2,185 matches
-
prin topire alcalină. Monomerii sunt izomeri ai catechinei și epicatechinei, conținuți în produsele horticole sub toate formele, ca atare sau ca glicozide, oligomeri (dimeri) respectiv polimeri naturali. În fructe au fost identificați dintre flavani, sub formă de monomeri: (+) catechina în piersici și în caise, (-) epicatechina în gutui și fragi, (+) galocatechina în agrișe. Alte specii conțin mai multe tipuri, în cazul strugurilor, cinci tipuri: Acești flavani (catechine) se găsesc sub formă de glicozide în struguri, de oligomeri (dimeri, în căpșune, mere, morcovi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de oligomeri (dimeri, în căpșune, mere, morcovi) sau polimeri naturali prin autocondensare (taninuri condensate). Conținutul în taninuri din produsele horticole variază de la specie la specie. La fructe, conținutul mediu este sub 0,2g/100g la caise, căpșuni, fragi, mere, pere, piersici și prune, între 0,20,4g/100g la coacăze roșii, gutui, mere pădurețe, iar peste 0,4g/100g, la struguri (0,47) și coacăze negre (0,61). Fructele din flora spontană au cel mai ridicat conținut: coarnele 0,6g/100g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tot mai reduse, aceeași intensitate a gustului astringent. Pe parcursul maturării strugurilor, conținutul total de substanțe fenolice scade, datorită diminuării cantităților de catechină și epigalocatechină. În același timp însă, galocatechina își sporește prezența proporțională de două ori. La mere, caise și piersici păstrarea duce la diminuarea conținutului total de taninuri, mai lentă cu cât temperatura este mai scăzută și conținutul în CO2 mai ridicat. Substanțele fenolice cu moleculă mai simplă de tipul flavanilor sunt oxidate ușor, atât de oxigenul din aer (autooxidare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
slabă (0,1-1,0 ml/kg/h) pepeni verzi, zmeură, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, afine; -emisie moderată (1-10 ml/kg/h) tomate, pepeni galbeni grupa HoneyDew; -emisie ridicată (10-100 ml/kg/h) mere (soiuri), caise, pepeni galbeni grupa Cantaloup, nectarine, piersici, pere, prune; -emisie foarte ridicată (peste 100 ml/kg/h) la unele soiuri de mere. Raportul de transformare pentru emisia de etilenă din depozite este următoarea: mii litri etilenă/tonă/oră= l/kg/h x 0,91 (factor de multiplicare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
intensitate respiratorie mai redusă (sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c) cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste 20 cm3/kgh) păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul, pătrunjelul de frunze, ceapa verde, usturoiul verde
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
un nivel relativ redus în comparație cu primele faze, are loc o descreștere la fel de evidentă. Ea este continuată de o scădere mai lentă, corespunzătoare cu supramaturarea și intrarea în faza de declin biologic. Din categoria fructelor climacterice, fac parte merele, perele, caisele, piersicile, prunele, afinele, pepenii galbeni (soiuri tip Charantaise și Honeydew), pepeni verzi și tomatele. Unele fructe și majoritatea produselor horticole sunt de tip neclimacteric, intensitatea respirației scăzând la acestea permanent și fără fluctuații deosebite până în faza metabolică finală. Fructe neclimacterice sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de specii, la 20 0C este o scădere de circa 37%). Lipsa totală a O2, prin înlocuire cu CO2, duce la oprirea respirației în cazul merelor. Dimpotrivă, mărirea procentului de O2 până la 50% se folosește în postmaturarea perelor sau a piersicilor, în asociere cu etilenă 0,1%. Conținutul atmosferei în CO2 în proporție mărită, reduce intensitatea respiratorie. La cartofi, un conținut în CO2 de 5-7% în atmosferă reduce cu circa 1/3 schimburile de gaze. La căpșune, în remorcile de transport
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
greutate. Măsurile tehnologice de reducere a transpirației Măsurile tehnologice de reducere a transpirației vizează folosirea instalațiilor de umidificare, folosirea prelatelor pentru protejarea stivelor de lăzi și preambalarea produselor în pungi de polietilenă perforată, pelicule extensibile sau contractibile. Ceruirea unor produse (piersici, tomate, ardei etc) este o operație care poate fi inclusă în fluxul de condiționare, cu rezultate pozitive. La unele fructe, mai ales la pomacee (semințoase) au fost realizate în unele țări tehnici peliculare de protecție, folosind produse inerte sau inofensive
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității depline (fiziologice). Strugurii pot avea maturitatea tehnică și la supramaturare. b) prepârga și pârga sunt primele faze ale maturării produselor horticole, când însușirile lor fizice, biochimice și fiziologice încep să se apropie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
al conținutului în substanță uscată solubilă, fiind necesară în permanent determinarea refractometrică. c) maturarea de recoltare este specifică produselor horticole care nu se consumă imediat, ci se depozitează sau se expediază către beneficiarii mai îndepărtați sau mai apropiați. Merele, perele, piersicile, caisele, tomatele, căpșunele, pepenii galbeni și alte produse care își continuă maturarea după recoltare, trebuie recoltate în faza de pârgă sau chiar prepârgă, pentru a suporta manipulările, transportul și a-și desăvârși calitățile la momentul dorit. Recoltarea într-o fază
