712 matches
-
scriitori și lumea lor. Poeții de curte uită că suveranul lor este cititorul, nu regele. Oricât ai fi de bun, curajul în artă nu poate dobândi valoare estetică. Scriitorul actual aruncă în spate spre cititor ba o oglindă, ba un pieptene, ori fuioare de metafore abracadabrante. În artă, sugestia e de tip aisberg. Ca să păcălească banalitatea. Nu mai exisă cititori cu normă întreagă. Chiar nici forfetari. ADN - ul artiștilor actuali pare clădit doar din avangardisme. Arta huzurește în sufletele alambicate. Dozat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
c‟am văzut într-un luminiș?! - Ci.. ci.. ce‟i văzut, tatai? se năpustiră ei cu întrebări, asupra lui, sorbindu-i din gură vorbele încă nerostite. - Am vă-zut... am vă-zut, trei zâne, neînchipuit de frumoase, care‟și pieptănau pletele cu piepteni de aur... de aur, înțelegeti voi...cu piepteni de aur! - Tț..tț..tț..! di aur! murmurară ei, uimiți. După o clipă de tăcere, apasătoare, se auzi glasul stins al Frăsânică-i, dogorit de fierbințeală: - Chiar, le‟i văzut, tatai... pi zâni
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ce‟i văzut, tatai? se năpustiră ei cu întrebări, asupra lui, sorbindu-i din gură vorbele încă nerostite. - Am vă-zut... am vă-zut, trei zâne, neînchipuit de frumoase, care‟și pieptănau pletele cu piepteni de aur... de aur, înțelegeti voi...cu piepteni de aur! - Tț..tț..tț..! di aur! murmurară ei, uimiți. După o clipă de tăcere, apasătoare, se auzi glasul stins al Frăsânică-i, dogorit de fierbințeală: - Chiar, le‟i văzut, tatai... pi zâni, așa, cum ti văd eu pi mata!? Pădurarul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
văzut în pădure. Dar, iată că, odată, într-un început de noapte a pătruns adânc în inima codrului, deodată, rămase ca-împietrit... Într-un luminiș văzu trei zâne frumoase... frumoase, de-ți furau mințile, și, care-și pieptănau pletele verzi cu piepteni de aur... Vedea... și nu-i venea să creadă, ochilor, minunea. Le vedea cu adevărat. După o vreme, dădu cu mâna într-o parte, cum ai da să alungi o vedenie. Și, înfricoșat porni mai departe. Merse el ce merse
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
găsit, trudnicii căutători, în acel tron de legendă.Câte patru rânduri de prosoape; câte patru rânduri de broboade; câte patru rânduri de încălțări; câte patru rânduri de chiloți; câte patru rânduri de papuci de odae; patru furouri; patru sutiene; patru piepteni de păr; patru rujuri; patru tipuri de parfum; patru oglinjoare; patru cutii cu cremă pentru încălțăminte; patru periuțe de dinți; patru tuburi cu pastă de dinți; patru cutiuțe de pudră pentru față; patru telefoane mobile și câte patru capoate de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Bora Bora Bătrânul îi așeza cu delicatețe pieptenele ascuțit, din dinți de mistreț, pe pielea antebrațului, ridică hotărât micul ciocănel de lemn, iar Tapú Tetuanúi încorda pumnul și strânse din dinți, hotărât să demonstreze că e bărbat și să nu lase să se vadă, nici prin cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și să nu lase să se vadă, nici prin cel mai mic geamăt, nici printrun gest măcar, ca durerea pe care știa c-o va simți l-ar afecta în vreun fel. Bătrânul kahuna 1 verifica dacă fiecare dintre dinții pieptenelui e așezat exact acolo unde trebuie, urmând desenul fin pe care il făcuse mai devreme, fixă cu privirea chipul tânărului sau pacient, zâmbi în sinea lui, văzând hotărârea care se putea citi pe fata băiatului și, în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
simtă imediat cum îi explodează ceafa de durere, asta era ceva șocant și diferit de tot ce trăise până atunci. Bătrânul îl privi iarăși în ochi și se părea că știe dinainte ce-o să descopere în ei, căci imediat retrase pieptenele și, după ce-l înmuie într-o cochilie mare, ce conținea o vopsea pe bază de ulei din nucă de tairí și cărbune vegetal, îl așeza ușor deasupra celei de-a două linii a desenului. Tapú Tetuanúi se întreba dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vegetal, îl așeza ușor deasupra celei de-a două linii a desenului. Tapú Tetuanúi se întreba dacă ar fi în stare să reziste încă o dată, insă bătrânul nici macar nu-i dădu timp să găsească un răspuns, lovind din nou, ridicând pieptenele, înmuindu-l iarăși în vopsea și așezându-l pentru a treia oară, cu siguranta celui care a făcut același lucru de un milion de ori și știe că n-are timp de pierdut. La sfârșit, îi șterse cu un petic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
