1,057 matches
-
nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
datorită contrastului care echilibrează intenționalitatea discursului. Și totuși, în orice comunitate, societate, curent sau grupare culturală, există un fel de denivelare de discursuri: unele se desacralizează și intră în uzul dezorganizării cotidiene sau dispar odată cu actul enunțării lor; altele rămân persuasive doar în registrul nonliterar sau metaficțional și "stau la originea unui număr substanțial de acte de vorbire care le reiau."4 2. Personajul categorial, personajul carismatic și procesul construirii de imagine În procesul cunoașterii absolute, personajul categorial are rolulul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
l-au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel ca el despre Dumnezeu<footnote Sozomen, Istoria bisericească, trad. de Pr. C. Cornițescu, în op. cit., p. 208. footnote>. Despre puterea sa persuasivă, istoricul Sozomen ne relatează: Nu-i convingea ca să fie de acord cu el, cu vreo tehnică sau putere specială a cuvântului, ci prin faptul că exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote>. Tot atunci a combătut
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Pe de altă parte, Temkin a invocat, în favoarea egalitarianismului, pluralismul. În opinia lui Temkin, obiecția nivelării în jos la adresa egalitarianismului este motivată în primul rând de slogan. Altfel spus, crede Temkin, motivul principal datorită căruia ea ne pare atât de persuasivă este acela că avem tendința de a considera că valoarea anumitor rezultate trebuie legată sau depinde de valoarea lor pentru indivizi sau persoane. În mare, conform acestei tendințe, un rezultat nu poate fi mai bun (sau mai rău) decât altul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
comunicativă. Indisolubil legată de aceasta, este și o altă funcție: cea cognitivă. Urmează apoi o serie de funcții auxiliare derivate; funcția reglatoarei (sistematizarea și organizarea celorlalte procese psihice - percepția, memoria, etc.), funcția expresivă (de exprimare a stărilor afective) și funcția persuasiva (acțiunea asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
l-au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel ca el despre Dumnezeu<footnote Sozomen, Istoria bisericească, trad. de Pr. C. Cornițescu, în op. cit., p. 208. footnote>. Despre puterea sa persuasivă, istoricul Sozomen ne relatează: Nu-i convingea ca să fie de acord cu el, cu vreo tehnică sau putere specială a cuvântului, ci prin faptul că exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote>. Tot atunci a combătut
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
comunicativă. Indisolubil legată de aceasta, este și o altă funcție: cea cognitivă. Urmează apoi o serie de funcții auxiliare derivate; funcția reglatoarei (sistematizarea și organizarea celorlalte procese psihice - percepția, memoria, etc.), funcția expresivă (de exprimare a stărilor afective) și funcția persuasiva (acțiunea asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
unele teorii nici nu sunt testabile, ori sunt simple tautologii, ori sunt prea metafizice. Noțiunile economiei politice sunt normative, ele conțin sugestii și recomandări des-pre politicile de urmat, care nu pot fi "axiologic neutre". De aici și caracterul de "știință persuasivă" al economiei politice, o știință, cum spuneam, impregnată valoric, în ciuda a ce ne în-vață ortodoxia sa. Științei economice nu i se poate deci răpi respectabilitatea științifică. Ea a fost tot timpul impregnată de valori și influențată de ideologie. 5.2
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
l-au auzit (vorbind) în biserică, și au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel ca el despre Dumnezeu<footnote Sozomen, Istoria bisericească, trad. de Pr. C. Cornițescu, în op. cit., p. 208. footnote>. Despre puterea sa persuasivă, istoricul Sozomen ne relatează: Nu-i convingea ca să fie de acord cu el, cu vreo tehnică sau putere specială a cuvântului, ci prin faptul că exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote> . Dărâmarea statuilor împăratului Teodosie
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
cu tulburări de auz (concretismul, șablonismul, simplismul, îngustimea, inerția); • funcția cathartică duce la efuziuni ce vor să compenseze puterea diminuată de convingere a posibilităților lor de transmitere a mesajului; • funcția de luare în posesie este însoțită de gesturi complementare; • funcția persuasivă se evidențiază prin gesturi insistente și agresive; • funcția emoțional-afectivă: exprimarea verbală, neprimind răspunsurile așteptate, este completată cu efuziuni care să-i confirme recepționarea mesajului; • funcția de afirmare a personalității este cea care obligă subiectul normal ori deficient să recurgă la
