809 matches
-
și antonime; sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lumea păgână. Lumea păgână nu cunoaște distincția dintre Dumnezeu creatorul și cosmosul creat. Chiar pentru înalta filosofie greacă, cosmosul e socotit etern ca și principiul divin, în politeismul Eladei, principiul divin se confundă cu universul și apare fragmentar în diferitele personificări naturale ale zeităților. Imitația naturii în artă e astfel imitația unei naturi cu atribute divine, situată mai presus de om. În creștinism însă raportul acesta de superioritate a cosmosului divin asupra omului apare cu totul inversat. Lumea sau cosmosul e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
alcătuiesc un enunț (un "text") complet, dat fiind că, în cazul lor, această poziție este deja "ocupată" de către un nominal animat uman determinat (indiferent dacă trăsăturile [+Animat] [+Uman] îi sunt inerente nominalului sau dacă acesta le-a dobândit în urma unei personificări): Cine sapă groapa altuia cade singur în ea, Vrabia mălai visează etc. Însă criteriul amintit nu poate funcționa ca instrument infailibil de departajarea textemelor de "sintagmele stereotipe", întrucât există numeroase proverbe care lasă și ele "liberă" - cel puțin din punct
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Câinele care latră nu mușcă.) Totodată, în cazul textemelor descriptive, poziția subiectului este ocupată întotdeauna de către un nominal determinat cu trăsăturile [+Animat] [+Uman], indiferent dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces de personificare/metaforizare. Din aceste motive, textemele descriptive au un caracter binar (dispare din schemă termenul C, asupra căruia se transfera obiectul B al textemelor eventive), "static" (calitatea B este una proprie subiectului A, nu dobândită în urma unei interacțiuni cu un alt
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Un exemplu elocvent în acest sens este modelul carierei lui Jakabffy Elemér (1881-1963). Acesta și-a început activitatea ca tânăr deputat în partidul lui Tisza, în 1910, și, cu toate că nu și-a schimbat cu nimic convingerile, în anii treizeci reprezenta personificarea democrației civile în Partidul Maghiar pe Țară. Dinspre guvernarea budapestană istoria transilvană arăta cu totul altfel. Nu numai din cauza maselor de refugiați sau din cauza pierderilor personale: pur și simplu din cauza atitudinii opiniei publice (între 1920 și 1940), când niciun politician
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc. - momentul zilei (anului), durata, răstimpul în care este fixat, surprins tabloul; sau prezența omului în cadrul tabloului; relația om Ț natură;umanizarea naturii; rolul personificării; - rolul amănuntului (ne)semnificativ. Imaginea artistică realizată poate fi: a. statică; b. dinamică (nota de mișcare; cum se realizează). Perspectiva naratorului: a. implicare: scriitorul „se plasează” în interiorul tabloului (devine „personaj”); b. detașare: scriitorul privește de afară (devine „spectator”); - orientarea privirii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
monolog; - constă în vorbirea între două / mai multe personaje (persoane); - este tipic pentru creația dramatică (!! dar apare și în creația epică, uneori Ț în mod excepțional Ț și în cea lirică); - în poezia lirică apare ca excepție, mai ales în cadrul personificării; natura apare ca partener de dialog Ț fie locutor, ori (inter)alocutor, sau interlocutor al poetului;în și prin dialog se exprimă succesiunea și coerența acțiunii dramatice; - este o formă deliberată de comunicare, în intenția cooperării. Participanții: 1. locutor (cel
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au un element comun: naturalul; - cadrul este nelipsit; relațiile dintre om și natură par firești; (!!) ca într-un adevărat spațiu mitic; elementele naturii sunt personificate (personificarea pare firească, obișnuită, chiar necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
trăirilor etc.; - dativ etic;enumerări ample (uneori, un termen = un vers); - un efect deosebit al oralitățiiîl reprezintă repetiția; (!!) care dă impresia e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care intervine un element al naturii;personificări, metafore, dar predominant este epitetul, etc. Excelente cristalizări formale: a. nu este divizată în strofe; b. de regulă, ritm trohaic; rima împerecheată (sau monorimă); c. versurile suple, fluide, scurte (de 7 -8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
-8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul să cadă pe un anumit cuvânt); - titlul este totdeauna sugestiv (reluat de obicei în primul vers ori pe parcursul poeziei); de regulă, titlul este alcătuit pe baza invocării naturii, pe baza unei personificări; sau sugerează sentimentul de bază despre care se va vorbi în doină; - deși eminamente lirică, doina trădează genul printr-o oarecare undă narativă; prin câteva verbe genial plasate, ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se exprimă sentimente: a. de admirație 1. pentru fapte mărețe; 2
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mai mare atenție; 9. evoluția liniară a narațiunii, se renunță la tot ce, secundar fiind, ar putea deveni balast; 10. multe balade poartă numele personajului principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
poetului reduce omul cariat la nivel faunistic sau floristic (adeseori - mineral); - transpunerea lumii reale în lumea animalelor (sau a plantelor) nu se face la întâmplare; de obicei, se face după regulile parabolei; - adevărul îmbracă haină metaforică (într-o lungă, amplă personificare); animalele sunt folosite ca măști; ele devin „caractere” în acțiune (sau niște prototipuri de caractere); - sunt individualizate, atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu tipul social pe care îl reprezintă; chiar și numele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o astfel de situație, de obicei conștient menținută, permite guvernanților să exercite puterea discreționar. Penultima caracteristică face referire la "autoritate", și, mai exact, la "lider sau la un grup mic" de putere. Efectiv aceste regimuri sunt adesea caracterizate de o personificare a puterii, de vizibilitatea liderului, uneori carismatic, sau de prezența câtorva persoane care dețin, de fapt, pârghiile puterii în măsura în care pot fi prezente în structurile de top. În ansamblu, pentru a analiza principalele modele autoritare, este necesar să reluăm toate dimensiunile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
