1,178 matches
-
numărul cazurilor de nașteri premature si de mortalitate perinatală). În concepția liniară și unidirecțională (modelul biomedical), boala era consecința evenimentelor perturbatoare, după un model mecanicist (cauză-efect), care nu lua în considerare decât aspectul obiectiv (gravitatea, durata, frecvența bolii) ignorând procesele perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să recunoaștem rolul antecedentelor biologice "declanșatoare", dar este necesar să luăm în considerare și activitatea și traiectoria
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de doi ani (dificultăți grave). Stabilirea dificultăților de învățare se face prin evaluare pedagogică sumativă bazată pe programele în care sunt incluse obiectivele învățării și standardele de performanță. Originea dificultăților de învățare este plasată în: a) disfuncții ușoare la nivel perceptiv și psihomotor; b) tulburări ale schemei corporale și lateralității; c) orientarea spațio-temporală deficitară; d) deficitele de atenție și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
lăsa această problemă deoparte, concentrându-mi în schimb atenția exclusiv asupra puterilor cognitive (1.A și 2.A din tabel). În acord cu întrebarea care dă titlul acestui subcapitol, în cele ce urmeaza mă voi concentra asupra actelor senzoriale și perceptive, mai precis asupra puterii cognitive aferente părții senzitive a sufletului (1.A din tabel). În acord cu o întreagă tradiție filozofica și psihologică, Toma din Aquino discuta despre existența a cinci simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și pipăit. Deși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede devine colorat „într-un anu mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate până acum putem conchide că, în funcție de tipul de schimbare, immutatio naturalis sau immutatio spiritualis, avem următoarea ierarhie: văzul este pe primul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această ecuație. Trebuie precizat că, pentru Toma, toate puterile cognitive, fiind puteri cognitive ale unui singur individ, sunt unite. Altfel spus, actele cognitive realizate de puterile aferente sunt unitare; în experiența actele perceptive, spre exemplu, ne apar ca fiind unitare și putem distinge între diferitele etape doar post factum prin întoarcerea intelectului asupra actelor cognitive sau, cum este cazul cărții de față, atunci când analizăm anatomia cunoașterii. Tocmai datorită acestei unități a actelor cognitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imagine pictografica, așa cum am fi tentați dacă ne-am raporta la termenul „imagine“ din limba română, termen care are mai mult conotații vizuale. Dacă lucrurile ar sta totuși în acest fel, dacă imaginea ar avea doar conotații vizuale în procesul perceptiv, ar rezulta două concluzii: a) ori nu am putea crea decât imagini ale unor obiecte percepute prin intermediul văzului; b) ori am avea capacitatea de a converti speciile sensibile primite de la celelalte patru simțuri externe în specii vizuale. De vreme ce noi, ca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
suferit unele modificări pe care le putem identifica comparând alte derivate: fr. percevoir „a percepe”, față de perception „percepere” (lat. percipere); concevoir „a pricepe”, față de concept, conception (lat. conceptus, conception); décevoir „a minți”, față de deception (lat. decipere „a decepționa”); it. percettivo „perceptiv”, față de percepire „a percepe”. Este important de remarcat faptul că incipio nu a fost luat din latină și transpus în română ca un obiect izolat. „Stricarea” despre care vorbește Cantemir dovedește funcționarea vie ca sistem aparte a limbii române în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
undă pentru o modalitate senzorială prin excitarea alteia. În numeroase cercetări ale psihologilor ruși și sovietici a fost evidențiată influența asupra undelor optice a excitațiilor acustice, olfactive, gustative. Astfel, excitațiile acustice tari ridică undele optice. 2. Influențarea reciprocă a calităților perceptive heteromodale; efectele de influențare inter-senzorială sunt dependente de condițiile inter și intra-individuale ale celui care percepe, precum sensibilitatea sau motivația, respectiv de gradul de reliefare și de complexitate a conținutului percepției. Sunetele puternice și înalte "iluminează" culorile, pe când sunetele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de odinioară și creează epistema de astăzi, iar savanții aflați în avangarda cunoașterii naturii sau a omului devin conștienți de relativitatea constitutivă a adevărurilor științifice și de realitatea perenă a mitului. Mitul nu mai este o fantasmă gratuită subordonată elementului perceptiv sau rațional. Este o res reală care poate fi manipulată atât în bine, cât și în rău."191 Un mit în sine nu poate fi nici bun, nici rău, ceea ce îl face periculos fiind doar întrebuințarea ce i se dă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
