15,855 matches
-
E nevoie azi, la bilanț, de o cuprindere sintetică - nu atât, din nou, a evenimentelor în sine, cât a analizelor consacrate acestor evenimente. Ne aflăm în situația în care analizele pot oferi, în fine, explicații de natură să modifice convingător percepția asupra realității - și implicit realitatea. Or, editorialele lui Toma Roman au calitatea de a înregistra la epicentru, fără partizanate și într-un sens riguros, cam tot ce s-a produs semnificativ în sfera politicului românesc începând cu septembrie 1991 și
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
și rîvnitul său cîmp prăzuliu, asamblînd apoi totul in construcții modulare de la șase în sus, Manoliu transformă un semn convențional într-o realitate spirituală, iar cumulul, mai exact teancul de bancnote, într-un adevărat ,,iconostas". Dincolo de raportul strict vizual, de percepția artistică nemijlocită, în care imaginația și libertatea artistului - ale artistului ce-și autolimitează cîmpul de acțiune prin intrarea voluntară în captivitatea unui reper unic - sunt inepuizabile, Serghei Manoliu denunță o gravă erodare a țintelor morale și o galopantă entropie a
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
clasice. Mi-am dat seama (dar nu pe loc) că nivelul de violență cotidiană era atît de mare în S.U.A. încît, în ochii spectatorului de acolo, simpla apăsare pe obrazul eroinei cu o pernă ar fi fost sub pragul de percepție necesar pentru care el să înțeleagă că asista la o crimă. Pentru mine, care veneam dintr-o țară în care violența pe scenă ori la t.v. era cenzurată, iar cea de pe stradă ascunsă, depășirea cu mult a acestui prag
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de agresivitatea sau de toleranța cenzurii, de formele pe care le-a îmbrăcat intervenția directă a comenzii politice în dinamica și în metabolismul creației. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active, de exemplu, în deceniul șapte
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
ceea ce se înțelege astăzi prin "politically correct". Cartea recomandă o unică revoluție pe care intelectualii ar avea dreptul să o îmbrățișeze: eliberarea inteligențelor de ideologie. Spre deosebire de concepțiile filozofice occidentale (Locke și urmașii lui spirituali) care proclamau supremația individului și a percepțiilor sale, în viziunea asiatică scumpă anumitor spirite de pretutindeni, EUL se cufundă în masă, se topește în infinitul ei și se contopește cu ea. Omul devine un fir de iarbă, un bob de sare cu nimic diferit de toate celelalte
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
imaginare, este una tipică pentru gesturile dezinhibate, recuperatoare și re-modelatoare - în dublul plan al realului și al imaginarului -, ale postmodernității. Pentru că ceea ce face Sorin Dumitrescu prin etalarea compactă, pe rafturi, a celor două mii de cranii, prin resemnificarea acestora în planul percepției nemijlocite, prin înscrierea lor ca moduli într-un discurs copleșitor și emoționant în același timp, se numește, pur și simplu, instalație. Așadar, din punctul de vedere al convențiilor artistice, el realizează o amenajare neconvențională a spațiului, din punctul de vedere
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă o descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau formații românești), numai aproximativ 90 (...) sînt literare actuale, restul fiind regionale sau populare" (p. 122); sufixul -ăi (cu variantele sale: -îi, -ei etc.) are un "caracter
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
prin mijloace specifice, pentru corectarea vorbirii, sau pentru predarea limbilor (străine), și altele. II. Dar se adaugă aspectul comunicării zise "dintre C și om" (pe ecranul C) sau calea specifică pentru câștigarea de cunoștințe, pentru modificarea gândirii sau a memoriei, percepției, emotivității și deci a întregii personalități prin această "comunicare" (putând ajunge șí la efecte maligne, ale unei "dependențe" de C). III. În sfârșit, o a treia categorie de intervenție a procesului de comunicare prin C, mai puțin remarcată ca atare
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
studii și pretenții de civilitate. Poate că mai bine ar fi fost de invocat, aici, personajele din Momente ale aceluiași celebru autor care aduc bine aminte cu trăsăturile balcanismului propuse de învățatul austriac citate mai sus. Dar nu uit de percepția propusă de unii autori, citați de Maria Todorova, că Balcanii constituie periferia unui centru vesteuropean, în care stîngăciile socio-economice nu au decît două secole. Românii, citează autoarea noastră, nu prea recunosc calitatea lor de balcanici motivînd că sînt latini. Dar
