24,603 matches
-
pirați ca s-o salvez, ajungeam acasă fără să bag de seamă. Se scurtă drumul. Intrăm în curte cu plămînii umflați și mă echipam urgent. Executam pas alergător la poarta. Mă așezăm în dispozitiv. Sabia strălucea la șold, argint-auriu, ridicăm pieptul, îmi dădeam o comandă potrivită și mă puneam în mișcare. Patrularea se întindea de la magazinul domnului Făinaru, pîna cît ținea gardul și hrănea invidia întregii străzi 23 August, care ieșea că la 23 August. Sigur că-mi dădeam seama, asta
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
casă e cufundata în întuneric, iar Charles doarme undeva, într-o cameră de la parter), pipăind cu grijă pereții, tresărind ori de câte ori i se pare ca scârțâie podeaua, oprindu-se apoi, bătând discret la o ușă și - inima, desigur, să-i spargă pieptul, nu altă - șoptind: ăMadame Bovary! C^est moi!a" Într-un scurt intermezzo - aproape liric - (Tristețea jurnalului), Alexandru Călinescu îl urmărește pe Roland Barthes rătăcind pe străzile Parisului. Prin intermediul paginilor de jurnal cuprinse în volumul Incidents (Seuil, 1987), Al. Călinescu
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
bine ales, cu mențiunea că trebuie să ne gândim la o izgonire primită cu o încredere plină de candoare. Originalitatea profundă a poeziei Denisei Comănescu constă tocmai în acest mod naiv de a accepta maturitatea, într-o generoasă strângere la piept a suferinței. Chiar și în momentele de paroxism ale lucidității, cănd singura soluție pare sinuciderea, personajul liric are un ton voios și ingenuu și, cel mult, o inofensiva ironie în relatarea dramei sale: "o foarfecă foarte fină a mai tăiat
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
întâmplător numit că străbunul lui Moraes), chemat de tată pentru a-i face familiei un portret de grup. Fiind însă îndrăgostit de mama, nu pictează toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui, acoperă pictură cu un alt tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
istorie, el se află între viață și moarte: între două eternități. E un personaj exemplar, după cum e un erou exemplar: "Primind darul arhipăstoriei, noul episcop, (s.n.) un om de-abia treizeci și nouă de ani, înalt, cu umeri lați, cu pieptul ieșit, cu fruntea mare, cu chipul de o rară frumusețe bărbăteasca și cu toate mișcările măsurate, Andrei Șaguna se arătă în fața creștinilor ca să rostească ultimul său cuvînt, înainte de a-și pleca din cercul în care-și petrecuse tinerețile." E portretul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
-i acum cântând și văzându-i voioși, am zis, cu toate aceste: Bravo vouă! Ăștia sunt oameni! Asemenea oameni nu mai văzusem decât la Sibiu, unde câțiva inimoși ucenici ai lui Șaguna au ținut ani de zile de-a rândul piept cu o lume-ntreagă." Ce-au vrut prietenii lui de-o viață, care-a fost sensul luptei lor? La Văcărești e fericit alături de socialiști: "Vrut-am și vrut-au timp de sute de ani ca vrajba și asupririle să înceteze
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
simțire). Asta cînd nu travestesc întortocheat și imprevizibil referiri absolut neproblematice la realitatea pedestra: nu-mi pot explica în alt fel un pasaj aiuritor că acesta - escortînd un splendid vers arghezian. (Cu aripa în țarina și în vis/ Strînge la piept comoara ta deplină...): Imaginile poeziei, conchide abrupt și categoric autorul manualului, sugerează decăderea albinei din specificul activității sale." Nu mai insist asupra complicațiilor produse de metaforă, prezentată abuziv și fără nuanțe că o figură de stil handicapata, provenind automat din
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
l-a mîhnit pentru toată viața pe tatăl său, preot școlit în nemțește și patriot înflăcărat, trăind într-o Bucovină care, ca și azi, era subjugată. Înalt ca un brad, bine clădit, cu o barbă lungă și compactă lăsată pe piept, Iraclie a fost, în tinerețea anului 1848, în relații apropiate cu vestitul Eudoxiu Hurmuzaki, în casa căruia i-a cunoscut pe exilații moldoveni (Alecsandri, C. Negri, Kogălniceanu), formîndu-se spiritual de la acești intelectuali, bravi luptători. Tot pe atunci l-a cunoscut
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