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
atitudine în funcție de cunoștințele noastre, de experiența noastră nemijlocită, de gradul de inteligență, de stimulii care ne trimit spre anumite asocieri de moment. (Nici măcar retorica nu face excepție: "Metafora, metonimia, sinecdoca, paranomaza, hiperbola, ironia sunt mijloace retorice menite să amplifice forța persuasivă a verosimilului, nu a erorii"114, care, deci, rămâne). Toți acești factori sau doar unii dintre ei pot fi deficitari la persoanele cu nevoi speciale, ceea ce determină ca gândirea și limbajul să fie deficitar, convenția cuvântului particularizându-se, iar stereotipurile
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
unul al suspendării, al ruperii de o realitate goală de sens; nu de puține ori, asistăm chiar la o suspendare a actantului liric, între timpi ai continuei lupte, ai continuei dureri de a exista, de a se situa "gol/ singur// persuasiv ca textul/ filosofului de cucută", într-o amărăciune a existentului. De aici, metafora centrală a crucificării, ce apare în diferite secvențe textuale pentru a puncta ideea de sacrificiu, desigur, dar de un sacrificiu trăit cu voluptate, în numele unei altfel de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mântuitoare cade într-un somn greu, nu înainte de a se persifla în sonuri ludic-incantatorii: În fața ușii șase/ am tras la aghioase:/ " Aghios, Aghios, Aghios,/ tămâie, tămâie, tămâie,/ momâie, momâie,/ lălâie.. "". Tot astfel, abia la finalul unui discurs emfatic, baroc, totuși persuasiv, în care faconda sentimentaloidă (stârnită de "domnișoara sensibilă N.") se amestecă, halucinant, cu reflecția filosofică înaltă, "singuraticul domn R." își deconspiră, ca în treacăt, sursa reală a suferinței: "Doamne, iarăși vorbesc/ singur pe stradă, probabil că iarăși/ am uitat să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care ilustrează relativitatea spațiului este descris într-o frază segmentată în trei părți, prin punct și virgulă, ceea ce imprimă o notă de dramatism demonstrației. În enunțul următor, aserțiune disimulată în interogație, ritmul se schimbă, raportul de coordonare "liniștește" și efectul persuasiv este aproape atins. Demonstrația urmează să fie completată cu elemente legate de relativitatea timpului, astfel încât, din rezultanta celor două să reiasă cât mai aproape de certitudine concluzia relativității realității. În schimb, hipotextul este preponderent descriptiv (o băutură, un pai, un lan
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
text prozastic care intuiește ce vrea cititorul să audă, ce l-ar face să rezoneze; dacă nu ar avea conotații mai mult peiorative pentru contextul prezentei cercetări și dacă s-ar reține doar ideea de artistic, meșteșugit, în înțelesul de persuasiv și percutant am utiliza termenul "comercial". Despre poeziile începutului s-a spus că au fost (prea) simple și atractive, deși purtând germenii poemelor de mai târziu (Gheorghe Bulgăr, Iulian Costache, Mihai Zamfir), iar pentru introducerile din scrisori Dan C. Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pp. 92-93). Pentru a-l câștiga pe cititor, naratorul alege, între polemică și dramatizare, al doilea tip de atitudine. Sărmanul Dionis este o nuvelă care pune în scenă o teză filosofică. Portretele, decorurile, efectele speciale își ating finalitatea seducătoare și persuasivă de o manieră mai curând teatrală decât epică. În al doilea rând: studiul relațiilor interdiscursive, în speță al hiper textualității, permite evidențierea a două strategii de reinvestire a unui text sau a unui gen discursiv în altul: captarea și subversiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
trăite, l-ar putea considera mincinos. Totodată, el sesizează faptul că drumul de la istoria faptelor la istoria textului se suprapune cu drumul de la realitate la aparență ori de la ființare la "umbra" ființării. Notabilă devine replica "domnului Poe" pe această temă. Persuasiv, el îl îndeamnă pe erou să treacă peste șovăieli, considerînd că stîngăcia stilului ar fi un argument al autenticității faptelor prezentate și nu un dezavantaj estetic. Mai mult, editorul-autor stabilește o relație de invers proporționalitate între istoria textuală și istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a mări, odată cu trecerea secolelor, acest procent", îi spune Țepeș, cu orgoliu intelectual, profesorului. În plus, lui Rossi i se oferă și fericirea supremă nemurirea. Slujindu-l pe Vlad Dracul, el ar deveni, volens-nolens, un "mort viu" pentru totdeauna. Continuă, persuasiv, maleficul prinț valah: "Vei avea parte de o viață eternă, la care puține ființe pot spera. Ești liber să dispui cum vrei de cea mai strălucită arhivă de felul ei, din cîte există pe fața pămîntului. Opere rare îți stau
