607 matches
-
med al magilor și curtea persană a ahemenizilor cu orientările sale ideologice și politico-religioase. În prima perioadă a formării acestui „amestec religios” prinde contur tendința spre „arianizare” a tradiției zoroastriene. Populațiile iraniene care se autonumeau „ariene” (În avestică, airya; În persana veche, arya; În limba pahlavi, ¶r) s-au impus ca depozitare ale Învățăturii profetului, atât În Iranul oriental - În Margiana (oaza din Merv), Bactriana (Balkh și ținutul de la nord de Hindukuș), Area (regiunea Herat), Drangiana (bazinul endoreic al H³m¿n-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primului imperiu iranian a continuat să exercite o puternică influență asupra ideologiei politice și politico-religioase a Iranului. 3. De la Sasanizi la Iranul islamic Factorul religios a avut un rol important În trecerea de la puterea dinastiei parte a Arsacizilor la cea persană a Sasanizilor, survenită În prima jumătate a secolului al III-lea d.Hr. Într-adevăr, cel puțin În plan ideologic, propaganda sasanidă a fost impregnată În Întregime de ideea unei restaurări a valorilor naționale persane, religioase și politice. Această mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
opinii curente, că gândirea religioasă iraniană ar fi rămas străină formării dualismelor gnostice (Widengren, 1952), având În vedere că nu ne este imposibil să reconstruim continuitatea, În cadrul culturii iraniene, Între conexiunile astrologice ale zurvanismului și așa-numitul fatalism din epica persană de mai târziu (Ringgren, 1952). 4. Parsismultc "4. Parsismul" Religia zoroastrienilor care, În secolul al X-lea, au părăsit Iranul pentru a fugi de persecuțiile musulmanilor este cunoscută mai ales cu numele de parsism, ce derivă de la numele credincioșilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorie proprie, Înrădăcinată Într-o antichitate iraniană, pe care comunitatea celor care au trebuit să-și părăsească patria mamă o apără cu patimă și o moștenește cu mândrie. De-a lungul secolelor există mărturii semnificative: opere precum Qissa-i Sanj³n, În persană, de Bahman Kaikobad Hamjian Sanjan, din anul 1600 (Hodivala, 1920, pp. 94-117), Qissa-i Zaratuștș³n Hindust³n, tot În persană, de Shapurji Maneckji Sanjana, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (Cereti, 1991), Parsi Prakaș, În gujarati, compilată de Bamanji Byramji Patel la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mamă o apără cu patimă și o moștenește cu mândrie. De-a lungul secolelor există mărturii semnificative: opere precum Qissa-i Sanj³n, În persană, de Bahman Kaikobad Hamjian Sanjan, din anul 1600 (Hodivala, 1920, pp. 94-117), Qissa-i Zaratuștș³n Hindust³n, tot În persană, de Shapurji Maneckji Sanjana, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (Cereti, 1991), Parsi Prakaș, În gujarati, compilată de Bamanji Byramji Patel la sfârșitul secolului al XIX-lea, sau cele În engleză de Dosabhai Framji Karaka (1884) și Rustamji Burjoji Paymaster
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alcătuiesc numele din compusul mitr³varuña-. În Iran, mazdeismul originar renunță la vechii zei indo-iranieni și recunoaște o divinitate unică: ahuraxe "ahura" mazd³ (sau mazd³ ahura), care Înseamnă „Domnul Înțelept”. Această definiție, care devine abia mai târziu nume propriu (cf., În persana veche, auramazd³), acoperă probabil o transformare a prezoroastrianului Varuna. Ipoteza este susținută de două aspecte. Primul este de ordin lingvistic: compusul vedic mitr³varuña-, „Mitraxe "Mitra" și Varuna”, corespunde În avestică compusului mitra-ahuraxe "ahura", „Mitra și Ahuraxe "Ahura"”; este de presupus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se sub forma exploatării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]