929 matches
-
descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la bolile piersicului, sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la atacul acestei ciuperci, duce la apariția unor simptome foarte puternice pe frunze, pe ramuri și îndeosebi pe fructe, la scurgeri permanente de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
continentul american prezintă importanță economică mai mare pentru Canada și nordul S.U.A. Boala a fost descrisă pentru prima dată de către Ed. Prillieux în Franța, în anul 1885. Ea este frecventă pe foarte multe specii de pomi fructiferi (măr, păr, cais, piersic, prun etc.) cât și la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îmbăiere cu Tiuram 753 %, Captadin 50-3 %, Captafol-3 % în perioada repausului vegetativ. 9.5.6. Uscarea ramurilor Valsa leucostoma Boala este răspândită în Europa, America de Nord și Asia; se întâlnește în țara noastră în livezile bătrâne și neîngrijite de cais, prun și piersic. Simptome. Pomii atacați prezintă ramuri cu frunze mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură prin polen ajungând la 80 % pomi infectați, după 5 ani de la plantare. Acarieni și nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate la combaterea bolilor virotice la piersic sunt bune și în acest caz 9.6 .2. Răsucirea frunzelor de cireș Cherry leaf roll virus Boala este mai frecventă pe cireșii bătrâni, în declin, reducând viața acestora. Această viroză este cunoscută în America, în unele țări europene și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1943). După A. Andersen (1956) pierderile înregistrate în unele state din S.U.A. de pe urma acestei boli se ridică la peste 50 % din recolta de vișin, în primii 5 ani după manifestarea simptomelor. Boala este răspândită și pe multe soiuri de cireș, piersic și microbolan. În țara noastră, boala a fost semnalată de Eftimia Gheorghiu în 1966 în pepiniere și plantații din Oltenia. Simptome. Boala se manifestă diferențiat în funcție de soiul de vișin și de condițiile climaterice. Pe frunzele de la baza ramurilor, apar la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vișin Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireș decât pe vișin. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile și verile ploioase prin distrugerea frunzelor, a fructelor și ramurilor. Simptomele și combaterea agentului patogen au fost prezentate la bolile piersicului sub numele de ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși. 9.7. Bolile nucului Bacterioze 9.7.1. Arsura bacteriană Xanthomonas campestris pv. juglandis Boala este de origine americană, fiind semnalată pentru prima oară în California, în anul 1893. Astăzi este răspândită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sulfat de cupru 2 %. 10.10. Eutipoza viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu propriul mod de a fi. Ele semnalează prezența unei realitas, fără să fie, totuși, numai o simplă adeverire a acesteia. Căci, numind una sau alta dintre seducătoarele înfățișări ale Firii (Grădina de piatră - „în stil japonez”, Trandafiri, Flori de piersic, Toamnă, Val, vuiet, vânt..., Frunze, Pescăruși ori Ninsoare lină), poetul se simte atras nu atât de fenomenalitatea ei manifestă, cât mai ales de principiul ascuns care o guvernează și o face posibilă. Fascinat de acest „suflet” al lucrurilor, va și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
gândească la preferințele ei. Dimineața devreme, când pleacă de la clinică, Kostoglotov reține în detaliu toate elementele naturii, cu interesul și încântarea celui revenit la viață: "cerul trandafiriu", "fuioare de nori albi", "secera subțire a craiului nou", "florile de corcoduș" sau "piersicii înfloriți". Toate acestea, împreună, alcătuiesc, pentru el, "dimineața creației". Kostoglotov se dovedește subiectul unei focalizări preponderent vizuale, aspect care se explică, după cum afirmă Georges Nivat, printr-o îndelungată absență a contactului vizual cu lumea. În același timp, acest detaliu atestă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de gânduri și planuri și să permitem ființelor noastre să observe, să vadă și să se desfete de minunățiile ce se înfățișează ochilor flămânzi de puritate, de inedit. Acestea ne însoțesc permanent; nu trebuie decât să le vedem! Unde? În piersicul pitic de la ieșirea din scara blocului (ale cărui fructe nu ajung niciodată să dea în pârg datorită nerăbdării copiilor), în agitația câinilor maidanezi în veșnica lor căutare de hrană prin containere, în mașinile aliniate în parcarea blocului (în care putem
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
calde, oferind ciocolată bărbaților cunoscuți, colegi de muncă, prieteni și soți. „Hinamatsuri” (sărbătoarea fetițelor) 3 martie. Este un festival tradițional numit și „Nomo no sekku”, adică „festivalul piersicuțelor”. Sunt soiuri de piersici sau pruni („ume”) care înfloresc încă din ianuarie. Piersicul este considerat un copac magic care alungă demonii, simbolizând puterea și regenerarea. Sărbătoare are loc în cea de-a treia zi a lunii a treia. În această zi, părinții cu fetițe în vârstă de trei ani, merg la templu pentru
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
albă simbolizează puritatea, iar cea verde reprezintă sănătatea. Interpretarea culorilor diferă de la o provincie la alta. În alte zone, simbolistica este aceasta: verdele reprezintă pământul plin de grădini și livezi; albul simbolizează puritatea zăpezii, iar rozul este culoarea florii de piersic... Ceea ce s-ar traduce astfel: în livadă (pe pământ), mugurele de piersic îmbobocește sub mantia zăpezii. Cu prilejul acestei sărbători, fetițele primesc în dar păpuși speciale („hina”) care protejează atât familia, cât și pe ele, de spiritele malefice. În trecut