India, tămâie și smirnă din Abisinia. Ce spectacol, ce nobilă activitate! Trecând În pas milimetric de-a lungul unei țâțâni ruginite, caravana s-a pierdut Întâi prin desișul tropical al unui ghiveci de mușcate, prelingându-se apoi pe sub dinții unui pieptene, care le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin deșertul gălbui al peretelui. Și câte pericole nu s-au abătut asupra drumeților! Dedesubtul grinzii, furtuna dezlănțuită printr-un oberliht le-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
îmi riscam viața ducându-mă cu ele la liceu. Cu metroul îi plăcea să călătorească pentru că o încânta programul artistic al cerșetorilor. Striga după ei: unde o ștergi, târtane? Vino să te omenesc! Își răsturna poșeta-valiză în poală și, dintre piepteni, oglinjoare, pietricele și dopuri de sticlă alegea câteva monede pe care i le trântea în palmă boschetarului, rânjit și el ca tot vagonul. În cele din urmă am fost nevoit să o sun pe Maria: dacă nu venea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sugera putreziciune și mucegai, era stătut ca în încăperile de la subsol. Singura fereastră îngustă și înaltă zăngănea neîncetat în rama ei, zguduită de furtună, până când părea că sticla ei se va crăpa. În timp ce Michael își despacheta valiza și își aranja pieptenele, aparatul de ras și punga de burete pe măsuța de toaletă, un sentiment tot mai acut de neliniște începea să-l învăluie. Oricât de absurde ar fi fost cuvintele majordomoului, ele sădiseră în el semințele unei spaime fără formă, irațională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
niște gălbejiți, un loc unde puteai să mănÎnci ca lumea cu patruj’ de cenți, și pe urmă am cumpărat niște chestii pe care să le duc acasă nevestei și celor trei fete. Știi tu, parfum, niște evantaie și vreo doi piepteni din Ăia care se Înfig În păr. După aia m-am oprit la barul lui Donovan să beau o bere și să mai vorbesc cu bătrînu’, și pe urmă m-am dus pe jos spre docurile din San Francisco, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o pătură. O să Înfășor carabina În ea și o să-mi iau mocasinii și ți-i aduc și pe-ai tăi, mă schimb de haine și pe astea le ascund - ca să creadă că le port - și mai aduc niște săpun, un pieptene, o foarfecă și ceva de cusut; și mai iau și Lorna Doone și Swiss Family Robinson. — Adu toate cartușele de 22 pe care le găsești, spuse Nick Adams, după care aproape strigă: Vino mai În spate, ai grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
manta din doc și o șapcă albă - tipic pentru acea categorie de oameni. Soția lui purta, când ieșea prin sat, o fustiță cadrilată din pânză de casă, o cămașă de in brodată cu cruciulițe albe și negre. Își înfigea un pieptene din metal în păr și era încălțată în ghete strâmte, din piele de capră. Poate și situația acelei familii scăpătate, care-i dovedise că nimic nu era veșnic, nici bogăția, nici tinerețea, nici frumusețea, îl hotărâse să învețe, singura modalitate
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
iarăși gustul de Brontë, de Jane Eyre cînd ajung șareta din urmă și disting pelerina scumpei de Șichy. Pălărioara gri e înclinată spre umărul lui Rusalin. Nu vreau să fim văzuți, Tano. Ne tupilăm pînă-n parcarea de la Litle Texas. Zvîrlim pieptenele și-o să crească între noi o pădure. Sigur, contez pe curbele împădurite cu salcîmi. Încetinesc, spre enervarea unui șofer de autobuz. Îmi dă lecția cuvenită de șofat, în dulcele stil clasic practicat pe șoselele patriei: "Naimîncatazibagăcărbunibăgateașinmăta". Nu te lăsa călcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și foarte Înalt s-o ia de la curs. „Îți prezint pe poetul N.S.