2,409 matches
-
nimeni. Ereditatea care mă răsfățase astfel nu putea decât să-mi stârnească interesul față de acel naș Îndepărtat. La cincisprezece ani, m-am apucat să citesc tot ce se referea la el. Îmi pusesem În minte să studiez limba și literatura persană, să cutreier Îndelung acea țară. Dar, după o perioadă de entuziasm, m-am potolit. Dacă, după părerea tuturor criticilor, versurile lui FitzGerald constituiau o capodoperă a poeziei engleze, ele nu aveau, totuși, decât o legătură foarte Îndepărtată cu ceea ce ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
acum spre altceva, că mă orientasem mai curând spre studiile financiare, având de gând să preiau, Într-o bună zi, antrepriza de construcții navale Înființată de tatăl meu. Rochefort se lansă Într-o pledoarie stufoasă, În care se amestecau Scrisorile persane ale lui Montesquieu și a sa celebră frază „Cum poți fi oare persan?”, peripețiile aventurierei Marie Petit, care fusese primită de Șahul Persiei dându-se drept ambasadoarea lui Ludovic al XIV-lea, istoria acelui văr al lui Jean-Jacques Rousseau care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
gând să preiau, Într-o bună zi, antrepriza de construcții navale Înființată de tatăl meu. Rochefort se lansă Într-o pledoarie stufoasă, În care se amestecau Scrisorile persane ale lui Montesquieu și a sa celebră frază „Cum poți fi oare persan?”, peripețiile aventurierei Marie Petit, care fusese primită de Șahul Persiei dându-se drept ambasadoarea lui Ludovic al XIV-lea, istoria acelui văr al lui Jean-Jacques Rousseau care-și sfârșise zilele ca ceasornicar la Isfahan. Iar eu nu-l ascultam decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spus că, În această privință, situația din Persia constituia, de ani de zile, deliciul caricaturiștilor noștri: rușii, care posedau deja monopolul asupra construcției de șosele, tocmai preluaseră pregătirea armatei. Creaseră o brigadă de cazaci, cea mai bine echipată din armata persană, comandată direct de ofițerii țarului; În schimb, englezii obținuseră, pe nimic, dreptul de a exploata toate resursele miniere și forestiere ale țării, ca și pe acela de a administra sistemul bancar; austriecii puseseră, la rândul lor, mâna pe poștă. Cerându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
-lea. Concesiunile străine? Departe de a le anula pe cele existente, monarhul, aflat tot timpul În lipsă de bani, trebuia să contracteze altele noi: a Încredințat unei societăți engleze, pentru suma modestă de cincisprezece mii de lire sterline, monopolul tutunului persan. Nu numai exportul, ci și consumul intern. Într-o țară În care fiecare bărbat, fiecare femeie și o bună parte dintre copii se dedau plăcerii țigării sau narghilelei, acest comerț era dintre cele mai profitabile. Înainte ca vestea acestei ultime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Egipt, din Franța și din Turcia, luă hotărârea de a folosi cea din urmă armă care-i mai rămânea pentru a-l face pe șah să cedeze. Indiferent de consecințe. Îi scrise, așadar, o lungă scrisoare conducătorului suprem al credincioșilor persani, cerându-i să-și folosească autoritatea pentru a-l Împiedica pe monarh să le dea necredincioșilor pe nimic bunurile musulmanilor. Urmarea ai putut s-o vezi În ziare. Presa americană, Îmi aduceam aminte, relatase, Într-adevăr, că marele conducător al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe care-l evocați m-a pasionat Întotdeauna. Ați citit, În introducerea dlui Nicolas la Rubaiate, povestea celor trei prieteni, Nizam al-Mulk, Hasan Sabbah și Omar Khayyam? Sunt personaje foarte diferite, dar care reprezintă, fiecare, un aspect nepieritor al sufletului persan. Am uneori impresia că eu sunt toți trei la un loc. Asemenea lui Nizam al-Mulk, năzuiesc să creez un mare stat musulman, fie el și condus de un nesuferit de sultan turc. Ca și Hasan Sabbah, semăn subversiunea pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
așadar, cât de mare a fost fericirea mea când am avut În mâini cartea originală a Rubaiatelor, scrisă de propria mână a lui Khayyam. Când ați avut-o? — Mi-a fost oferită acum paisprezece ani, În India, de un tânăr persan care făcuse călătoria doar cu scopul de a mă Întâlni. Se prezentase În acești termeni: „Mirza Reza, originar din Kirman, fost negustor În bazarul din Teheran, preasupusul dumneavoastră servitor”. Îi surâsesem, Îl Întrebasem ce voia să Însemne „fost negustor” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