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
interioare care se găsesc în apropierea mugurului de creștere sau a zonelor meristematice. La unele fructe apar centre de maturare, în țesuturile învecinate zonei unde se formează semințele, în care s-au acumulat în mod preponderent hormonii vegetali. La caise, piersici sau pătlăgele vinete, locul de formare este zona pistilară. La pere și ardei este situat în zona pedunculară, iar la mere, pepeni, castraveți și tomate, se găsește în centrul fructului. Din aceste zone, procesul de maturare se propagă în restul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
compoziția atmosferei. Temperatura este un factor determinant, scăderea ei (200-00C) reducând de 7.4 ori în medie intensitatea respirației și încetinind mult maturarea. Merele se maturează de 7-10 ori mai încet în aceleași condiții de scădere a temperaturii (200-00C). La piersici, maturarea își diminuează ritmul de 16 ori prin scăderea temperaturii cu 250C (250-00C). Maturarea tomatelor se prelungește cu 10 zile, prin coborârea temperaturii de la 25 la 150C. Atmosfera modificată are același efect de încetinire a maturării. La mere, o compoziție
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în AC au un conținut în glucide totale, aciditate titrabilă și acid ascorbic mai ridicat, deci durata lor de păstrare este considerabil mai mare. Soiurile transgenice retardante create la tomate, pepeni galbeni și în curs de studiu la alte specii (piersici etc.) au fost obținute prin inginerie genetică. În locul genei care coordonează biosinteza etilenei din cromozomul respectiv, s-a reușit inserarea unei gene antisens. Această genă este un segment de ADN, pe care informația este conținută în sens invers. Efectul realizat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la tomate și mere; b) cauzate de temperatura de păstrare, cum sunt: inima neagră la cartofi (temperaturi ridicate), dereglarea fiziologică la temperaturi coborâte (ardei, castraveți, mazăre, vinete, tomate, pepeni, mere, fasole păstăi), brunificarea și descompunerea internă la temperaturi coborâte (caise, piersici și prune), îndulcirea cartofilor, brunificarea radială a piersicilor, rugozitatea păstăilor de fasole, opăreala vinetelor, textura fibroasă la piersici; c) cauzate de umiditatea relativă a aerului: proliferarea lenticelelor la cartofi și zbârcirea (veștejirea) la toate produsele; d) cauzate de compoziția atmosferică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de păstrare, cum sunt: inima neagră la cartofi (temperaturi ridicate), dereglarea fiziologică la temperaturi coborâte (ardei, castraveți, mazăre, vinete, tomate, pepeni, mere, fasole păstăi), brunificarea și descompunerea internă la temperaturi coborâte (caise, piersici și prune), îndulcirea cartofilor, brunificarea radială a piersicilor, rugozitatea păstăilor de fasole, opăreala vinetelor, textura fibroasă la piersici; c) cauzate de umiditatea relativă a aerului: proliferarea lenticelelor la cartofi și zbârcirea (veștejirea) la toate produsele; d) cauzate de compoziția atmosferică nefavorabilă: inima neagră la cartofi, leziunile produse de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dereglarea fiziologică la temperaturi coborâte (ardei, castraveți, mazăre, vinete, tomate, pepeni, mere, fasole păstăi), brunificarea și descompunerea internă la temperaturi coborâte (caise, piersici și prune), îndulcirea cartofilor, brunificarea radială a piersicilor, rugozitatea păstăilor de fasole, opăreala vinetelor, textura fibroasă la piersici; c) cauzate de umiditatea relativă a aerului: proliferarea lenticelelor la cartofi și zbârcirea (veștejirea) la toate produsele; d) cauzate de compoziția atmosferică nefavorabilă: inima neagră la cartofi, leziunile produse de dioxidul de carbon la mere, inima brună la mere, leziuni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
incipient sau mai evoluat, sunt semne ale depășirii maturității de consum, care declasează produsele respective. Obligativitatea recoltării manuale pentru consumul în stare proaspătă este specificată la fructe (prune, pere, mere, afine) menționându-se "cu grijă" (caise, cireșe, coacăze, gutui, nectarine, piersici, vișine), sau "cu foarte multă grijă" (căpșune). Pentru industrializare, se pot detalia calitățile cerute (prune, mazăre, tomate, fasole) în vederea recoltării, inclusiv în ceea ce privește compoziția chimică (conținutul în substanță uscată solubilă%). Pentru păstrarea pe o anumită durată, se identifică și se stabilesc
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acolo unde există bază materială adecvată. Ca primă verigă a lanțului frigorific, aceasta era realizată la produse perisabile provenind din sisteme de producție industriale (sere, ciupercării) sau în vederea măririi duratei de valorificare în stare proaspătă la fructe de arbuști, caise, piersici, flori tăiate, legume, verdețuri, mazăre și fasole de grădină, cartofii timpurii. Mazărea verde după batozare, nu poate fi transportată la fabrică decât prerăcită. În concepția modernă a valorificării în stare proaspătă, prerăcirea devine o fază obligatorie, menționată concret în numeroase
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc.