“, Îmi spune G.M. Mă uit cu indiferență. Nu sunt deloc impresionat. Mi se pare un lungan deșirat, cu o coamă rebelă În care nu prea a intrat pieptenele. A fost invitat la noi la facultate cu mult tam-tam, Înconjurat de o cohortă pestriță de admiratori și admiratoare; a citit niște versuri abstracte, aproape o Înșiruire de silogisme. Nu mi-a plăcut decât poemul cu care a Încheiat recitalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru a fi păstrat apoi În expresie. Expresia este o reamintire, o relicvă; este urma a ceea ce a fost, nu a ceea ce este și nici a ceea ce va fi. Cum să pun În expresie ceea ce nu există Încă? Expresia este pieptenele din poveste aruncat În fața morții. Abia când Începem să avem sentimentul acut al morții, Încercăm să rămânem prin ceva În existență. Scriem ca să nu uităm sau ca să nu fim uitați. A nu uita, a-ți reaminti tot ce a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar, când trec eu, agitația acestei paiațe, smulsă din textul lui Mateiu și al lui Ion Barbu, Întrece orice limită imaginabilă; se apleacă peste fereastră cu părul alb-sur, despletit În smocuri Încâlcite din timpi Înghețați; cu gesturi emblematice, ține un pieptene lucios de metal În mâna tremurândă, cu care face gestul retezat de neputință de a se pieptăna, Într-o mișcare largă de a mă atrage, de a mă provoca. Eu mă feresc, căci, de multe ori, fereastra mi se deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mi-o imaginam. M-aș fi lovit cu capul de perete până l-aș fi spart, dacă aș fi știut că, odată cu sângele, mi-ar fi rămas și umbra acolo. Din cauza asta unele culori lipseau. Spectrul luminii era ca un pieptene știrb. Pesemne lipseau culorile de la capete, nu-mi dau seama, dar precis lipseau albul și negrul. În loc de negru, nu vedeam decât cenușiu. Iar albul cel mai îndrăzneț era un fel de gălbui, ca un gălbenuș de ou care picură. Singurul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îmi înlătur machiajul de pe față. Mă întreabă dacă am nevoie de cameristă ca să mă ajute să mă dezbrac. Înainte să apuc să răspund, îmi zice că m-ar putea asista el, dacă nu mă deranjează. Îl las. El ia un pieptene și începe să-mi scoată cu atenție podoabele din păr. — Doamnă, ați vrea să mergeți mâine în grădina de la răsărit? mă întreabă. Am descoperit niște plante interesante... Îl opresc, căci simt cum mânia mea e pe cale de a izbucni. An-te-hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau răspândite torsul și țesutul practicate de femei în gospodărie-în așezări s-au aflat fusaiole și greutăți pentru războiul de țesut.7 Circulația mărfurilor și monedelor Odată cu sfârșitul secolului al VII-lea, în Europa de sud-est, se produc mari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de prelucrare a fierului precum nicovale, ciocane, clești, cârlige. Era prelucrat argintul pentru obiecte de podoabă: brățări, inele, coliere. Lemnul și piatra erau utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul și cornul din care se obțineau piepteni, străpungătoare, cârlige. Alte meșteșuguri erau: torsul, țesutul, cojocăritul, cusutul, prelucrarea țesăturilor, a blănurilor și a pieilor-meșteșuguri casnice pentru îmbrăcămintea oamenilor. Producția obiectelor ceramice, prin folosirea roții olarului cu turație rapidă, era prezentă în Dobrogea și Transilvania, în localitățile: Dridu, Hansca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care îl formează cu Maud. Este blajin, precaut și își îngrijește trupul ca o femeie. Marcel Prévost ni-l înfățișează în camera de toaletă. Iubește oglinzile și obiectele delicate. Se îngrijește cu meticulozitate, fiind înconjurat de pile de unghii, perii, piepteni, flacoane de cristal și lenjerie brodată. La polul opus al acestor bărbați care nu mai sunt decât o umbră a masculinității se află "defloratorii de meserie", cei pe care îi numim astăzi "obsedați sexuali": Luc Lestranges, de pildă, care îi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și petreceau acolo pauza de masă de o oră, întorcându-se după aceea la slujbele lor, încă acoperite de sare, cu chipul ceva mai mat și ochii ceva mai însuflețiți, cu părul aruncat pe spate cu o mișcare neglijentă de pieptene, cu pieptul aproape ieșit de sub cămășile roz sau împletiturile galben șofran". La prânz, Algerul era mereu cuprins de un soi de răgaz, de toropeală, câteva clipe fragile când ostilitățile se suspendau, dând frâu liber închipuirilor. "Era acel ceas din zi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]