și pace nici atunci când merg pe stradă sau călătoresc cu transportul în comun, căci destui „internaționaliști”, când mă văd, se uită cu ochii pe dos la mine, ca și cum le-am luat bucățica de la gură, ca și cum le-am pus pistolul în piept, mânându-i spre siberii. Cred că tot ei au pus la cale pe odraslele lor mici să arunce cu piatra în mine chiar în preajma blocului în care locuiesc de aproape douăzeci de ani fără să ating pe cineva cu un
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de-ntâi Mai... / și ce fel de falnic timp / Când muncesc ca robu-n câmp, / Când ficatul mi-i distrus / De otrăvuri ce-ai adus; / Când ne mor copiii-n leagăn, / Iar tu cânți pe sub mesteacăn / și te bați cu pumnu-n piept / C-ai luptat și ai un drept... / Nu zic nu ai ars în foc, / Dar eu ce jucam ori joc?! Nu zic nu te-ai și bătut, / Dar noi, ceilalți, ce-am făcut? / Bielorusul și Armeanul, / Letonul și-Americanul, / Românul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de rigoare. Ecoul pe care-l trezește în fiecare dintre noi orice știre rea, catastrofica, referitoare la cei plecați în bejenie, demonstrează - fără strop de tăgada - că pentru cei mai avansați în vîrstă și cei zoriți să ia greutățile în piept, se păstrează o legătură de nedefinit, un fel de solidaritate a sîngelui care apă nu se face... Tragicele întîmplări avînd drept protagoniști cîțiva curajoși pieriți în chinuri, fără aer, fără apă, în cala navelor sau prin containere, ori părăsiți în
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
de veacuri, ca educator al patriotismului socialist, poetul îi închină versuri de o cuceritoare sinceritate: �Si-s oștean sub steagul tău de pară/ Și-l urmez la bine sau la greu,/ Căci fierbinte dragoste de țară/ Mi-a turnat în piept partidul meu!� (...)" Înspăimântătoarea priveliște a literaturii nu ne mai înspăimânta. Ana Selejan a transformat-o într-un obiect de studiu, i-a revelat - prin punerea în râma - istoricitatea. O femeie frumoasă și delicată, care își petrece timpul în biblioteca, se
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
mostră de limbaj de tip nou: "Au băgat banane la Alimentară"). Scenă încetează a fi doar grotesca, căpătând contururi morbide. Printr-un efect metonimic, extrem de sugestiv, Ion Popescu chiar ascunde "carne" (trupul micuței) în cutia pe care o strânge la piept: "-Are carne! strigă cineva. A găsit carne și nu vrea să ne spună unde! - Fir-ai tu a dracu cu pilele tale cu tot! Unde ai găsit?s...ț Vecinul său, din pricina căruia se stârnise toată harmalaia, încerca să-i
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
se zbârlească, suflau holbați în alămuri. Trompete, tromboane, trâmbițe, cornete, corni, bombardoane și alte țevi și pâlnii de alama străluceau că soarele de toamnă, si țipau orăcăiau, bubuiau, sub baghetă căpitanului Doppelreiter, voinic, mustăcios, încorsetat, cu părul tuns perie, cu pieptul bombat, cu fireturi, eghileți, leduncă aurita, cizme de lac și epoleți în care atârnau omizi de aur." La vederea "nevinovaților" copii care sug din lamai strâmbându-se teatral din cauza acrelii, suflătorii încep să saliveze prin imitație și tot fastul orchestrei
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
doi bărbați unguri îmbrățișați și care, însoțiți de un clarinet, urlau atît de fioros în jelania lui. M-am oprit locului, speriat. Birtașul nici nu mă luase în seamă ascultînd zbieretele celor doi ce se țineau de gît scoțînd din piepturile lor voinice un muget colosal, ca de taur înjunghiat și care, cu sîngele colcăind vijelios, da să moară... Auzisem eu destule doine de-ale noastre; dar, nici una nu avea vitalitatea debordanta a cîntării maghiare în care răsună o jale greu
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
iulie, o zi de foc. Și-acum, în mașină trasă pe dreapta șoselei județene nepietruite, sub un copac bătrîn, o salcie scorburoasa, rătăcita pe acolo, ne uităm de jos la el, cum ședea pe bancheta microbuzului, întins cu mîinile pe piept, cu chelia lui mînjita de noroi, probabil de la căzătura. Șoferul, Viorel, un țigan mereu voios, îi ținea mortului la căpătîi o lanternă aprinsă, în loc de lumînare. Se dusese Z. Tot așteptăm să se trezească, să ne facă cu ochiul, să ne
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
mai bine la el pe furiș și văd că e un maior după grad. El merge absorbit ținînd la ureche un mic tranzistor, care, nu știu cum, îl umanizează. Ceva absurd. Și din nou mă gîndesc la generalul ungur romantic înhățat de piept,...ah! ți, bandit!...și pac, pac! Nici o ceapă degerata nu face un cuvînt dat... Istoria însă, ține minte.
