată, strigă Luana oripilată. A fost cel mai penibil moment din viața mea. Dacă vrei copii, asta te așteaptă. Controale peste controale, durere și situații jenante. Dar, crede-mă, satisfacția e pe măsură. Îi povesti lui Ștefan îngrozitoarea experiență prin care trecuse. Vezi dacă nu mă asculți niciodată? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
astfel, urmărită și abordată necontenit de un bărbat necunoscut. Luana bănuia zbuciumul femeii și discuțiile interminabile cu Radu care, așa cum îl știa, gelos fără măsură și judecată, o asalta cu reproșuri și-o învinuia că e responsabilă de această situație penibilă. Îl vedea urlând, amenințând, interzicându-i să mai îmbrace haine provocatoare. Intuiția feminină îi spunea că Rebeca nu înghite, deloc, atitudinea bărbatului, că protestează cu vehemența femeii care are ce arăta și nu poate, punând în pericol tihna cuibușorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-mi pasă dacă vii sau nu. Femeia se lupta cu pitonul, care o Încolăcise strâns. Chipul ei exprima totodată durere și extaz. Johan nu se dumirea dacă era prefăcătorie ori adevărată durere. și-a făcut loc prin mulțime, prin amestecul penibil de fluierături și de aplauze cu care era Însoțit fiecare gest exagerat de pe scenă. Nu s-a uitat În urmă. A găsit-o pe Farah lângă mașină. Ea a Întors capul Îndată ce l-a văzut ieșind. Privea În josul străzii șirul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Își ținea pumnul strâns, iar el l-a cuprins În palmă, până când degetele ei au Început să se destindă. Sper că nu ne-a văzut nimeni aici, a spus ea, cu privirea tot Într-o parte. Ar fi așa de penibil să fi dat cineva cu ochii de noi! Mami și tati ar muri de rușine. Tati e probabil Înăuntru, nu ne-am uitat noi destul de atent În jur. Farah i-a aruncat o privire aspră, iar el a simțit că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fără lumină, n-a avut nici o dificultate să dea de mica adâncitură unde era cheița. L-a descuiat și a pipăit teancul gros de foi al tezei. S-a Întrebat la ce bun o păstrase atâta vreme. I se părea penibilă, ceva mort, o piedică. A Împins o și a căutat pe pipăite pașaportul. În drum Îi trecuse prin minte că s-ar fi putut să dispară. Îi dăduse atât de puțină importanță, fusese atât de neglijentă, iar acum se ruga
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
jenantă, nu-ți mai rămânea altceva de făcut decât să te ridici, să mormăi o scuză și s-o pornești către ușă. Carmina știa foarte bine ce înseamnă să fii alungat, de muțenia conspirativă a celor doi soți, cât de penibilă îți era retragerea dar, desigur, acum nu era aranjată o coaliție a tăcerii de vreme ce Nina avea voie să întrețină atmosfera și nu exista nici o interdicție în acest sens. Poate Alexe se credea dezarmat, în fața celor trei femei, ori poate avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
camerele la Ovidiu și la bărbatul ei și porunci: Veniți de vă puneți hainele alea la locul lor, aveți șifoniere. Să nu mai văd nimic acolo, la cuierul din hol! Plecă imediat din hol, așa era strategic de fapt. Era penibil să-i vadă pe cei doi bărbați, ieșind tiptil din vizuinile lor și executându-se de sarcina trasată, în timp ce-și zâmbeau complice unul altuia, sau pășeau pe vârfuri ca niște infractori, își alegeau hainele ce le aparțineau, grăbiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
avea aerul unui om copleșit de vinovăție, știa că se va duce acasă și acolo trebuia să rostească o scuză, o ședință, o șuetă cu prietenii, ceva cât de cât credibil, e de pe acum neliniștit, cu gândul la acel moment penibil, întâmplat în hol, în fața cuierului, un neadevăr rostit sec și cu voce controlată, indiferentă, prețul intrării lui în interiorul apartamentului, moment peste care trece uneori mai ușor, alteori mai greu. În cămașă de noapte, toată numai dantele, Larisa își va înăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de ceai, se gândi că poate doctorului nu-i mergea mașina și trebuia să vină pe jos. Minutele treceau grele, unul după altul, nu, nu, își spuse, ar fi ajuns oricum, deja a trecut un sfert de ceas. E absolut penibil să mai stau. Își aruncă portmoneul în poșetă, se ridică de la masă, părăsi ceainăria, făcu semn unui taxi, o chinuia ideea că poate medicul, împreună cu femeia a cărei voce i se păruse c-o aude la telefon, o urmăreau pitiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dreaptă. În stânga paginii, jos, se notează data înscrierii cererii, iar dedesubt numele adresantului. Stilul de redactare al cererii trebuie să rămână în limitele oficialului, cu formulări simple, clare și precise, abaterile de la aceste cerințe elementare generând exprimări inutile sau chiar penibile uneori. Iată un model de cerere frecvent utilizat: Domnule Director, Subsemnatul, Dascălu I. Dorin, elev în clasa a VIII-a C al Gimnaziului ,,Anastasie Panu” din orașul Huși, vă rog să-mi eliberați o adeverință din care să rezulte că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cumplită? Ura de rasă sau ura de clasă? Nu-s în genul Iordanei Marievici nici pasivitatea, nici prudența, dar reabilitarea dreptei e un subiect prea spinos ca să-l abordăm acum. Nu-i momentul. E o problemă delicată care... Mai mult penibilă decît delicată. Și de ce n-ar fi momentul? Detest formularea asta, "nu-i momentul". Dacă nici acum nu sîntem în stare să recitim trecutul, istoria scrisă de comuniști și să-i contestăm neadevărurile, atunci cînd? Ei, ce zici? Răscolim proletcultul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de profitoarea de Delfina, de planuri din astea vă arde vouă, cine e? Să știi că nu scapi de mine pînă nu-mi spui cine e prospătura, îl amenință, ca să mă pot ocupa de amîndoi așa cum se cuvine. Mă simt penibil, îi răspunde Roja cu sinceritate, privindu-și vîrfurile pantofilor, nodurile șireturilor, punînd capăt scenei, zău că n-am timp de prostii din astea, de discuții de doi bani, îi mărturisește verificîndu-și curelușa ceasului de la încheietura mîinii, sînt în întîrziere, băieții
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
visul unității pluraliste și al refuzului exclusivismului întreține și găzduiește o negativitate infinită ce-i asigură un prezent pur și o salvează de riscul dogmatizării.“ Metoda ar putea fi numită „culegerea florilor cu excavatorul“. Artistizarea forțată a textului. Reprezintă o penibilă fandoseală a autorilor care cred în mod greșit că trebuie să recurgă la un un stil afectat ca să facă literatură: „Încremenirea - surdă. Aleargă. Simultan, din toate direcțiile. Înlăuntru, din toate direcțiile. Afara sorbindu-se cu cer cu tot. Cercuri largi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]