47,221 matches
-
intern, care este elementul fundamental pentru implementarea principiilor guvernanței corporative. Etimologia cuvântului control provine din expresia latinească „contra rolus”, prin care se înțelege „verificarea unui act duplicat după original”1. Controlul, în accepția lui semantică, este o „analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații, pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire”. În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații.2 1 Marcel
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fraudei; respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii; dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și difuzare a datelor și informațiilor financiare și de conducere, precum și a unor sisteme și proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice; - cerințele privind organizarea și implementarea controlului intern 9, în entitățile publice, în principal, sunt următoarele: 6 OG nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, Monitorul Oficial nr. 430/1999, modificată și republicată, OG nr. 119/1999 privind
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
există încălcări ale normelor de conduită și regulamentelor de funcționare sau chiar de nerespectare a cadrului legislativ, ceea ce prejudiciază controlul intern. Acest mediu subminează sistematic controlul intern asupra operațiilor, minimalizează necesitatea implementării diferitelor activități de control și apelează în mod periodic la inspecții. Într-un mediu nefavorabil sau poate chiar corupt, activitatea de inspecție devine importantă, dar în același timp crește și rolul auditorilor interni care vor trebui să se implice în îmbunătățirea acestuia și respectiv a culturii organizației. În aceste
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în vedere lucrurile majore, nu ora venirii, data predării raportului sau volumul cheltuielilor. În consecință, un control intern bun trebuie să privească la lumea înconjurătoare, să aibă semnale de jos și din afară, să-și cunoască obiectivele care trebuie actualizate periodic și apoi să se organizeze pentru a stăpâni riscurile. Riscurile majore sunt monitorizate de managerul general, dar cad și în responsabilitatea grupului care trebuie să le gestioneze prin delegare formală, ceea ce presupune specificarea activităților care revin managementului de linie și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar putea semnala necesitatea reevaluării obiectivelor organizației sau controlului în cadrul acesteia. D2 - performanța trebuie să facă obiectul unei monitorizări cu ajutorul scopurilor și indicatorilor definiți în obiectivele și planurile organizației. D3 - ipotezele inerente obiectivelor organizației trebuie să fie revizuite în mod periodic. D4 - nevoile de informare și sistemele conexe trebuie să fie reevaluate atunci când se schimbă obiectivele sau atunci când sunt depistate deficiențe în comunicarea informațiilor. D5 - trebuie să se stabilească și să se aplice proceduri de monitorizare, pentru a se asigura că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
4. Primim și furnizăm informații necesare și pertinente în scopul luării de decizii? 5. Sistemele noastre de informații sunt la zi? 6. Obținem un profit din rezultatele activităților de monitorizare și îmbunătățim controlul în mod continuu? 7. Evaluăm în mod periodic eficacitatea controlului? Guvernanța corporativă 148 148 2.4.3. Comparație între documentele modelului COSO și cele ale modelului CoCo Documentul intitulat „Controlul intern - cadru integrat”, elaborat de COSO, este în curs de a deveni un text de lege pentru controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
obiectivele sau atunci când sunt depistate deficiențe în comunicarea informațiilor. 5. Monitorizarea D2 Performanța trebuie să facă obiectul unei monitorizări cu ajutorul scopurilor și indicatorilor definiți în obiectivele și planurile organizației. D3 Ipotezele inerente obiectivelor organizației trebuie să fie revizuite în mod periodic. D5 Trebuie să se stabilească și să se aplice proceduri de monitorizare, pentru a se asigura că se realizează schimbările sau acțiunile corespunzătoare. D6 Conducerea trebuie să evalueze periodic eficacitatea controlului în organizație și să comunice rezultatele evaluării sale persoanelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managementului de linie, se centralizează la nivelul entității pentru obținerea Registrului general al riscurilor. În practică se recomandă ca managerul general să stabilească o persoană responsabilă cu Registrul general al riscurilor la nivelul entității, care va avea și responsabilitatea actualizării periodice a acestuia, cel puțin anual. Registrul riscurilor se recomandă să conțină și un istoric al riscurilor de la înființare până în prezent, sau din 1990 până în prezent; c. etapa de elaborare a procedurilor operaționale de lucru începe cu codificarea procedurilor pentru fiecare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care le gestionează, în coordonarea managementului de linie și în responsabilitatea managementului Capitolul 2. Controlul intern 177 177 general și reprezintă un proces de durată, care trebuie etapizat și urmărit sistematic până la finalizarea acestuia. Ulterior, urmează un proces de actualizare periodică a acestor documente pentru asigurarea eficacității lor. Responsabilul grupului de lucru monitorizează elaborarea procedurilor operaționale de lucru și încadrarea în programul stabilit prin supervizarea activității managementului de linie. De asemenea, și șeful compartimentului de audit intern realizează o supervizare a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