necesare și vă va asigura chiar și transportul până la Enzeli. Expresia chipul meu trebuie să fi trădat o frământare. Djamaledin se amuză de ea. — Vă spuneți, fără Îndoială: cum aș putea oare să mă Înfățișez, În fața unui reprezentant al guvernului persan, cu recomandări din partea unui proscris? Aflați că am discipoli pretutindeni, În toate orașele, În toate mediile, până și În cel mai apropiat anturaj al monarhului. Acum patru ani, când mă găseam la Londra, publicam, Împreună cu un prieten armean, un ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
flacără ca noi toți, nu-și pierde niciodată cumpătul, e gata să emită ideile cele mai revoluționare cu un zâmbet de copil ghiftuit. Îi reproșez, câteodată, faptul că nu are cine știe ce trăsături de oriental. Îl veți vedea: sub un veșmânt persan, există răceala englezească, ideile franceze, un spirit mai anticlerical decât al dlui Clemenceau. Se numește Fazel. El este acela care vă va conduce până la Mirza Reza. L-am Însărcinat să fie cu ochii pe el, atâta cât se poate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
numi pe Dumnezeu, musulmanii din Persia spun „Khoda”, termen mult mai apropiat de englezescul God sau de germanul Gott decât de Allah. În pofida acestui exemplu, influența predominantă rămâne aceea a arabei, care se exercită Într-un mod straniu: multe cuvinte persane pot fi Înlocuite, În mod arbitrar, prin echivalentul lor arab, e chiar o formă de snobism, foarte apreciată de literați, care Își Împănează propozițiile cu termeni sau cu fraze Întregi În arabă. Lui Djamaledin, Îndeosebi, Îi plăcea acest procedeu. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
păru mulțumit de asta. — Reveniți sâmbătă. Cu voia lui Dumnezeu, voi avea Manuscrisul, vi-l voi Încredința, și Îl veți Înmâna Maestrului, la Istanbul. XXX Din orașul toropit suiau zgomote trândave, colbul era cald, sclipind În soare, era o zi persană lăucedă, un prânz alcătuit din pui cu caise, vin rece de Șiraz, o lungă siestă pe balconul camerei mele de hotel, sub o umbrelă de soare decolorată, cu fața acoperită de un șervet umed. Dar, În acea zi de 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Bineînțeles, Fazel m-a scutit de toate aceste amănunte, rezumatul său a fost lapidar: — Nebunul de Mirza Reza l-a ucis pe șah. Asupra lui s-a găsit scrisoarea din partea lui Djamaledin. Numele tău e amintit acolo. Păstrează-ți straiele persane, ia-ți banii și pașaportul. Nimic altceva. Și fugi să te refugiezi la legația americană. Primul meu gând a fost la Manuscris. Îl recuperase oare Mirza Reza În acea dimineață? E drept că nu ralizam Încă gravitatea situației mele: complicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lor neîntemeiată. M-am refugiat, așadar, Într-o enigmatică tăcere ce a risipit, În ceea ce le privea, ultimele Îndoieli. Trei femei, o grădină, o confuzie salvatoare, aș putea povesti la nesfârșit cele patruzeci de zile neverosimile ale acelei toride primăveri persane. N-aș fi putut fi mai străin decât atât și, pe deasupra, În universul femeilor din Orient, unde n-aveam defel loc. Binefăcătoarea mea nu nesocotea nimic din Încurcăturile În care intrase. Sunt sigur că, În cursul primei nopți, În vreme ce eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mea insistă să-mi schimb hotărârea. După ce făcu un tur de recunoaștere, Își dădu seama că toate străduțele care duceau la legație erau păzite. În plus, eu fiind destul de Înalt, un metru optzeci și trei, travestirea mea Într-o femeie persană n-ar fi Înșelat nici un soldat, oricât de prost observator ar fi fost. Cealaltă soluție era aceea de a-i trimite, conform sfaturilor lui Djamaledin, un mesaj disperat prințesei Șirin. I-am vorbit În acest sens „mamei” mele, care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Într-adevăr, rău ales. Nu mai rostiți numele acestui smintit Înainte de a fi ajuns la Istanbul! — E un manuscris de-al lui Khayyam! Aveam dreptate să stărui. La urma urmei, tocmai din pricina acelei cărți mă lăsasem târât În periplul meu persan. Numai că Șirin a scos un oftat de Îngrijorare. Nu știu nimic. Am să mă interesez. Lăsați-mi adresa, am să vă scriu. Dar, vă implor, feriți-vă să-mi răspundeți. Mâzgălind În grabă „Annapolis, Maryland”, am avut senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cu putință: „Se afla, Într-adevăr, În bagajele ucigașului. Acum se găsește la mine. Veți putea să-l consultați, pe Îndelete, atunci când veți reveni În Persia”. Să revin În Persia, unde asupra mea apăsau atâtea bănuieli? XXXIII Din periplul meu persan nu păstrasem decât nesațul. O lună ca să ajung la Teheran, trei luni ca să scap de acolo și, pe străzile lui, câteva scurte zile toropite, aproape deloc timp ca să simt, să ating sau să Întrezăresc. Prea multe imagini mă chemau Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cu paginile deschise, În brațele păzitoarei lui. Celor care nu s-au molipsit niciodată de obsesia Orientului aproape că nu cutez să le povestesc că, Într-o zi de sâmbătă, la apus, cu papuci În picioare, Înveșmântat În tunica mea persană și purtând pe cap o kulah din blană de oaie, m-am dus să mă preumblu pe plaja din Annapolis, Într-un colț pe care-l credeam pustiu. Așa și era, dar, la Întoarcere, absorbit de reveriile mele, uitând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