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
retorica distorsionată pînă la anularea oricărui descriptivism. Exuberanța tușei, aparenta spontaneitate a compozițiilor, tonurile puternice și împinse ostentativ pînă în pragul riscului, dar și înalta vibrație afectivă și perfecta stăpînire a mișcării par elemente comune ambelor expoziții. în sprijinul acestei percepții comode ar veni și afirmația că dacă lucrările însele sînt atît de asemănătoare, de multe ori variațiuni discrete pe aceeași temă, cum ar putea fi marcată convingător diferența dintre două expoziții prin care străbate aceeași energie și în interiorul cărora se
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
folosiți intertextualitatea. Citați un jurnal care consemnează nu numai secolul trecut ci și întreaga istorie a omenirii. Transpare o dorință de globalitate. Creați un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrieți cu inteligența (înțelegerea, tot ceea ce cunoașteți) ori cu sufletul (percepția lirică a lumii)? G.S.: Sper că scriu în primul rând cu sufletul și abia apoi cu mintea (să nu uităm ce spuneam despre cunoaștere și derută). Dar mai cred și că trebuie să scrii cu amândouă - inimă și cap. Această
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
constituie, în consecință, decît o infatuată iluzie. Acele "constructe" ideatice, de care vorbesc exegeții săi, teze pe care se mulțumește să le ilustreze obsesiv în propriile texte, coincid cu așa-numitele "Bilder im Kopf", "imagini înrădăcinate" în creier, ce preced percepția directă a realității și o influențează pînă la manipulare. Cu atît mai mult cînd aceste "imagini" sînt proiectate peste pretinse "esențe naționale" (Wesen der Nation), ele sînt rezultatul unui dezechilibru generator de discriminare și inegalități. Ele nivelează și mortifică Viul
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
este metafora principală a spectacolului. Cușca lui Jonathan (Tudor Chirilă) mare, concretă, palpabilă pe scenă nu este, în acest context, doar un obiect în sine, un element de decor, ci materializează un sistem de gîndire, un mecanism care tarează, deformează percepțiile, vorbirea, personalitatea pînă la clișee de tot felul: Jonathan se bîlbîie, are tot felul de ticuri, gesturi repetitive, stîngăcii, ritmuri bizare. Orice evadare din acest sistem existențial absurd, impus de mamă, pare de-a dreptul o aventură. Într-o astfel
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
teme biblice și mistică iudaică. Are loc și o instituționalizare a acestui interes prin apariția unor centre de studii iudaice și introducerea lor în cadrul universitar. Cred că putem detecta, mai ales la nivelul generațiilor mai tinere, o schimbare sensibilă a percepției publice despre evrei și iudaism, mai aprofundată și mai nuanțată, chiar dacă, la acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare care o definesc: inteligența ("la răspîntie se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul, puterea de observație, percepția iute, lipsa de imaginație și de viața interioară. Nichifor Crainic, care a acaparat conducerea Gîndirii prin 1926, fundează alt punct de vedere potrivit căruia ortodoxia e fundamentală determinării sufletului românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
vas pestilențial, un tînăr violonist: "Sănătatea mea e perfectă, moralul de asemenea și, în general, situația e mulțumitoare... Am la mine vioară... Învăț limbi străine...". În ultimă instanță, s-ar putea spune că destinul nu e decît o chestiune de percepție a fiecăruia, o combinație proprie de serotonină și autosugestie. Dintre toate cele rostite odinioară și reamintite în film, două replici, mai ales, iti străpung sufletul: o mamă care-i spune fetei : "Să mergem la cireșe, în piață, că poate nu
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
XIX-lea, se prea poate ca abia primul război mondial să-i fi pus capăt, și nu numai într-o parte a Europei, ci pe întregul continent în același timp, fiindcă omenirea era mai aproape decît fusese oricînd înainte de o percepție globală a istoriei. E așadar sigur că vom păși cam toți o dată în mileniul al treilea, globalizarea fiind astăzi cu adevărat ceea ce o arată numele. Dar nu e deloc sigur că acest lucru se va petrece în noaptea dintre ultima
