3,221 matches
-
dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică. Plante: Festuca valesiaca, Allium flavum, Gagea pusilla, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys, Medicago minima, Helianthemum canum, Poa badensis, Scorzonera austriaca, Potentilla arenaria, Seseli hippomarathum, Alyssum alyssoides, Artemisia austriaca, Chrysopogon
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Utilităților care pot fi afectate de Lucrări sau Servicii. ... ... 10.10. Îndepărtarea Materialelor Societatea de Proiect poate excava, extrage, îndepărta, exploata sau dispune în vreun alt mod de orice materiale, inclusiv dar fără a se limita la orice strat de sol, pietriș, roci, cărbune, minerale sau alte depozite, excavate, rezultate sau produse în legătură cu executarea, pe Amplasament, a Lucrărilor sau, după Data începerii Serviciilor, a Serviciilor pe Amplasament (dar excluzând orice Descoperiri Arheologice) (împreună, "Materialele de pe Amplasament"): 10.10.1. dacă și
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294935]
-
mai bine de 5000 de ani), bazilica paleobizantină, fântâna secretă, clădirea cu hyipocaust, fiecare dintre ele aducând la lumină frânturi din viața garnizoanei romane cantonate aici. Complexul gospodăresc descoperit ce este atribuit culturii celei, cuprinde o vatră de foc din pietriș de râu și argilă în care se mai văd urmle unor recipiente de lut lucrate direct în pământ în care se păstrau provizii, precum și diverse unelte de gospodărie. Descoperirea acestui complex este foarte importantă, datarea sa fiind din perioada de
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
vor sesiza demersul acestei instituții și vor analiza ofertele autorităților noastre locale. În ce privește resursele naturale ale comunei, ele sunt limitate. Nu ne deosebim cu nimic de localitățile din vecinătatea noastră. Aș evidenția: solurile - excelente pentru agricultură (legumicultură, pomicultură, viticultură, construcții - pietrișurile și nisipurile de Bălăbănești sunt evidențiate de specialiști etc.), pădurea - apicultură și silvicultură, vântul - o resursă care intră deja în calculul unor investitori, pășunile - zootehnie, apa, energia solară și foarte important relieful - care ne poate ajuta foarte mult în dezvoltarea
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) () [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată a fost furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-o teamă «de a
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28. „...jos temelia e din lozbe mari piatră în care s-au așezat stâlpi puternici de stejar împletiți cu nuele de corn, peste care s-au pus vălătuci de ciamur, pământ cu pietriș și paie, bine presat, până la acoperiș și pentru ca clădirea să reziste în fața intemperiilor naturii s-au căptușit pereții cu scândură.” Sursa: Cronica cercetărilor arheologice din România Editor: INP Pentru mai multe detalii fotografice accesați site-ul CIMEC.
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
sau, cum se mai numește, Schitul Măgarului. De la ieșirea din Bârlad spre Vaslui, se face dreapta pe la sensul giratoriu, urmează Simila, Zorleni ... până se zărește de la mare distanță un releu. Apoi, de acolo vreo 7-8 km, la stânga, un drum de pietriș, destul de practicabil serpuiește prin pădure până la mănăstire. Un traseu foarte frumos în orice anotimp, dar mai ales toamna când pădurea îmbracă o hlamidă galben ruginie superbă. Sunt indicatoare și se ajunge ușor; în total să fie vreo 15-20 km de la
Un pelerinaj la îndemâna oricui () [Corola-blog/BlogPost/340042_a_341371]
-
aveați toaleta în curte. Și familia Gârbacea, numai, una luxoasă, înăuntru. Sunt blocuri peste blocuri, hoteluri peste hoteluri, înalte și noi. Brașovul a crescut ca o caracatiță. La Poiană, urca un autobuz decapotabil, cu un nivel. Pe un drum de pietriș. Apoi, de asfalt. Marca Skoda. Acum, urcă mașini și autobuze de incomparabilă firmă. Nu am plătit nimic. Nici nu aveam de unde. A achitat tot, ministrul meu de finanțe. A dat și o sticlă din cel mai bun vin. Și cozonac
Scrisoare din Brașov. Impresii de călătorie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339263_a_340592]
-
