993 matches
-
tot ce i s-a dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece prin douăzeci și patru de vămi ale văzduhului pînă ce ajunge în împără ția cerului. Poporul dă celui ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ghina nu știe scrie sau citi și atunci de ce aș teap tă o scrisoare? Ce reprezintă pentru ea actul scris? nimic altceva decât dovada că soțul se află în viață și se arată interesat de soarta ei și a copiilor. Petecul de hârtie capătă o cu totul altă valoare decât conținutul propriu-zis. Poate că preotul din sat ar fi ajutat-o să descifreze slovele și ar fi aflat ceva vești, corespondența însă n-a venit, iar ea nu poate să mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ar trebui să tac. Dacă nu aș fi scris, m-aș fi putut transforma într-un asasin. Exprimarea e o eliberare. Va sfătuiesc să faceți următorul exercițiu: când urâți pe cineva și simțiți dorința de a-l lichidă, luați un petec de hârtie și scrieți că X este un porc, un bandit, o lepădătura, un monstru. O sa remarcați numaidecât că-l urâți mai puțin"95. Așa a făcut și Cioran: a scris că să se insulte și ca să insulte viața, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
zdruncinătură, la fiecare viraj, cu botul îndesat sub scaunul șoferului. Nu avea nicio șansă să vadă drumul. S-au găsit, totuși, oameni care au pretins că ar fi văzut, cumva, peisajul măcar câteva frânturi din el, în orice caz, un petec de cer, câțiva nori... Nori! Când navigăm, ne ghidăm poate după stele, dar nu după nori, atât de schimbători, mereu în mișcare. De o parte a baricadei se aflau cei care susțineau totuși această absurditate, iar de cealaltă parte, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ceva putred și în această țară. Sesizăm acum o nouă reprezentare arhetipală, pe care o vom numi, cu o sintagmă hamletiană, "buba multei bogății". Cu sume mari de bani, Fortinbras echipează o armată care luptă cu leșii pentru un biet petec de pământ. Lui Hamlet nu-i rămâne decât să deplângă eterna vaniatate umană, care tulbură pacea universală și o metamorfozează într-o cangrenă: "Trei mii de oameni și treizeci de mii/ De galbeni nu pot dezlega un fleac!/ E buba
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pe front. În cercetările întreprinse de autor în vara anului 2007, am găsit martori oculari ai acelor vremuri tragice care, cu lacrimi în ochi, mi-au povestit ce s-a întâmplat atunci în biata Țară a Moldovei, devenită dintr-o dată, petecul de pământ liber pe care puteau respira în voie sute de mii de români pribegi și înfometați. Unde au fost campate unitățile sau resturile de unități ale armatei române, comandanții acestora s-au îngrijit să constituie și cimitire militare, separate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
funcționarea stațiilor TFF, poșta, telegraf și telefon, vot fi executate în acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)", adică nimic nu putea fi scris și citit în România acelor vremuri fără acordul dușmanului stabilit pe aici cu scopul ocupării țării, conform petecului de hârtie scris la Yalta și la Moscova de către alt mare inamic al românilor, Winston Churchill. Ce era la Huși pe atunci: „a/ Se găsește în orașul Huși un cinematograf care dă 3 reprezentații pe săptămână; b/ Poșta, Telegraful și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-l mai primi de loc. Poate cu timpul să-mi treacă acea adîncă și neagră părere de rău, pe care tu n-o înțelegeai pîn-acum..." (24 februarie). "Precum era de prevăzut, mirosul de capră rîioasă trebuia să-și dea în petec și s-arate canalia netrebnică în toată urîciunea ei morală și fizică. Dar, în adevăr, să-l dăm dracului! Nici să-mi mai pomenești ceva despre el în vro scrisoare a ta." (25 februarie). Acestea sînt, esențializate, opiniile Poetului despre
