25,044 matches
-
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București va invita, în perioada 23-25 mai 2014, la cea de-a VI-a ediție a festivalului „Namaste India“. *** Vineri, 23 mai 2014 *** 12:00 - Deschiderea oficială a festivalului și vernisajul expoziției de pictură “Faces of India“ 14:00 - Proiecție de filme documentare: “Dincolo de Nirvana” și “Șase metri de grație: sari-ul indian lucrat manual” (subtitrare în română) 15:00 - Proiecție de film: “Gandhi, tatăl meu“ 16:00 - “Indian Zoo” - atelier de poveste indiană
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
Bhakti) *** Sâmbătă, 24 mai 2014 *** 10:00 - Atelier de limbă hindi (Hilda Varga) 10:00 - Proiecție de filme documentare: “Dincolo de Nirvana” și “Șase metri de grație: sari-ul indian lucrat manual” (subtitrare în română) 11:00 - Atelier de mehndi - artă picturii cu henna (Cristina Iacob) 11:00 - Poveștile Calcuttei (Mihaela Gligor) 12:00 - Iubirea ca mijloc de eliberare spirituală în tradiția Indiei (Octavian Sărbătoare) 12:00 - Povești de călătorie: “India pe USB” (Csizmarik Francisc și Cosmin Dumitru) 13:00 - Curs demonstrativ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
18:00 - Spectacol de dansuri clasice și semiclasice (Grupul Manyuri) *** Activități zilnice (09:00 - 19:00) *** Târg cu produse indiene: îmbrăcăminte tradițională, bijuterii, obiecte decorative, accesorii, produse ayurvedice, mâncare, mirodenii, cosmetice, ceai, cărți, etc Expoziție de sari-uri Expoziția de pictură „Faces of India” (Szolt Moldovan) Expoziția de fotografie “In.dia“ (Cristina Voinea și Andrei Mosloc) Expoziția de fotografie “India pe USB“ (Csizmarik Francisc) Pictură pe ceramică (Made by You) Pictură cu henna (Cristina Iacob) Atelierele Creative Arts Programul complet al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
decorative, accesorii, produse ayurvedice, mâncare, mirodenii, cosmetice, ceai, cărți, etc Expoziție de sari-uri Expoziția de pictură „Faces of India” (Szolt Moldovan) Expoziția de fotografie “In.dia“ (Cristina Voinea și Andrei Mosloc) Expoziția de fotografie “India pe USB“ (Csizmarik Francisc) Pictură pe ceramică (Made by You) Pictură cu henna (Cristina Iacob) Atelierele Creative Arts Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul www.namasteindia.ro. Orarul de vizitare: 09:00 - 19:00. Locație: Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Sos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
cosmetice, ceai, cărți, etc Expoziție de sari-uri Expoziția de pictură „Faces of India” (Szolt Moldovan) Expoziția de fotografie “In.dia“ (Cristina Voinea și Andrei Mosloc) Expoziția de fotografie “India pe USB“ (Csizmarik Francisc) Pictură pe ceramică (Made by You) Pictură cu henna (Cristina Iacob) Atelierele Creative Arts Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul www.namasteindia.ro. Orarul de vizitare: 09:00 - 19:00. Locație: Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Sos. Kiseleff nr 28-30, București,www.muzeul-satului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
participat la numeroase expoziții în țară și peste hotare. Lucrări ale sale sunt prezente în muzeele din Constantă, Craiova, Galați, Iași, Târgu-Jiu și în colecții particulare din țară și străinătate. În 2003, a donat statului român colecția să de artă - pictură, sculptură, grafică, arta europeană, arta orientala, extrem-orientala, arta decorativă, în total peste 500 de obiecte -, precum și colecția să de discuri și volumele din bibliotecă personală. În 2004, s-a deschis Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar”, în centrul
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
a avut mai multă vreme probleme de sănătate. Considerat drept unul dintre cei mai importanți artiști plastici contemporani, Horia Damian s-a remarcat din tinerețe și s-a impus în viață artistică românească cu prilejul expoziției de la Salonul Oficial de Pictură, prima expoziție personală, deschisă în anul 1942 la Ateneul Român, cănd obține și premiul pentru gravura. Lucrările sale „Sarcofagul roz”, „Piramida roșie”, „Coloseul roșu”, „Declinul haosului”, „Coloane” ș.a. au fost expuse la Bienalele din Veneția, Muzeul „Guggenheim”, la Muzeul de
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