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
startul în exercițiu (CO 2 produce vasodilatație la nivelul arteriolelor din circulația cerebrală, favorizând circulația sanguină din acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea de la piept să se facă din decubit pentru a favoriza circulația de întoarcere și apoi irigarea creierului. Frecvența cardiacă a) Evenimente ventriculare: au fost în total 0 extrasistole ventriculare, din care: 0 izolate, 0 cuplate, 0 RUN, 0 bigeminate, și 0 episoade
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
startul în exercițiu (CO 2 produce vasodilatație la nivelul arteriolelor din circulația cerebrală, favorizând circulația sanguina din acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea de la piept să se facă din decubit pentru a favoriza circulația de întoarcere și apoi irigarea creierului. Frecvență cardiacă a) Evenimente ventriculare: au fost în total 0 extrasistole ventriculare, din care: 0 izolate, 0 cuplate, 0 RUN, 0 bigeminate, si 0 episoade
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
Croația va fi un duel foarte tare, în care suporterii vor face un show de zile mari. Estonia - Irlanda va fi un meci de luptă, oricine ajunge la Euro dintre cele 2 va fi o surpriză, iar Cehia va da piept cu un Muntenegru care a prins o grupă mult prea slabă pentru a nu se califica. Hotnews prezintă caracatița din justiție. Cele mai agresive rețele de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au format înainte de '89, însă
Băncile puse la zid: io v-am făcut, io vă omor! () [Corola-journal/Journalistic/24936_a_26261]
-
astă răzbunare/ Sărutul ce mi l-ai furat”. Iar răzbunările acestei Diane prompte sunt destul de teribile, de nu teribile de tot: „Un cerc, o cruce și te-aștept/ Să-mi vii răpus și fermecat,/ Să-ți rup chiar inima din piept/ Și fără teamă de păcat.// Iar umilit și fără preget,/ Mă vei lăsa să te privesc,/ Să-mi curgă sîngele pe deget,/ Din sufletul care-l strivesc.// Și tu mă vei simți stăpîna/ Iubirei tale vrînd nevrînd,/ Încet mi se
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
focul îl ascult,/ Mă fură gînduri de demult,/ Tu nu te-ai mai întors” etc. (La furcă). Poate scrie și „regale” pentru Carol II, pe care-l beatifică fără milă: „Un Rege-avem și nu-i cunoaștem plînsul./ O Inimă în pieptul Lui nu bate?/ Doar nici nu știm în ce dureri se sbate.../ Naț i înțeles că om e doar și dînsul?” etc. (Un tînăr domn). Combate tare și contra comunismului din Rusia: „Minciună ispășită de milioane/ De oameni înjunghiați pentru
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
O gafă monumentală a TVR îi lipește eticheta pe piept lui Traian Băsescu. Porunca dată de președinție, în 22 august, la scurtă vreme după victoria la parțialele din Neamț, a fost executată întocmai și la timp de subordonata sa, Rodica Culcer. O echipă a TVR a fost trimisă la Neptun
TVR îi pune eticheta lui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25397_a_26722]
-
și scrum” etc. (Să nu fugi...). Se vede însă că s-o fi schimbat ceva pe drum, căci brusc Ada începe să juiseze și să jubileze în freamăte și dă abrupt în beatitudini: „În noaptea cînd te voi cuprinde/ La piept strîngîndu-te tăcută/ Pe-un colț de cer, necunoscută,/ O nouă stea se va aprinde.// În noaptea cînd te voi cuprinde.// În noaptea cînd voi fi a ta/ Va răsări o nouă floare/ Și vraja ei tulburătoare/ Pămîntul va îmbălsăma.// În
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
cântecul interpretat în Duo: ...vară, vară primăvară/ Toate plugurile ară/ Numai plugul badelui/ Șade-n vârful dealului/ Nici nu ară, nici coboară... Apariția lui Titi Boldescu a fost surprinzătoare. Țiganul uriaș întins pe o saltea, își pune o scândură pe piept, invită din sală patru bărbați să se dea în leagănul improvizat când într-o parte, când în cealaltă. Și-a pus, apoi, pe cap o tichie metalică cu un ax pe centru. Ajutoarele au montat două bare metalice în cruce
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]