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dramatică relativizare a valorilor iar valorile morale nu fac excepție. „Amurgul” moralei moderne face loc nu unei etici cu pretenția de universalitate, ci unui pluralism al eticilor, așa zise „minimale” sau „slabe”, Înlăturând orice conținut imperativ. Tipurile acestea de etici „persuasive” ar putea astfel să răspundă mai adecvat pretențiilor societății bazate pe cunoaștere, ca aparținând cadrului mai larg al societăților „postmoraliste”. De aici se poate concluziona că nu există o lume a omului generic. Oamenii sunt diferiți, cu probleme diferite. În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
spirituală morală a indivizilor sau/și colectivităților - pentru ca, pe această bază, să prefigureze lumea ideală a „ceea ce trebuie să fie”. Ritmurile extrem de ridicate ale schimbării, caracteristice societății informaționale bazată pe cunoaștere, impun eticii și asumarea unei noi funcții: normativă și persuasivă, ca expresie a sistematizării experienței morale a umanității, etica trebuie să-și exercite și o vocație prospectivă. Conceptul de etică prospectivă se referă astfel la o nouă dimensiune a discursului teoretic moral de a nu se mai mulțumi I. Provocări
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
impus de presiunea politică a tuturor celorlalte coordonate acționale amintite. Peripatethice Având În vedere considerațiile teoretice menționate evidențiem, Într-o primă Încercare de tipologizare , următoarele stiluri semnificarive de discurs politic, definitorii pentru „desconspirarea adevăratei naturi umane a omului politic. Stilul persuasiv. Expresia caracteristică acestui stil este propaganda, care „În general, nu implică un dialog Între sursă și țintă și urmărește să pună de acord reprezentările, atitudinile și conduitele audienților cu reprezentările propagandiștilor 70. În deceniul patru al secolului trecut, În SUA
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
un institut pentru analiza propagandei care a sistematizat cele mai semnificative trăsături ale acestui stil de discurs, Între care strigarea numelor, evidențierea generalităților - noi nu ne pierdem În lucruri minore - chemarea tuturor maselor, „apelul bandelor transportate de căruțe” etc. Stilul persuasiv - propagandistic se adresează iraționalului din noi și credinței În uniformitatea reacțiilor umane. Și are și succes deosebit, dacă avem În vedere că numeroase cercetări evidențiază caracterul preponderent irațional al opțiunilor noastre politice. Acest stil de discurs pornește de la ideea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ipostază a faptului social În general. În același timp, dacă privim etica ca știință, vor putea fi evidențiate și funcții specifice ale eticii, Între care: funcția cognitivă (de cunoaștereă; funcția normativă (cea care prescrie anumite reguli pentru comportamentul umană; funcția persuasivă (cea care vizează dimensiunea de a influența aceste comportamente umaneă; funcția prospectivă ce constă În capacitatea de a identifica provocările morale cu care se va confrunta umanitate viitoare În orice caz, dacă acceptăm că etica este și știință, ea nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fi funcționale într-o cultură, dacă nu se întemeiază pe principii și norme, cât de cât obiective, în încurajarea și selectarea valorilor. Și totuși, ce este omeneasca obiectivitate, decât o paradoxală subiectivitate acceptată de toată lumea? Chestiune de inteligență și talent persuasiv în afirmarea unui punct de vedere. Cel mai asiduu teoretician al criticii literare făcute cu artă și program, în aria culturii noastre, a fost Călinescu. Împotriva rigidității maioresciene, el admite că actul critic devine complex, când însuși criticul e un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
toate sensurile cuvântului, reunind o semnificație de excelență academică și una general umană: Doamna Elvira Sorohan. Cine în memoria ultimei jumătăți de secol -, făcând studii de Literatură română la Iași, nu a intrat în zona de magnetism inefabil, de forță persuasivă, a Doamnei Sorohan? Cine nu păstrează, imprimată pe retina unei memorii încă vii, imaginea în gând și în realitate, insensibilă la trecerea anilor a figurii distincției, de o carismă cuceritoare? Impunătoare prin prezența sa radiantă, Doamna Elvira Sorohan a răspândit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]