manipulate numai datorită ignoranței lor". 199 Ibidem, p. 5. 200 Ibid., p. 12. 201 Ibid., p. 7. 202 Jean-Jacques Wuneneburger, Viața imaginilor, p. 34. 203 Ibidem, p. 38. Analizându-le atomizat, ca anexe ale formelor și funcțiilor imaginației reproducătoare ori perceptive, în strictă dependență cu o realitate sensibilă și adevărată, miturile sunt declasate, reduse la fabule, la sporovăială (eventual cu valoare estetică, onirică ori afectivă) dar fără a fi considerate mijloace de oferire a unui sens figurat, de manifestare a unui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru care hipofiza este numită „dirijorul glandelor endocrine“. Partea superioară este de natură nervoasă și face legătura între hipofiză și un centru subcortical specializat în reglarea funcțiilor vegetative: hipotalamusul. Legat de alte numeroase formațiuni nervoase complexe, cortexul, talamusul („computerul vieții perceptive“), bulbii olfactivi etc., hipotalamusul poate fi considerat ca un veritabil computer al vieții vegetative, care programează componentele fiziologice ale foamei, setei, sexualității, ovulației, ritmicității de bază a somnului. Francezul Guillemin a descoperit substanțele neurocrine care sunt molecule intermediare în partea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
J.S. Bruner (1970) curiozitatea este o reacție la nesiguranță și la ambiguitate. O sarcină rutinieră nu invită la investigație iar alta prea incertă poate provoca tulburare și neliniște ceea ce duce la reducerea explorării. D.E. Berlyne vorbește de o curiozitate „perceptivă“ și de o curiozitate „epistemică“. În curiozitate epistemică esențial este conflictul conceptual, lupta dintre două sau mai multe impulsuri contrarii. Conflictul conceptual (ca și cel perceptual de altfel) denotă un grad ridicat de incertitudine. Intensitatea incertitudii scade pe măsură ce se dobândesc
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu i se pot capta interesul și atenția cu procedee obișnuite de motivare extrinsecă. Elevul trebuie să trăiască sentimentul succesului care devine factor motivațional. 3. Dezvoltarea impulsului cognitiv. Se pune problema trecerii de la curiozitatea perceptivă, care este o simplă prelungire a reflexului înnăscut de orientare și a trebuinței de explorare, la curiozitatea epistemică (D. Berlyne, 1963), adică nevoia de a descoperi noul. Se recomandă apelarea la „surpriză“, „noutate“, la contrast, crearea unor situații care să
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
kinestezice și de echilibru 16 3.3. Senzațiile olfactive 17 3.4. Senzațiile gustative 19 3.5. Senzațiile cutanate 19 3.6. Senzațiile auditive 24 3.7. Senzațiile vizuale 26 CAPITOLUL II. PERCEPȚIA 31 1. EXPLORAREA VIZUALA 31 2. ILUZIILE PERCEPTIVE 34 3. FIGURILE AMBIGUE 37 4. ORGANIZAREA PERCEPTIVA 38 5. CONSTANTA PERCEPTIEI 40 5. PERCEPEREA SPAȚIULUI ȘI A DISTANȚELOR 40 6. PERCEPTIA TIMPULUI 43 7. PERCEPTIA MISCARII 43 8. FORME SPECIALE ALE PERCEPTIEI 44 9. ROLUL CUVÂNTULUI ÎN PERCEPERE 46
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
olfactive 17 3.4. Senzațiile gustative 19 3.5. Senzațiile cutanate 19 3.6. Senzațiile auditive 24 3.7. Senzațiile vizuale 26 CAPITOLUL II. PERCEPȚIA 31 1. EXPLORAREA VIZUALA 31 2. ILUZIILE PERCEPTIVE 34 3. FIGURILE AMBIGUE 37 4. ORGANIZAREA PERCEPTIVA 38 5. CONSTANTA PERCEPTIEI 40 5. PERCEPEREA SPAȚIULUI ȘI A DISTANȚELOR 40 6. PERCEPTIA TIMPULUI 43 7. PERCEPTIA MISCARII 43 8. FORME SPECIALE ALE PERCEPTIEI 44 9. ROLUL CUVÂNTULUI ÎN PERCEPERE 46 CAPITOLUL III. MEMORIA 47 1. METODE DE STUDIU
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
56 4.2. Memoria de scurtă, de medie și de lungă durată 57 4.3. Memoria senzorială 57 4.4. Memoria explicită și memoria implicită 58 CAPITOLUL IV ÎNVĂȚAREA 61 1. CONDIȚIONAREA CLASICĂ 61 2. CONDIȚIONAREA INSTRUMENTALĂ 64 3. ÎNVĂȚAREA PERCEPTIVĂ 65 4. ÎNVĂȚAREA SENZORIO-MOTORIE 65 5. ÎNVĂȚAREA VERBALĂ 67 CAPITOLUL V. MOTIVAȚIA 70 1. MOTIVAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE 70 2. TREBUINȚA DE STIMULARE, EXPLORARE ȘI PERFORMANȚĂ 73 2.1. Trebuința de stimulare 73 2.2. Interesele 74 2.3. Trebuința de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prezenta subiectului nici un stimul dar i se va cere să răspundă. Metodele de care am discutat anterior și noțiunea de prag sunt mai mult sau mai puțin solitare cu o teorie numită clasică. Această teorie presupune că fluctuațiile capacității noastre perceptive sunt provocate de un număr mare de factori independenți, fiecare în parte având numai un efect slab. Aceste efecte au aceeași șansă pentru a fi favorabile sau defavorabile, se întâmplă rar ca toți factorii să fie la un moment dat