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o provincie la alta. În alte zone, simbolistica este aceasta: verdele reprezintă pământul plin de grădini și livezi; albul simbolizează puritatea zăpezii, iar rozul este culoarea florii de piersic... Ceea ce s-ar traduce astfel: în livadă (pe pământ), mugurele de piersic îmbobocește sub mantia zăpezii. Cu prilejul acestei sărbători, fetițele primesc în dar păpuși speciale („hina”) care protejează atât familia, cât și pe ele, de spiritele malefice. În trecut, fetițele, îmbrăcate în haine de sărbătoare, mergeau în vizită la prietenele lor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ele, de spiritele malefice. În trecut, fetițele, îmbrăcate în haine de sărbătoare, mergeau în vizită la prietenele lor unde mâncau „arare” și beau „amazake” (o băutură dulce din orez fermentat, foarte hrănitoare pentru copii). Sărbătoarea dedicată fetițelor și florii de piersic în aceeași măsură, a inspirat artiștii sensibili la frumusețea festivalului. Printre ei s-au aflat pictori, regizori, muzicieni și creatori de „animeuri”. „Hinamatsuri” a stat la baza filmului „Hinamatsuri no yoru”, a cântecului „Minimoni Hinamatsuri”, printre animeuri numărându-se „Ojomajo
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
I-am răspuns, cât am putut de repede. Cu multă răbdare și în cuvinte simple, mi-a explicat ce însemnă Ikebana; în traducere, „floare care trăiește”. Mi-a arătat, în grădinița casei, doi pomișori: un „ume” deja îmbobocit și un piersic ce înflorea mai târziu, zicând că vom folosi ceea ce avem la îndemână. Pe măsuța, de pe care nora sa adunase ceștile de cafea, a așezat un vas din ceramică. În interiorul vasului se afla un suport din lemn cu o fantă pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
3 instrumente de tăiat: un cuțit ascuțit; un fel de cater și o foarfecă specială, în genul celei de tăiat la vie, dar mai delicată. M-a invitat în grădină, de unde a tăiat câte o crenguță din fiecare copăcel. Din piersic a tăiat o crenguță mai lungă și noduroasă, iar din „ume” o crenguță mijlocie plină de boboci. Am privit-o în tăcere... A treia crenguță a tăiat-o din bonsaiul înflorit pe care i-l dăruisem la venire. După ce a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în tăcere... A treia crenguță a tăiat-o din bonsaiul înflorit pe care i-l dăruisem la venire. După ce a așezat crenguțele pe masă, a turnat apă în vază. Prima dată s-a ocupat de crenguța mai înaltă, cea de piersic, care nu era nici măcar înmugurită. Cu deosebită atenție a cioplit baza crenguței dându-i forma de „pană” , apoi a fixat-o în suportul de lemn. După aceea a luat crenguța mijlocie, cea de „ume” îmbobocit, care era subțire și mlădioasă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare. Aici, la țărmul mării pontice, unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse de pretutindeni din celelalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat de Florin Piersic. Cu zisa lui Vadim: „Ea nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine și să zâmbească frumos. Și nu ne mai trebuie nici o campanie electorală, la un popor care este avid de frumusețe”. Poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
la două categorii: Cristan Tudor Popescu a fost desemnat și jurnalistul și analistul politic al anului, iar Mona Muscă a dobândit trofeul la categoria miniștri și parlamentari. Oamenii își iubesc cântăreții, mai ales de muzică populară (Irina Loghin), actori (Florin Piersic), fotbaliștii (Cristi Chivu), apreciază succesul marilor capitaliști români (Ion Țiriac), admiră incisivitatea fără frontiere a jurnalistului anului și ubicuitatea sa televizată în talk-show-uri și interviuri pe toate canalele posibile, admiră același lucru la tânărul politician al anului (Cozmin Gușe): faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cu imagini din "Cronica pictată de la Viena", fapt ce ne îndeamnă să considerăm Posada din vecinătatea acestor Chei, drept posibil loc al înfrângerii lui Carol Robert de Anjou, dar și peisaje din filmele haiducești, regizate de Sergiu Nicolaescu, cu Florin Piersic în roluri memorabile. Drumul Carului a fost considerat de istorici drept cea mai însemnată cale comercială a Valahiei. Drumul acesta, precizează C.C. Giurescu, în deja citata "Istorie a Românilor", era folosit și în epoca romană. Fără îndoială, chiar și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de diversitate, cât și ca sărăcire a genofondului biosferei, a biodiversității. E drept, În decursul timpului, la noi au poposit plante care sunt astăzi mai mult decât folositoare și, mai ales, nu deranjează pe nimeni. E cazul caisului, prunului, gutuiului, piersicului, dudului. Dar introducerea lor a fost lentă, de-a lungul a unul-două milenii, pom cu pom, iar nu sută de hectare cu sută de hectare, neagresând stabilirea echilibrului În ecosistemele În care pătrundeau. Introducerea conștientă, dintr’o dată, masivă, a unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e de plâns. Ce tristă fascistă... în Ce lume veselă..., ultimul film al veteranei Malvina Urșianu, o doctoriță oftalmoloagă (Tamara Crețulescu, jucând ca-ntr-o telenovelă) pune ochii la propriu pe-un mult mai june pictor așa-zis avangardist (Florin Piersic Jr., jucând ca-ntr-o reclamă). După ce-l convinge că este cam palid, n-ar strica să-și facă niște analize (într-un film de-o oră și jumătate, cred că se zice chestia asta de vreo trei ori), descoperă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]