activități în totalitate proceduralizate. Din aceste considerente, managementul general, împreună cu compartimentul de audit intern, trebuie să stabilească un sistem de prioritizare a cadrului procedural. Astfel, recomandăm să se acorde prioritate realizării procedurilor curente, chiar zilnice, apoi celor care se realizează periodic și ulterior celor anuale. Sistemul de prioritizare a realizării procedurilor va trebui să fie aprobat de nivelul general de management în vederea asigurării elaborării acestora la termenele stabilite. În prezent, nu putem discuta despre integrarea în Uniunea Europeană fără demararea unui proces
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
legislativ și normativ aplicabil domeniului și să fie o continuare a acestuia prin adaptarea practică a prevederilor normative generale la specificul entității. Auditul intern își va atinge obiectivele numai dacă există un sistem de control intern bine organizat, formalizat și periodic constituit din: standarde și proceduri, ghiduri profesionale, coduri deontologice (nu etice), care să susțină morala profesiunii de audit, având în vedere faptul că auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli, „precum soția Cezarului”. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările și concluziile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
delega unui colaborator. 6. Nominalizarea responsabilului cu realizarea Registrului riscurilor pe compartimente, la care va fi atașat și un istoric al evoluției riscurilor, de la înființare până în prezent, sau cel puțin începând din anul 1990. 7. Stabilirea unui sistem de actualizare periodică (cel puțin anual) a riscurilor atașate operațiilor elementare. 8. Centralizarea registrelor riscurilor de la nivelul compartimentelor în vederea obținerii Registrului general al riscurilor la nivelul entității. 9. Nominalizarea persoanei responsabile cu constituirea și actualizarea sistematică a Registrului general al riscurilor la nivelul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
din organigramă în vederea codificării acestora și stabilirii responsabililor cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor de lucru; 4. codificarea procedurilor de lucru și stabilirea persoanelor responsabile; 5. prioritizarea procedurilor operaționale de lucru în vederea stabilirii termenelor de realizare: PO curente; PO periodice; PO anuale; 6. completarea Listei obiectivelor și activităților cu codurile procedurilor operaționale, responsabilii și termenele de realizare a acestora, conform următorului model: Lista obiectivelor, activităților și procedurilor Nr. crt. Obiective Activități/Acțiuni Cod procedură Responsabil Prioritizare 0 1 2 3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
transferarea sau încetarea activităților. Desigur, cel mai frecvent se adoptă strategia de tratare a riscurilor prin instalarea unui instrument de control intern, care este revizuit periodic pentru a evalua capacitatea acestuia de menținere a riscului în anumite limite. În urma evaluării periodice a modului de funcționare a controlului intern, rezultă un risc mai mic decât riscul inerent, și anume riscul rezidual, respectiv riscul care rămâne în urma aplicării controlului intern. În continuare se impune o analiză pentru a observa eventualele riscuri secundare, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managementului riscurilor un rol aparte revine comitetului de audit care, în mod riguros, trebuie să evalueze contribuția managementului riscurilor la eficientizarea operațiunilor și la creșterea valorii organizației. De asemenea, standardele de audit intern, pe baza principiilor guvernanței corporative, recomandă evaluarea periodică a procesului de management al riscurilor și tratamentul sistematic al acestora, care trebuie să reprezinte o preocupare a managementului de linie și se află în responsabilitatea managementului general, cu alte cuvinte managementul riscului organizat în întreaga organizație - ERM. Managementul riscului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
persistența riscului, eventualele modificări ale impactului și probabilității, apariția unor riscuri noi, cu scopul raportării acestor evoluții ale riscului care influențează prioritățile și furnizează informații privind eficacitatea controlului. De asemenea, procesul general de gestionare a riscurilor trebuie supus unor examinări periodice pentru a ne asigura de funcționalitatea acestuia, de existența unui sistem de revedere a riscurilor cu o frecvență corespunzătoare și de stabilirea unor mecanisme de avertizare a nivelurilor superioare de management cu privire la evoluția riscurilor sau apariția altor riscuri neprevăzute. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