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase, adevărate capcane ale morții. Și gunoaiele care putrezesc prin canale și pe la colțuri, mirosul de putrezicine și de urină pe care cel mai mic petec de soare îl fac de nesuportat. Și această apă murdară ce se scurge din burlane, aruncată de pe la geamuri, șiroiește pe scări și umple canalele. Și certurile și bîrfele de pe la ferestre. Și neveste arțăgoase care se ceartă de la vreo varză sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de cît erau frecate de trăgătoarea șeii și ciorapii albaștri căzuți peste papuci. (p 4) Hamul animalului era legat cu fel de fel de sfori; hainele cavalerului erau și ele cusute cu fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cap pălărie de pînză armătură șolduri mantou trăgătoarea hamului burtă pantaloni genunchi ciorapi gambe papuci În ultima frază, este interesant de arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de critici occidentale, acestea s-au denumit apoi Cooperative Agricole de Producție care aveau președinți, șefi de echipe, contabil, socotitor, magazioner ș.a. și care sau menținut până la Revoluție. Calitatea unei astfel de organizări era că, până la urmă nu rămânea nici un petec de pământ nelucrat datorită mecanizării (apoi chimizării și irigării) agriculturii. Dintre șefii de la Gospodăriile Agricole Colective: Costică Diaconu, Ioniță Marin, Liță Marin, dintre contabili: Titi Tătărăscu, Vasile Buhnilă, Nica Oțel ș.a. MOMENTUL 1981, 2-3 OCT. MAREA SĂRBĂTOARE A SATULUI. Adunarea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
un sfredel, așa încât am dat vina tot pe babă și m-am ridicat din pat. Și pentru că era miezul nopții și în casă era o liniște ireală, mi-am zic că n-ar strica să înșir câteva gânduri pe un petec de hârtie. Doream de mult timp să scriu despre copilăria, adolescența și tinerețea mea, cu care tinerețe am mers victorios cu pași tremurânzi de oboseală spre culmea unui munte pe care mi l-am dorit cât mai înalt; apoi să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Mitropolie un mesaj scris, pentru că omul din fața lui era incapabil să transmită ceva verbal. Dictează-i, sfinția ta, spuse Șerban, evident amuzat. Tânărul zâmbi cu un ochi și scoase dintr-un buzunar de la piept o pană, o călimară și un petec de hârtie și, în timp ce prelatul dicta dispozițiile pentru slujba de seară, cu o caligrafie impecabilă scribul așternea cuvintele pe hârtie. Când termină, vodă îl lămuri să ceară un cal și un dorobanț însoțitor. Mesajul trebuia înmânat ieromonahului Ștefan cât mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
benzină și sudoare. Carcasa groasă și încinsă, de hipopotam. Ziua fierbe și marea fierbe, jur-împrejur, de chemări tulburi. Șuiere subțiri, urlete neauzite. Se apropie de chioșcul de răcoritoare, vrea un pahar de apă rece, moneda lunecă din palmă, primește un petec de hârtie tipărit. Se întoarce, un pas înapoi, întinde iar biletul prin gaura ghișeului, magnetică atingere, bonul dispare din palmă, vede capul de mops, botul împins înainte ; dinții lungi și lați, mica privire coclită. Valiza, apa minerală, coletul, caietul, caietul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vechi. Afară, în ogradă, și mai departe, până la picioarele dealurilor ce închideau zarea, stăpânea atâta liniște și pace, că sufletul lui Apostol se umplu iar de nădejdi, și mai ales de o încredere adâncă. Îi părea rău numai că nici un petec de cer nu-i înfrumuseța orizontul. Tocmai când inima îi era stăpânită de mulțumire, în ogradă apăru Ilona, care venea de undeva, îmbujorată, obosită, cu ochii scăpărând de mânie. Și parcă ar fi căzut de pe o culme amețitoare, Apostol simți
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
strivit cea dintậi visul sub picioare. Nu voi păta niciodată cu vorbe ceea ce ne-a fost drag și te voi iubi mereu, fără cuvậnt, sub lumina plină de mister a slovelor mele, scăldată în apa visurilor lumii ca într-un petec de cer... Aici vom putea fi singuri amậndoi, te voi putea mậngậia cu rậnduri nemaiscrise de nimeni, te voi dăltui ca-n anticii dictoni, iar dacă glasul tău vreodată o să mă cheme, eu voi veni la tine, de acolo, din