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
ceea ce o arată numele. Dar nu e deloc sigur că acest lucru se va petrece în noaptea dintre ultima duminică a lui 2000 și prima luni a lui 2001 decît dacă avem în vedere calendarul. Nu știm care va fi percepția celor de după noi în această privință. S-ar putea ca ei să considere că nimic remarcabil, istoric sau cultural, nu desparte apele în noaptea cu pricina (sau, mă rog, în zilele, săptămînile ori lunile de dinaintea ei sau de după ea) și
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
E o lume în care abilitățile noastre verbale vor păli treptat, constrînse de rigorile mediului de comunicare, pînă cînd vom fi reduși la schimburi de banalități, iar lipsa de nuanță a limbajului își va afla echivalentul în lipsa de nuanță a percepțiilor și gîndirii noastre. E lesne de dedus că Bikert nu e un entuziast al Internetului. Nu știu cît de multă dreptate are, în analiza sa, dar cert este că volumul lui, fără îndoială extrem de interesant, poate fi citit pe Internet
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
stilistică a prestației electorale a fost formulată de unul dintre analiști sub forma opoziției dintre 'limbajul lemnos' și cel 'viu', iar succesul candidatului partidului România Mare a fost pus pe seama discursului său 'colorat' și 'percutant', care l-a deosebit în percepția electoratului de toți ceilalți candidați la președinție. În aprecierea comentatoarei, discursul acestora, cantonat în formulări seci și stereotipe, nu a reușit să-și transmită mesajul alegătorului. În contextul situațional în care a fost folosită, formula limbaj lemnos - trimițînd fără echivoc
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
cărora suferim, ca țară, și astăzi. Vina lui Miron Cozma, ca și a lui Iliescu, constă nu doar în ceea ce au făcut ei efectiv, ci și în urmările deciziei lor de a declanșa un război civil. Plătim în continuare pentru percepția străinătății că aici lucrurile nu se rezolvă prin domnia legii, ci prin atotputernicia bâtei. De fiecare dată cînd se mai inventează un prag peste care suntem nevoiți să trecem, motivarea trebuie căutată în imaginea de țară nesigură, dominată de interese
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
de solidaritate, dorința indirectă de a te mărturisi? E.F. Poemul acela a fost scris pentru soțul meu, ca dar de ziua lui. Miezul lui este conștiința diferenței dintre știință - soțul meu a fost un strălucit specialist în biologia moleculară - și percepția aproape religioasă a lumii de către poet. S-a supărat atât de tare că îi văd pe oamenii de știință ca vânători de tipare când ei de fapt caută dovezi, că n-am mai citit-o cu voce tare în prezența
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
ascunse-n cutele cămășilor/ și-ncercînd de acolo să mă catapulteze-n toate unghiurile planetei" (Poem refuzat). Măsurînd fraternal crăpăturile din pereți și dușumele, "aceste rezerve de prietenie rămase/ de la cutremur", poetul ajunge a crede, printr-un fel de ironie a percepției fabuloase, "că între polul nord și polul sud/ lifturi-pirat ne fură respirația" (Erezia a doua). Banalul spațiu cotidian se umple așadar cu datele lumii, prin gestul scriptic încărcat de magice energii transfiguratoare. Sublimă răzbunare a "mediocrității" ce și-o resimte
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
al tuturor celor ce ființează, dar proiectat pe infinit: "Nu-i vorba numai de cuvinte aici/ e poate dreptul la colb al cărnurilor ultragiate/ cutia de scrisori nu îți naște urmași/ mereu o distanță rămîne neacoperită" (ibidem). Cele mai obișnuite percepții devin pretexte ale unui hazard oracular: "libertatea mea/ caută să se recunoască/ în pata de pe mîna unui străin/ poate doar o veche arsură de țigară/ acum calmă ca o limbă moartă" (ibidem). Disjungem astfel stratul evident cel mai profund al
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
petrecute. Palierele se juxtapun întrucît relatarea, cu inserțiuni de dialog, este întreruptă de scrisori adresate virtual mamei, de frînturi din poeziile ei dedicate sau notații de jurnal. Interesul nu rezidă însă atît în factologic, cît în puterea de a sugera percepții vagi, abisuri psihologice, nebunia (în momentele de întrerupere a canalelor de comunicare cu ființele cele mai dragi, de blocaj total) și, corelativ, reacția simpatetică la ea. Prologul pune cititorul în temă dînd primele informații, dar și pregătește finalul. Aflăm că
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]