America acelor ani consimțea cu greu la asemenea abateri, acolo schimbarea de secol se făcea cu o ipocrită circumspecție. Poate că nu la New York sau la San Francisco, dar În orașul meu cu siguranță. O mamă franțuzoaică și o tichie persană reprezentau un Înalt grad de exotism pentru Annapolis. Asta sub aspect negativ. Sub aspect pozitiv, acea toană mi-a adus, numaidecât, o reputație nemeritată de mare explorator al Orientului. Directorul ziarului local, Matthias Webb, care aflase ceva despre preumblarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
aspect negativ. Sub aspect pozitiv, acea toană mi-a adus, numaidecât, o reputație nemeritată de mare explorator al Orientului. Directorul ziarului local, Matthias Webb, care aflase ceva despre preumblarea mea, mi-a sugerat să scriu un articol despre experiența mea persană. Ultima dată când fusese tipărit numele Persiei În paginile din Annapolis Gazette and Herald se Întâmpla, cred, prin 1856, când un transatlantic, mândria Companiei Cunard’s, primul vapor cu zbaturi Înzestrat vreodată cu o carenă metalică, lovise un aisberg. Pieriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din opera lui un vers marcat de un profund scepticism, Paradis, Infern, va fi călcat oare cineva prin aceste ținuturi aparte? Util preambul Înainte de a mă ocupa, În câteva paragrafe Înghesuite, asupra numeroaselor religii care au prosperat dintotdeauna pe pământul persan: zoroastrismul, maniheismul, islamismul sunnit și șiit, varianta ismailită a lui Hasan Sabbah și, mai aproape de noi, babi-i, cheikhi-i, bahai-i. N-am uitat să amintesc că „paradisul” nostru avea drept origine un vechi cuvânt persan, „paradaeza”, care Înseamnă „grădină”. Matthias Webb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care au prosperat dintotdeauna pe pământul persan: zoroastrismul, maniheismul, islamismul sunnit și șiit, varianta ismailită a lui Hasan Sabbah și, mai aproape de noi, babi-i, cheikhi-i, bahai-i. N-am uitat să amintesc că „paradisul” nostru avea drept origine un vechi cuvânt persan, „paradaeza”, care Înseamnă „grădină”. Matthias Webb mă felicită pentru vădita mea erudiție, dar atunci când, Încurajat de elogiul său, i-am propus o colaborare regulată, păru stingherit și brusc indispus: — Vreau, Într-adevăr, să vă iau de probă, dacă promiteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cu cuvânt, În mai bine de șaizeci de ziare din Sud și de pe Coasta de Est. Asta orașul și ziarul meu mi-o datorează. Iar eu i-o datorez lui Șirin. Într-adevăr, grație ei, iar nu firavei mele experiențe persane, am putut să Înțeleg amploarea evenimentelor care se pregăteau. Nu primisem nici o veste din partea prințesei mele de mai bine de șapte ani. Îmi datora ea oare un răspuns În legătură cu Manuscrisul? Mi-l dăduse, Într-un mod frustrant, dar exact; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din scrisorile ei, traducând uneori, fără ghilimele sau litere cursive, pasaje Întregi. Modul meu de a le prezenta cititorilor mei faptele rămânea, totuși, foarte diferit de al ei. Niciodată, de pildă, prințesa nu s-ar fi gândit să scrie: „Revoluția persană s-a declanșat atunci când un ministru belgian a avut nefericita idee de a se deghiza În mullah”. Ceea ce nu era prea departe de adevăr, totuși. Deși, pentru Șirin, premizele revoltei vor fi fost sesizabile din anul 1900, de la cura la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
22,5 milioane de ruble. Arareori a existat un dar mai otrăvit. Ca să se asigure că vecinul de la sud, aflat tot timpul În preajma falimentului, va rambursa o asemenea sumă, autoritățile de la Sankt-Petersburg au cerut și au obținut să preia vămile persane și să fie plătite direct din Încasările acestora. Asta vreme de șaptezeci și cinci de ani! Conștient de enormitatea privilegiului și temându-se ca celelalte puteri europene să nu devină bănuitoare În fața acestei acaparări totale a comerțului exterior al Persiei, Țarul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]