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
o lume, o inimă se schimbă Cu deslegări ciudate și cu frânturi de limbă, Când adevărul, ca și păcatul mumei Eve, De față-i pretutindeni și pururea aieve. Din ce în ce mai singur... Să caut eu viața, Lumina frumuseții, puterea și dulceața În petece de gânduri, în greul colb al școlii, În literele strâmbe și-n urmele de molii? Și ani întregi de zile credeam în casă-nchis Că visul e-o viață, cum viața e un vis. Un vis? Lumea se-mparte în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
animal s-a putut strecura în heraldică. Merge drept și cel care șchiopătează de ambele picioare. Adolescența este perioada de incubație a marilor iluzii. Ghizii ideali spre mister sunt iluziile. Ajunse la maturitate, aproape toate iluziile noastre își dau în petec. Succesul subit poate fi asemenea grecilor care aduc daruri. Succesul nu mai vine spontan. Trebuie orchestrat. În fața Marelui Malefic al lumii a rămas un singur disident de marcă : Don Quijote. Nu e ușor să ieși senin dintr-o dilemă. Don Quijote a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
viața : animalele - în rezervații, oamenii - în ospicii. Învingătorii transformă viitorul în balustradă. S-ar putea ca viitorul să nu fie decât o nesfârșită insomnie. Cumplit de greu este procesul tehnologic de transformare a timpului în statuie. În orice inimă supraviețuiesc petece din zmeele copilăriei. Viața - un week - end între două eternități. Timpul are totuși tact. Ucide întâi dragostea, apoi surogatul de viață care a mai rămas. Trecutul ne amenință permanent cu exemple. În liniștea bisericilor, bătrânii își rememorează nebuniile tinereții. Timpul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lui. L-am văzut îmbrăcat în cămașă țărănească cu broderii de arnici 126 (așa s-or numi?), când trebuia să se întîlnească cu o franțuzoaică. Recunosc că-i stătea extraordinar. L-am văzut cu părul ciopârțit îngrozitor și cu un petec fără păr într-o parte, cam cât o monedă de cincizeci de lei (încercase să se tundă singur). L-am văzut cu o barbă de cincisprezece zile când murise tatăl său. L-am văzut, la Arad, într-o noapte cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
are valori extrem de mici (peste 80% din radiația primită fiind reflectată). Pe spații restrânse, unde suprafața activă este reprezentată de stânci care ies deasupra calotei de gheață, bilanțul radiativ poate înregistra valori mai mari, determinând topirea zăpezii în zona acestor petece de piatră. La nivelul pietrei încălzite temperatura poate crește până la 35șC, însă, ca urmare a valorilor deosebit de mari ale gradientului termic vertical în stratul de aer inferior, la 2m altitudine deja temperaturile coboară la -12șC. Vânturile antarctice au caracter permanent
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vorbindu-se de un crioplancton (plancton al ghețurilor și zăpezilor) format din diatomee, alge verzi, alge albastre. Domeniul periglaciar cuprinde suprafețele neacoperite de gheață, situate la periferia inlandsis-urilor, unde predomină procesele de înghet-dezgheț. Aici vegetația se prezintă sub forma unor petece sau fâșii înguste, fiind destul de rară (vegetația de tundră, de mlaștini ierboase etc) Fauna zonelor cu zăpezi veșnice este destul de săracă, ursul polar (Ursus maritimus) fiind cel mai important reprezentant, întâlnit în Svalbard și Franz Josef, precum și în Novaia Zemlea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt locuri în care fragila vegetație (mușchi, licheni) a fost distrusă, aceasta este pusă pe seama unor cauze naturale și nu pe influența negativă a turiștilor (aceștia sunt de regulă foarte atenți să nu meargă și să nu calce pe aceste petece de vegetație); turiștii nu lasă deșeuri (din contră, ei par a fi îngrijorați de deșeurile pe care le văd în jurul unor stațiuni de cercetare); coloniile de pinguini vizitate de turiști nu sunt afectate de nici un fel de stres; focile sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]