1,388 matches
-
Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. b) A doua variantă a formulei de dezlegare este cea folosită atât de Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, dar având aceeași adaptare a pronumelui pentru plural: „Eu vă dezleg de păcatele voastre...”. După primirea dezlegării, comunitatea este îndemnată să aducă mulțumire lui Dumnezeu. Apoi, după un cântec sau un imn potrivit, preotul nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pronumelui pentru plural: „Eu vă dezleg de păcatele voastre...”. După primirea dezlegării, comunitatea este îndemnată să aducă mulțumire lui Dumnezeu. Apoi, după un cântec sau un imn potrivit, preotul nu mai face rugăciunea de mulțumire, ci binecuvântează în mod direct penitenții, după care îi trimite. Există însă și situații mai urgente, în care nu mai există timpul necesar pentru ca să se parcurgă întreaga structură a ritului. În aceste cazuri, ritul este prescurtat, rezumându-se doar la următoarele momente: o scurtă lectură din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rostește doar formula dezlegării, care este prescurtată: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. Chiar dacă situația se dovedește a fi așa de urgentă, se păstrează aceeași condiție, ca, în cazul în care penitenții vor supraviețui pericolului, să recurgă cu prima ocazie la mărturisirea individuală. Se pune însă în discuție teologică o problemă: dacă păcatele sunt cu adevărat iertate prin dezlegare generală, de ce ar mai fi nevoie de o mărturisire ulterioară a acelorași păcate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oare că nu a fost valabilă prima iertare? Răspunsul oferit de unii autori susține că, de fapt, în oricare dintre cele trei Forme, această condiție este prezentă și necesară pentru ca păcatele să fie iertate. Dacă această dispoziție și dorință a penitentului, de a se mărturisi în mod concret, nu există, atunci nu există nici condiția pentru ca păcatele sale să fie iertate, iar dezlegarea nu și-ar produce efectul, nici chiar în cazul Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului, de a se mărturisi în mod concret, nu există, atunci nu există nici condiția pentru ca păcatele sale să fie iertate, iar dezlegarea nu și-ar produce efectul, nici chiar în cazul Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Alți teologi, însă, comentând această explicație, afirmă că nu ar fi posibil ca să se dea dezlegare cu o condiție în viitor, pentru că, în acest caz, dezlegarea ar fi eficace doar când penitentul ar împlini condițiile viitoare propuse. Dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Alți teologi, însă, comentând această explicație, afirmă că nu ar fi posibil ca să se dea dezlegare cu o condiție în viitor, pentru că, în acest caz, dezlegarea ar fi eficace doar când penitentul ar împlini condițiile viitoare propuse. Dar și în această situație, trebuie spus că recurgerea ulterioară la mărturisirea păcatelor în mod individual este dovada unei autentice convertiri a creștinului, care în acel moment al mărturisirii va avea și avantajul de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la mărturisirea păcatelor în mod individual este dovada unei autentice convertiri a creștinului, care în acel moment al mărturisirii va avea și avantajul de a primi ajutor spiritual concret din partea confesorului. În acest mod, Biserica demonstrează că are grijă ca penitentul să se bucure cu adevărat de roadele unei convertiri autentice și dorește să facă tot posibilul pentru ca să îl elibereze pe acesta de consecințele păcatelor sale. Atunci, apare o altă întrebare: care este, de fapt, ca urmare a celor afirmate, valoarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moartea imposibil de împiedicat, dorința de mărturisire trebuie totuși exprimată, căci, pentru ca dezlegarea să producă efectul dorit, este suficientă și la un nivel subiectiv existența căinței perfecte, care conține în mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