utilizate pentru administrarea riscurilor; responsabilitatea pentru administrarea anumitor riscuri; detalii privind susținerea și expertiza disponibilă pentru asistarea persoanelor responsabile pentru administrarea riscurilor; o declarație asupra modului în care performanța managementului riscurilor va fi măsurată și raportată; un angajament privind verificarea periodică a sistemului de management al riscurilor; o declarație a angajamentului față de politica directorilor și a executivului organizației. Utilizarea documentației formale și validarea procesului trebuie să fie tratate cu precauție, iar impactul posibil asupra angajaților ar trebui să fie administrat în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cel puțin pentru domeniile prioritare ale acesteia, să mențină un climat deontologic puternic și să realizeze canale de comunicații eficiente pentru a se proteja împotriva raportării financiare frauduloase. În acest sens, comitetul de audit va proceda la analiza și verificarea periodică a procedurilor operaționale de lucru ale managementului și a sistemului de raportare financiară. Comitetul de audit trebuie să înțeleagă sistemul de control intern al organizației pentru a determina caracterul adecvat al acestuia, să evalueze funcționarea corectă și eficientă, ceea ce include
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
organizație, mai ales prin disponibilizări de personal, restructurări, fuziuni și altele și să acorde atenție modificărilor care se impun în privința reorganizării sistemului de control intern în urma acestor evenimente. În acest scop, comitetul de audit trebuie să se aștepte la informări periodice de la auditorii interni și auditorii externi în ceea ce privește sistemul de control intern. Din aceste considerente, Consiliul administrație și comitetul de audit trebuie să aibă o înțelegere clară asupra conceptului de control intern pentru ca sistemul de control intern să susțină organizația în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a companiei, iar comunicarea frecventă între aceștia este esențială pentru funcționarea adecvată a procesului de raportare financiară. Guvernanța corporativă 336 336 O bună practica pentru clarificarea rolului fiecăruia dintre acești „actori” și liniile lor specifice de comunicație o reprezintă întâlnirea periodică a membrilor-cheie ai fiecăruia dintre aceste grupuri pentru discutarea rolurilor, responsabilităților și așteptărilor fiecărui grup și, ulterior, documentarea concluziilor întâlnirilor. Astfel: managementul este responsabil pentru organizarea procesului de administrare a riscurilor, a sistemului de control intern și a activității de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar trebui să aibă o înțelegere asupra modului de planificare și realizare a activității de audit. Auditorii interni și auditorii externi ar trebui să se întâlnească cu comitetul de audit pentru a asigura informații asupra proceselor de audit. În mod periodic, noii membri ai comitetului ar trebui să fie informați asupra schimbărilor în procesele de audit întreprinse în organizație. Comitetul de audit trebuie să evalueze atât calitatea și experiența auditorilor interni și obiectivele pe care și le-au propus aceștia, cât
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să analizeze rezultatele ultimului audit realizat de auditorul extern, precum și eventualele contestații sau acțiuni disciplinare asupra acestora, dacă au existat, aplicate de organismele profesionale din domeniu 10. În același timp, dacă asupra funcției de audit intern se realizează o evaluare periodică, comitetul de audit poate, de asemenea, să cerceteze rezultatele evaluării funcției. Membrii comitetului de audit ar trebui să aibă preocupări care să orienteze sistematic conducerea și munca auditorilor interni și să examineze performanța activității de audit intern. În vederea atingerii acestor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
anual? 16 Ce poate fi întreprins în viitor pentru a se asigura maximizarea eficacității și eficienței departamentului? 17 În ce proporție este utilizată externalizarea serviciilor funcției de audit intern și ce domenii sunt externalizate? 18 Funcția este verificată în mod periodic și, dacă da, care au fost rezultatele ultimei verificări? 19 Ce criterii sunt utilizate pentru stabilirea și prioritizarea planului anual și a planurilor pe termen lung de audit intern? 20 Sarcinile întreprinse de departament se concentrează în domeniile cu risc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de conduită corporativ; coordonarea cu auditorul extern în cadrul auditului anual. Ponderea activităților și responsabilităților auditorilor prezentate mai sus variază de la o entitate la alta, în funcție de domeniul de activitate și volumul activității. Comitetul de audit, în general, ar trebui să analizeze periodic, împreună cu directorul auditului intern, următoarele activități: a. planul anual de activitate, sarcinile auditorilor interni, rezultatele acestor sarcini și eventualele schimbări; b. criteriile utilizate pentru stabilirea și prioritizarea planului anual și ale planurilor pe termen lung ale auditului intern; c. acțiunile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
deschisă cu comitetul de audit și președintele comitetului de audit, ceea ce asigură discuții oportune, deschise și sincere cu comitetul de audit; înțelegerea deplină a așteptărilor comitetului de audit și conceperea comunicațiilor lor să fie răspunsuri directe la aceste așteptări; întâlnire periodică, în particular, cu comitetul de audit fără prezența managementului sau a auditorilor interni, pentru obținerea directă a feedbackului de la auditorii externi în ceea ce privește problemele legate de management sau de auditori interni; discutarea promptă a oricăror preocupări privind raportarea financiară sau performanța
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]