seara înăbușitoare de vară legată, prin asociație, de bâzâitul muștei cenușii. Toate aceste exemple, pe care le-am desprins din contextul lor, pot fi interpretate și altfel, și anume în sens animist. Depinde doar dacă acționează logica asociativă stau, dimpotrivă, personificarea permanentă. Despre poezia religioasă, catolică sau evanghelică, am putea crede că este inevitabil metaforică - și așa și este în mare parte. 257 Totuși, Isaac Watts, scriitorul neoclasic de imnuri, obține un efect impresionant, mișcător si în același timp măreț, din
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de a exorciza... Ornamentul... este ceva sustras Timpului ; este o simplă prelungire, fixă si stabilă. *43 Antropologii găsesc în culturile primitive atât animism cât și magie. Animismul încearcă să-și apropie, să îmbune, să convingă și să se unească cu personificările spiritelor - cu morții, cu zeii. La rându-i, magia, precursoare a științei, cercetează legile puterii emanate de cuvintele sacre, de amulete, de vergele și de baghete, de imagini și de relicve. Există, pe de o parte, magia albă - a cabaliștilor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să te lauzi, fabulistul poate să imagineze o întâmplare cu o gaiță și pentru a arăta cât de demn de dispreț este lăcomia, el se poate referi la un lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
amintește de dialogul platonician în care Cratylos explică nepotrivirea numelui cu natura umană ca simplă funcție de identificare în planul social. Felul Ilenei de a se îmbrăca intră în relație cu nume ca Lucia sau Maria, care, în Divina comedie sunt personificări ale grației divine, anticipându-i destinul de nouă Beatrice 8. Despre acest nume, Eliade aduce lămuriri în Memoriile sale, considerându-l o întrupare "a eternului feminin românesc (...) ursit să rămână insensibil, sau, mai exact, irecognoscibil sub fervoarea blândă și cumpătata
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
marchează un loc, "centru al lumii"; unde se află izvorul Vieții, al tinereții și nemuririi. "Arborii reprezintă Universul în neîncetată regenerare; dar în centrul Universului se află întotdeauna un arbore - acela al Vieții veșnice sau al Cunoștinței. Marea Zeiță este personificarea izvorului nesecat de creație al acestui fundament ultim al realității, este expresia mitică a intuiției primordiale că sacralitatea, viața și nemurirea se află într-un "centru"360. "Dumnezeu, pentru păcatele noastre, a lăsat vița-de-vie", spune Gologan, completând cu cuvintele Baronului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de "izolare" - singurătate, pustietate, solitudine - poetul a selectat "singurătate". Substantivul concretizează un concept abstract, iar funcția de subiect îi conferă un anumit grad de accesibilitate în percepția senzorială a lectorului. Combinarea acestuia în secvența "singurătatea se scoală-ngândurată" ia forma personificării, conferind un grad înalt de expresivitate poeziei. Locutorul devine creatorul unui cod unic, în a cărui expresie a încifrat un mesaj singular. Propunând infinite serii de echivalențe pe care le desfășoară la nivel sintagmatic, poetul transferă emoția contemplativă în planul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al acestei scheme și aplicată pentru a tria și organiza un alt regn" (L. Goodman, 1967: 104). Transferul propus de metaforă este posibil: între două regnuri de relație (ca în cazul hiperbolei, a litotei); între regnuri disjuncte (ca la sinecdocă, personificare etc.); în interiorul unuia și aceluiași regn. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, abordarea metaforei ca instrument al funcției cognitive a conștientului (D. Gentner, 1980; G. Steen, 1999 etc.) a devenit mult mai complexă, prin
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro. vertij (s.n.); en. vertigo/dizziness/gidiness. Perspectiva antropocentrică în reprezentarea caracteristicilor conceptuale nu depășește referințele univoc anatomice. Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o metodă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a grupului spre sine, o nevoie de consolidare ca celulă izolată față de exteriorul străin și deci ostil. Regulile vieții cotidiene din Închisoare, inventate și dirijate de grupul dominant, determină apariția unui model de putere aparte, caracterizat prin două trăsături specifice: personificarea mecanismului de conducere În jurul liderului incontestabil, Gheorghiu-Dej („autoritatea organizațională nu se putea manifesta practic decât ca autoritate personală”) și organizarea structurii interioare a acestei minisocietăți, de natură să asigure participarea activă a fiecărui individ și, prin aceasta, controlul fiecărui membru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ele în mod fundamental la tema militaristă. Vietnamezii și rușii sînt prezentați ca "străini", ca "ceilalți", ca întruchipări ale răului într-un scenariu tipic hollywoodian în care ceilalți, "dușmanii", "ei" sînt reprezentanți ai răului, iar "noi", cei buni, ca o personificare a virtuții, eroismului, inocenței etc. Rambo își însușește stereotipul "nemții cei răi" sau "japonezii cei răi" din filmele despre cel de-al Doilea Război Mondial în prezentarea vietnamezilor și rușilor; și continuă astfel tradiția maniheistă hollywoodiană a imaginilor răului din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care doar învingătorii cîștigă, iar toți ceilalți sînt niște ratați. Norii, ceața, avioanele strălucitoare, centrele de control dotate cu tehnologie de vîrf și piloții chipeși și plini de eroism din secvențele de început îi codifică pe piloți drept eroi moderni, personificări cvasimitologice ale misterului și forței tehnologiei moderne. Realizarea imaginii cu camere, echipament de montaj de înaltă tehnologie și personal de cea mai bună calitate învestesc figurile cu o glorie estetizată, iar uimitoarele scene de luptă cu efecte de sunet speciale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]