pâine făcută din tărâță mestecată cu nisip, scârțâia între dinți. Plecarăm către Șiștov (localitate în Bulgaria, n. r.) și de aici, uzi și frânți de oboseală, ne târârăm o zi și o noapte până la Setoi, unde fuserăm puși la muncă. Căram pietriș din râul Bușița de la doi kilometri, din zori până noaptea, târând după noi roabele și bocancii fără talpă. Soldații strigau: „La muncă, români!”. Voinicul bulgar tăbăra cu un ciomag plin de noduri și lovea unde nimerea. Plini de sânge și
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 () [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
fundație și ne mai putem trezi și cu o alunecare de teren. Tovarășe contabil și tovarășe secretar, luați legătura cu proiectantul și îi comunicați de ce materiale aveți nevoie și pe care le asigurați din surse proprii, astea rezultate din moară, pietrișul, nisipul... Cât mai urgent, ca să putem da drumul lucrării, a hotărât instructorul. - Nu e nevoie să mai constituim un comitet de cetățeni care să urmărească lucrarea, gestionarea materialelor...? a crezut Năstăsescu că uitaseră. - Dumneata ai rămas tot ca pe timpuri
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
trebuia să-l fi avut pe președintele colectivului și gata. Dar a zis că e de acord cu tot ce hotărâm noi. Vezi că mâine primești de la brigada lui Fiertu două-trei care. Până mâine seară vor scoate de pe firul văii pietriș și-l vor aduce în curtea școlii. De poimâine, începem cernutul, ca să obținem nisipul. Pentru asta trebuie să te duci din seara asta și să înștiințezi oamenii pe care ți-i dă colectivul, l-a instruit președintele pe director, după
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
când m-a trimis aici tovarășul prim-secretar Butușină. Apoi a privit balastul recoltat și nisipul rezultat din cernerea acestuia și s-a declarat mulțumit, ca și președintele și instructorul de partid. - Eu am impresia că nisipul și mai ales pietrișul ar avea o încărcătură mare de viitură,de humă, a îndrăznit Călinoiu, în timp ce-i arăta ce rămăsese în palmă după ce frecase o mână de nisip luat la întâmplare. - Dacă organele comunale au zis că au material corespunzător, eu nu pot
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
La începutul lunii iunie au început lucrările în paralel cu continuarea aprovizionării materiale. Zilnic, 15-20 de salahori, uneori chiar mai mulți, oameni scoși de la muncile câmpului, erau folosiți la lucrări necalificate ca încărcat-descărcat, curățat și stivuit cărămidă, la săpături, cernut pietriș sau nisip, la cărat apă, preparat și turnat beton ș.a. Seara, omul de serviciu al școlii, cu acceptul autorităților, aducea țuică cu o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în administrarea gospodăriei colective. La
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
de muncă, timp de peste o oră, toți își ostoiau oboseala în jurul acesteia. A fost turnată fundația, apoi cărămida a fost stivuită sub formă de „picioare” în incinta acesteia, la intersecția zidurilor ce urmau a fi înălțate. Nisipul, rezultat din trecerea pietrișului prin site, aștepta alături de acesta, ambele în cantități corespunzătoare, nu departe de „vatra” unde era preparat betonul, apoi mortarul. Lucrările au încetat pentru 10-15 zile, pentru a da posibilitate betonului turnat în cofraje să se întărească de ajuns înainte de a
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
vijelie și grindină. Balta, cum numeau sătenii cursul temporar de apă de pe firul văii, s-a umflat și a dat peste maluri. Nisipul care nu fusese spulberat de vijelie a fost cărat de apă, ca și o bună parte a pietrișului, acum răspândit prin iarbă. A doua zi, șeful meșterilor, Călinoiu, și directorul Năstăsescu s-au întâlnit la fața locului. - Dezastru! a apreciat directorul. - Trebuie adus alt pietriș, scos alt nisip, și asta numai după ce seacă balta, iar cărămida trebuie să
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
de vijelie a fost cărat de apă, ca și o bună parte a pietrișului, acum răspândit prin iarbă. A doua zi, șeful meșterilor, Călinoiu, și directorul Năstăsescu s-au întâlnit la fața locului. - Dezastru! a apreciat directorul. - Trebuie adus alt pietriș, scos alt nisip, și asta numai după ce seacă balta, iar cărămida trebuie să se usuce bine înainte de a o zidi. Asta durează. Dar, oricum, e timpul prașilei, al secerișului, salahori nu prea aveam, mai sunt și pe la noi pe-acasă
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