semnificație într-un dialog în care cuvântul iertării răspunde celui de mărturisire”. La acest lucru contribuie mult confesorul, care este chemat să rămână un instrument al lui Dumnezeu, folosindu-se în acest sens, în relația și în dialogul său cu penitentul, de diferite modele. 4. Paradigme ale dialogului penitent-confesor Pentru că, în general, persoana umană, în relaționarea sa cu celălalt, se folosește, conștient sau mai puțin conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul, de diferite modele. 4. Paradigme ale dialogului penitent-confesor Pentru că, în general, persoana umană, în relaționarea sa cu celălalt, se folosește, conștient sau mai puțin conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit, atunci întreg procesul dialogic se poate dezvolta influențat de acest model explicativ. Sau, dacă același confesor vrea să îi transmită altui penitent mesajul că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit, atunci întreg procesul dialogic se poate dezvolta influențat de acest model explicativ. Sau, dacă același confesor vrea să îi transmită altui penitent mesajul că Isus este Păstorul cel Bun care merge după oaia rătăcită, sau medic care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este Păstorul cel Bun care merge după oaia rătăcită, sau medic care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile, a Tatălui care îl așteaptă pe Fiul risipitor și îl primește când se întoarce, a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
focalizează întreaga atenție doar spre două dimensiuni esențiale: aceea de judecător și de medic. Toate aceste modele, folosite în anumite împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
judecător și de medic. Toate aceste modele, folosite în anumite împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celelalte, dar eventual într-un plan secundar. Din acest motiv, întreaga celebrare sacramentală îmbrățișează în mod mai accentuat o imagine paradigmatică, favorizând, în același timp, aprofundarea dimensiunii corespunzătoare acesteia. Înainte de a aplica mai mult un model sau altul, confesorii și penitenții trebuie să fie pe deplin conștienți că sacramentul reconcilierii este o liturgie, care conține o proclamare eficace a cuvântului lui Dumnezeu. Indiferent de paradigma accentuată, „acest sacrament trebuie să fie celebrat în așa fel încât să focalizeze atenția în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rămână „semnul și instrumentul iubirii îndurătoare a lui Dumnezeu față de cel păcătos”. Acest raport paradigmatic este vizibil, în special, în modul de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în special, în modul de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului, marele preot milostiv (...), păstorul hotărât să caute oaia rătăcită, medicul care vindecă și întărește, unicul învățător care învață adevărul și arată căile Domnului, judecătorul celor vii și al celor morți, care judecă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întărește, unicul învățător care învață adevărul și arată căile Domnului, judecătorul celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Păstrând în centru imaginea vie a lui Cristos și imitând bunătatea Mântuitorului, confesorul îi transmite penitentului, prin atitudine și prin cuvinte, conștiința că se află în fața unui „alter Christus” care îl tratează cu milostivire infinită. Conștient de acest lucru, penitentul simte dorința de a se lăsa transformat de iubirea profundă a lui Dumnezeu. În interiorul său, poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aparențe”. Păstrând în centru imaginea vie a lui Cristos și imitând bunătatea Mântuitorului, confesorul îi transmite penitentului, prin atitudine și prin cuvinte, conștiința că se află în fața unui „alter Christus” care îl tratează cu milostivire infinită. Conștient de acest lucru, penitentul simte dorința de a se lăsa transformat de iubirea profundă a lui Dumnezeu. În interiorul său, poate începe desfășurarea unui proces dialogic, pentru că el nu poate să rămână pasiv și să stea pur și simplu în fața unui „alter Christus” fără să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unui „alter Christus” fără să facă nimic. Își va exprima dorința să îl întâlnească pe Cristos și ca iubirea acestuia să locuiască în el, cerând iertarea păcatelor și primirea harului sacramental. Prin decizia de a elimina păcatele din viața sa, penitentul primește acest har, iar odată cu aceasta, permite în mod practic vieții lui Cristos să locuiască în el. De aceea, sacramentul reconcilierii poate fi privit și prin prisma acțiunii transformatoare a harului. Însuși Cristos lucrează prin intermediul confesorului, făcându-l mai întâi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
locuiască în el. De aceea, sacramentul reconcilierii poate fi privit și prin prisma acțiunii transformatoare a harului. Însuși Cristos lucrează prin intermediul confesorului, făcându-l mai întâi pe acesta „alter Christus”, pentru ca apoi să îl schimbe în mod radical și pe penitent, transformându-l din păcătos într-un alt „alter Christus”, în care să existe viața sa dumnezeiască. Dobândind o asemenea stare interioară, penitentul iertat poate afirma asemenea Sf. Paul: „nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine” (Gal 2,20
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]