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști. MERELE: Importanța nutritivă: glucide 13 % (fructoză 6 %) aciditate 1% predominant malică (¾), substanțe pectice 1 %, celuloză 1 %, fibre 2%, substanțe minerale 0,3%, vitamina C 8 mg/100 g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru compoturi, gemuri, dulcețuri, nectar, paste de fructe, lichior, rachiuri fine, congelate, mai rar deshidratate sau confiate. Există soiuri speciale pentru industrializare numite pavii (mai productive, mai dulci, mai tari, suportă scuturarea, rezultă compoturi de calitate) NECTARINELE (fără puf) și piersicile (cu puf) pot avea pulpa galbenă sau albă și sâmburele aderent sau neaderent. Consum proaspăt iulie-septembrie. Calibrarea se face pe 8 calibre europene și în cadrul fiecărui calibru se poate acorda calitatea superioară (din primele 6) PRUNE Valoarea nutritivă: glucide 12
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în situația în care înțelegerea se referă la exporturi sau importuri între statele membre și terțe țări. 132 P.M. Cosmovici, R. Munteanu, op. cit., p. 281. 133 Idem., pp. 295-314. 134 De exemplu: angajamentul de a nu mări suprafele consacrate culturii piersicilor; angajamentul unei părți de a cumpărara de la celaltă cantități minimale de produse;crearea de către două întreprinderi concurente a unui grup de interes economic având sarcina de a centraliza și repartiza comenzile urmărind un sistem de cote fixe. 135 C. Butacu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
fructifer prezente în diegeză (în afară de introducerea unității semice "coacere") și de a face aluzie la livezile prin care personajele se plimbă (cf. serii petrecute cu Rodolphe: Se auzi-ntr-o clipită cum cade de pe cracă, fără să fie atinsă, o piersică coaptă"). Contaminarea metonimică are rolul, în esență, de a face ca și textul, prin enunțurile sale, să participe la diegeză, dînd astfel iluzia priorității ei și a puterii de emanație. J. Neefs, p. 470 Revizuirea lui Flaubert confirmă acest lucru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens, cu panglici de mătase, un adevărat buchet de zile mari, străjuit de patru fructiere: într-una se ridica o piramidă de piersici superbe, într-a doua un tort monumental, o catedrală de pișcoturi, înecată de frișcă și garnisită cu o glazură de zahăr, într-a treia felii de ananas plutind într-un sirop limpede, iar într-a patra, lux nemaipomenit, struguri negri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptive în patru PĂRȚI marcate de organizatorii enumerativi: "cea dintîi", "a doua", "a treia", "a patra". COMPARAȚIA buchetului cu "turnul împodobit" declanșează o întreagă izotopie monumentală (cf.: "străjuit", "piramidă", "monumental" și "catedrală"), izotopie argumentativă care, suprapunîndu-se simplei descrieri de produse ("piersici", "tort", "frișcă", "turtă dulce", "felii de ananas", "sirop", "struguri") permite să fie arătată partea extraordinară ("neobișnuit", "nemaipomenit") și nemăsurată a acestora din urmă ("strălucea", "imens", "înecată de", "plutind"). Textul B Aici, tema-titlu este "internii azilului". Secvența se organizează astfel: (p1
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]