o zidi. Asta durează. Dar, oricum, e timpul prașilei, al secerișului, salahori nu prea aveam, mai sunt și pe la noi pe-acasă treburi destule... Așa că, după Stămărie mai reluăm lucrarea, a apreciat Călinoiu situația. Până atunci, măcar să turnăm scările cu pietrișul rămas și cimentul pe care-l mai avem, ca să nu fie compromis cu plointea asta. - Cimentul este-n magazie, nu ajunge apa la el, era sigur directorul. - Așa este, dar trage umezeala din aer, magazia nu este ermetică, e din
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Dar iată că aici nu se lucrează cam de mult; uite cum a crescut iarba peste mortarul acela, și-a intrat în rol primul secretar raional. - Cum să se lucreze dacă a venit apa peste noi și a măturat nisipul, pietrișul... Acum trebuie să așteptăm să se tragă apa de pe baltă ca să scoatem alt balast, pe urmă să-l cernem ca să avem și nisip...; cărămida s-a mai zvântat. - Directorul unde este? a întrebat primul secretar al raionului. - Cred că acasă
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
venit cu camionul cu materiale și nici nu ajunsesem bine acasă când... - Ce materiale? - Astea, pe care sunteți așezați. Dar vă invit în școală, de ce să stați așa de incomod. - Lasă aia! De ce nu se lucrează? - Fiindcă nu mai avem pietriș, nisip... S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată a fost furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-o teamă «de a
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
instalații sanitare și de încălzire, erau deja gata să găzduiască pe cine ar fi dorit. În fața restaurantului, sub o salcie pletoasă ce fusese păstrată și menajată, era, doar improvizată deocamdată, o grădină de vară, ce avea așternut un covor de pietriș granulat, iar într-un loc mai discret și aproape de bucătărie, un grătar mare pe bază de cărbuni, care așteptau alături. Puțin spre răsărit, se afla bazinul cel mare realizat din împreunarea celor vechi, iar mai jos de acesta, în curs
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
muntelui și albia văii, pe același drum, pe unde au trecut Horea și Iancu, eroii mari ai neamului nostru, semănând jertfa vieții pentru idealul sfânt al românilor, drumul își face loc spre mănăstirea Rîmeț. “Tocmai în vale te cobori prin pietriș, sub această intreită cunună sălbatică; vechea mănăstire vorbește despre un trecut lung de sărăcie și primejdie”, cum cu adevărat a grăit marele istoric al neamului Nicolae Iorga. Peisajul devine tot mai fermecător, în plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
scara utilajului, apoi Marian îl zări cu coada ochiului îndepărtându-se în pas alergător. Opri motorul și privi către locul spre care se îndrepta colegul său. În stănga, pe iarbă, la maerginea fâșiei curățate de vegetație și acoperită parțial cu pietriș, care avea să devină în curând o importantă autostradă, îi zări pe Petrică Chioru - un tractorist sașiu din Lunca 1 - și pe nea Marin Târgovețu - un șofer de autobasculantă din Clondiru 2 - care împrovizaseră deja „masa de campanie”, pe o
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
PAC Canale - 1.4.8 PAA Alte terenuri 1.2 1.5 PI Terenuri afectate împăduririi 1.8 1.5.1 PIR Clasa de regenerare 1.8 1.5.2 PIF Terenuri intrate cu acte legale în fondul forestier - 1.6 PN Terenuri neproductive - 1.6.1 PNS Stâncării, abrupturi - 1.6.2 PNP Bolovănișuri, pietrișuri - 1.6.3 PNN Nisipuri (zburătoare, marine) - 1.6.4 PNR Rape, ravene - 1.6.5 PNC Saraturi cu crusta - 1.6.6 PNM Mocirle, smarcuri - 1.6.7 PNG Gropi de imprumut și depozite sterile - 1.7 PE Fașie frontiera - 1.8 PT Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
într-o categorie altitudinală (200-400 m) caracteristica etajului de cvercete cu stejar pedunculat (FD1). ... 4.2.2. Geologie Formațiile cele mai răspândite pe teritoriului prezentului studiu sunt depozitele neogene din perioada policen-panoniana (argile marnoase, nisipuri, etc), miocen - sarmatiene, și cuaternare formate din pietrișuri și nisipuri situate de-a lungului râului Mureș și a văilor principale. Natura substraturilor este deosebit de favorabilă pentru producerea fenomenelor de alunecare (însoțite de surpări și prăbușiri). Materialele parentale, în general bogate în argilă, orientează procesul de solificare spre
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]