românesc va debuta cu ateliere demonstrative de meșteșuguri, având ca protagoniști trei dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România: Daniel Leș, Mihaela Bădescu și Paul Buță. Cele trei ateliere vor presupune realizarea unor vase ceramice din lut, demonstrații de pictură de icoane pe sticlă, piatră și lemn, cât și executarea unor măști populare, însoțite de descrierea orală, așa cum sunt transmise tradițiile de la o generație la alta. În paralel, cei prezenți vor putea viziona, în sala de proiecții a muzeului, oselecție
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
platforma de Cercetări Marine de la Constanța. „Mă ocupam de securitatea platformei, am făcut o școală de scafandri. Dar n-a durat mult. Securitatea mă avea în vizor. Eram o oaie neagră. Am plecat de la Constanța și, pentru că aveam talent la pictură, am început să pictez firme și decorațiuni interioare în casele oamenilor”, a mai spus Voicu. El zicea că era „persoană fizică autorizată”: „Eu produceam, eu distribuiam, eu încasam”. Spunea că a fost decorator timp de 12 ani, până la Revoluție. Meseria
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
seminarii și concerte de world music, am ajuns la o colaborare cu cei mai buni muzicieni din diferite țări. Pe lângă satisfacția personală sunt onorat să stau alături de mari virtuozi pe scenă. - Te consideri un creator artistic? - Desigur. Fie prin muzică, pictură, gătit, întodeauna îmi găsesc moduri de a crea. - Dacă lăsăm muzica de-o parte, cu ce îți mai ocupi timpul? - Sportul ocupă o mare parte în viața mea. Cel mai mult mă ocup de tenis de masă, fotbal și înot
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
o parte, cu ce îți mai ocupi timpul? - Sportul ocupă o mare parte în viața mea. Cel mai mult mă ocup de tenis de masă, fotbal și înot. În urmă cu 3 ani am descoperit întâmplător că am talent pentru pictură. Mă mândresc cu faptul că picturile mele și-au găsit loc pe pereții caselor prietenilor mei în diferite țări. În plus sunt un mare gurmand, îmi place întodeauna să încerc lucruri noi. Nu gătesc numai pentru mine, îmi face mare
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
ocupi timpul? - Sportul ocupă o mare parte în viața mea. Cel mai mult mă ocup de tenis de masă, fotbal și înot. În urmă cu 3 ani am descoperit întâmplător că am talent pentru pictură. Mă mândresc cu faptul că picturile mele și-au găsit loc pe pereții caselor prietenilor mei în diferite țări. În plus sunt un mare gurmand, îmi place întodeauna să încerc lucruri noi. Nu gătesc numai pentru mine, îmi face mare plăcere să gătesc pentru prieteni. - O
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
gîndurile au fugit din casă, / vino, rece mînă de mireasă" (Doleanțe) se întretaie cu ariditatea notației sumare din "pastelul citadin": "Pretutindeni zidurile, porțile și ferestrele (...) / piețele de asfalt și statui răsfrînte în oglinda lor neagră" (Rechizitoriu), mergînd pînă la hieratica picturii naive din goblenuri: În curtea de culoarea mării rîde o fată slută / și vîntul îi prinde rochia în scaieți și cucută. / Aerul e sărat și foarte vechi gardul pe unde / cîte o vită de var murdar pătrunde." (Ioana). Oricît de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
arhitecturii brâncovenești chemau la reculegere și atunci pictorul a început să-mi arate expoziția pe care a deschis-o acolo, cu tablouri din creația tatălui său, Alexandru Țipoia, alături de propriile lucrări. Călăuzită de artist, am înțeles că, pentru a trăi, picturile au nevoie nu numai de pereți pentru a fi expuse, ci de anume unghiuri, de lărgimi și de așezări aparte ale luminii, de felul în care tablourile sunt puse să-și vorbească ori de modul în care sunt ocrotite, prin
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
unghiuri, de lărgimi și de așezări aparte ale luminii, de felul în care tablourile sunt puse să-și vorbească ori de modul în care sunt ocrotite, prin parțiala ascundere ce le păstrează aura singurătății. "Aici", mi-a destăinuit George Țipoia, "picturile sunt fericite, chiar dacă nu le vede nimeni". Am privit din nou cochilia albă a spațiului în care ne aflam, curățenia spirituală a labirinticei chilii, apoi mi-am îndreptat ochii spre "fericitele" tablouri. Lucrările lui Alexandru Țipoia, puține la număr, cuprinzând
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
care ne aflam, curățenia spirituală a labirinticei chilii, apoi mi-am îndreptat ochii spre "fericitele" tablouri. Lucrările lui Alexandru Țipoia, puține la număr, cuprinzând trei portrete ale bunicii, câteva peisaje citadine, ulei și grafică (din București, Assisi și Roma), două picturi abstracte (Galaxie și Mișcare ondulatorie) și o natură statică (Bizantină) erau așezate astfel încât să intre în rezonanță, să se compare, să se înfrunte și să rămână într-un dialog etern cu tablourile fiului, George Țipoia, tablouri reprezentate prin Fecioara cu