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
senzații. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul II Percepția Obiectiv: Cunoașterea aspectelor esențiale privind abordarea experimentală a percepției. 1. Explorarea vizuală 2. Iluziile perceptive 3. Figurile ambigue 4. Organizarea perceptivă 5. Constanta percepției 5. Perceperea spațiului și a distanțelor 6. Percepția timpului 7. Percepția mișcării 8. Forme speciale ale percepției 9. Rolul cuvântului în percepere Perceptul este o construcție, un ansamblu de informații selectate
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul II Percepția Obiectiv: Cunoașterea aspectelor esențiale privind abordarea experimentală a percepției. 1. Explorarea vizuală 2. Iluziile perceptive 3. Figurile ambigue 4. Organizarea perceptivă 5. Constanta percepției 5. Perceperea spațiului și a distanțelor 6. Percepția timpului 7. Percepția mișcării 8. Forme speciale ale percepției 9. Rolul cuvântului în percepere Perceptul este o construcție, un ansamblu de informații selectate și structurate în funcție de experiența anterioară, de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ochiului modifică regiunea din spațiu acoperită de acest câmp. În acest caz este necesar ca exploatarea vizuală să respecte anumite reguli de prioritate, care depinde de conținutul semnificativ al câmpului și de scopul urmărit. Experimental s-a demonstrat că explorarea perceptivă este condusă de reguli utilizând un câmp semnificativ și care nu cere subiectului îndeplinirea nici unei sarcini pentru organizarea câmpului. Dacă pe un ecran sunt proiectate două litere pe care privirea o va "alege" să o citească prima? În aceste condiții
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
va permite, cu cel mai mic cost, o organizare rapidă și coerentă a informației culese printr-o nouă fixare dacă acesta este un punct apropiat. A doua regulă este una din formele pe care o ia disimetria jos-sus a câmpului perceptiv. De asemenea, li s-au prezentat subiecților figuri formate din linii întretăiate și contururi mai mult sau mai puțin complexe. Au fost înregistrate mișcările ochiului în condiții care au permis să se noteze fiecare fixare asupra punctului corespunzător de pe figură
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
exploatare adaptate sarcinii. Dar faptul că într-o figură privirea se fixează mai degrabă într-un punct al figurii decât într-altul, dacă se deplasează sau nu, are consecințe asupra felului în care este tratată informația captată, în cursul construcției perceptive. Percepția prelungită a unui stimul poate genera efecte consecutive figurale. Într-o cercetare din 1933 Gibson a arătat că dacă privim fix mai mult timp (de la 5 la 15 minute) la o linie ușor curbată, așezată în poziție verticală, linia
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
timp în efectul consecutiv figural, găsește că acest efect crește cu durata inspectării figurii, până la un maximum, care este atins aproximativ după 60 sec. Dispariția efectului după inspecție este rapidă, efectul fiind aproape nul după cca 90 sec. 2. Iluziile perceptive Este vorba despre figuri ce îl fac pe observator să ia o decizie perceptivă pe care poate ușor să o verifice ca fiind neconformă cu realitatea fizică (cu "starea naturii"). Marele interes al "iluziilor perceptive" este de a oferi situații
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
până la un maximum, care este atins aproximativ după 60 sec. Dispariția efectului după inspecție este rapidă, efectul fiind aproape nul după cca 90 sec. 2. Iluziile perceptive Este vorba despre figuri ce îl fac pe observator să ia o decizie perceptivă pe care poate ușor să o verifice ca fiind neconformă cu realitatea fizică (cu "starea naturii"). Marele interes al "iluziilor perceptive" este de a oferi situații simple, în care existența mecanismelor perceptive devine vizibilă, pentru că ea nu mai este mascată
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cca 90 sec. 2. Iluziile perceptive Este vorba despre figuri ce îl fac pe observator să ia o decizie perceptivă pe care poate ușor să o verifice ca fiind neconformă cu realitatea fizică (cu "starea naturii"). Marele interes al "iluziilor perceptive" este de a oferi situații simple, în care existența mecanismelor perceptive devine vizibilă, pentru că ea nu mai este mascată de pretinsa evidență a reușitelor obișnuite. Mecanismele perceptive implicate în aceste iluzii nu prezintă nici un caracter "accidental" sau "special", ele impunându
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]