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
ele sugerează variații pe tema continuității cu lucrările lui Alexandru Țipoia, în sensul că pornesc de la stilizarea și geometrizarea figurativului pentru a spiritualiza realul și pentru a da suferinței o dimensiune ascendentă. în cea de a doua fază, descopăr că pictura fiului presupune inițierea într-o filozofie a privirii: crucea poate fi și sarcofag, emblemă a morții, dar și deschidere spre lumina învierii, săgeată metafizică și înaripare. Mobilitatea sufletească a spectatorului e chemată să participe nu atât la metamorfozarea formelor, cât
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
într-o variantă nouă, aceea de "eseu liber de constrângerile științei severe", atingând o dimensiune dublă față de cea inițială. Excursul, crescând în detalii, pe axa timpului, o dată cu apropierea de zilele noastre, este centrat, după cum subliniază autorul, pe literatură, muzica și pictura petersburgheze beneficiind deja de docte exegeze către care ne îndeamnă, iar arhitectura fiind doar simbolic amintită, "pentru a nu-l deruta pe cititorul necunoscător al detaliilor urbanistice". Volumul, deosebit de dens, este un ghid amănunțit al Petersburgului, urmărit îndeaproape pe parcursul a
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
o cunoaște autorul albumului de acum, fiind Cruci, troițe, monumente, grupe de monumente, cimitire, tipărită la Breaza în interbelic, fără an. Dicționarele de până la 1989 dădeau troiței o astfel de definiție: "Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții) și uneori încadrată de o mică construcție, așezată la răspântii sau pe lângă fântâni sau în locuri legate de un anumit eveniment." Numai în dicționarul tezaur al limbii române mai afli alte accepțiuni ale termenului: "icoană formată din trei
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
mucenițele Ecaterina, Paraschiva și Filfoteia, apostolii, Judecata de Apoi, raiul, iadul, istorisiri biblice. Toate acestea conducând la concluzia că troița este o sinteză a artelor, în cadrul troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în pustie/ în locuri depărtate
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
vecinii sau prietenii evrei erau sub continua amenințare a morții, care, inconștient, făceau sistemul antisemit să funcționeze. Se reflectă durerea și pe chipul „evreului imaginar”? La această întrebare nu ne mai ajută zicători și proverbe, ci mai degrabă desene și picturi în care diverși artiști au accentuat expresia suferinței, a tragismului acestui neam. Este interesant că, deși atât de veche, de cunoscută și de aparte, durerea „evreiască” nu i-a impresionat pe oamenii simpli în aceeași măsură ca presupusa lor frică
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
comunicat mai mult, precum în momentul în care nobilul Tosa e atacat de efectul veninului, când „musculatura feței îi tresărea, mâinile i se zbăteau convulsiv”. O altă influență benefică a artei japoneze o vede autorul în domeniul artelor plastice, unde „pictura modernă e de multe ori influențată vădit de arta japoneză. Combinația lor de culori, costumele lor sunt imitate și pe la noi”, după cum speră ca pe viitor, să vadă mai ales piese „cu subiecte eroice, din viața lor atât de bogată
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un portret cu-nvăluitor zîmbet Divertis. Pe care, firește, succesorul maniacului îl refuză (doctrinar). Alt personaj al picturii ieșene, Popa, frecventînd în tinerețe atelierul parizian al lui Lhote. Și mișcîndu-se năuc, prin năucii (sovietici) ani șaizeci, mă oprește, precaut, pe trotuar: Ce se mai pictează, dragă? Are ceva din modelele lui Renoir: pielea ei palroză, sub care întrezăresc
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
vascularizări opaline, mă îmbie să-i fac măcar un desen. Îi și mărturisesc după ce mă-ntreabă de ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea: Cum, se mai pictează după model?; pictura nouă trăiește doar din propriile-i seve, nu? Pronunță seve cum ar pronunța osînze. Își mai joacă, o secundă, inocența: Și ce trebuie să fac, dacă vin? Cum ce trebuie? vii (după fiecare detaliu ea spune așa, adică înțelege totul
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]