KorAP: Find »[drukola/base=pisa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...57 >

1,404 matches

Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

caracter precis nu este încă clar) nu pare să fi afectat în mod serios cariera lui Mariano că demnitar itinerant 9. Dificultatea în numirea lui ser Mariano în postul de la Fucecchio constă în faptul că avea deja un post la Pisa al cărui mandat expiră după câteva luni de la începerea mandatului de cancelar la Fucecchio. Pe lângă această, funcția oferită în Fucecchio nu era deosebit de atractivă pentru ser Mariano, care spera să se ivească o poziție mai bună pentru el10. Prin intermediul Consiliului

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
personale, deoarece cineva (probabil cu premeditare) l-a denunțat familiei de' Medici susținând că este dușman al casei lor. La aflarea acestei știri, Mariano a mers de îndată la Fucecchio pentru a-și înlocui prietenul, și-a abandonat postul de la Pisa și a preluat postul de la Fucecchio mai de vreme decât se aștepta 11. La începutul lunii februarie 1466 s-a găsit un nou înlocuitor de asemenea un notar din Pistoia -, care a făcut posibil ca ser Mariano să-l însoțească

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
este în favoarea anilor 1480, deoarece ricordi ale scrisorilor lui Lorenzo nu s-au păstrat în mare parte din deceniul anilor 1470. În ciuda perioadelor diferite cuprinse de listă, este remarcabil că la începutul fiecăreia apar aceleași comunități, si anume Pistoia, Arezzo, Pisa, Fucecchio, Sân Gimignano, Volterra, Prato și Borgo Sansepolero. Această asemănare sugerează întâi faptul că scrisorile păstrate în arhiva de Medici sunt destul de reprezentative pentru scrisorile primite și în al doilea rând faptul că Lorenzo a rămas foarte interesat de aceste

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
ÎI)20. Tabelul ÎI. Comunități supuse aflate cel mai frecvent în corespondență cu Lorenzo Magnificul [clasificate funcție de % din total] MAP Inventory Protocolli # % a # % b Pistoia 72 7,8 Pistoia 59 12,8 Arezzo 63 6,7 Prato 45 9,8 Pisa 53 5,8 Volterra 26 5,6 Fucecchio 42 4,6 Pisa 25 5,4 S. Gimignano 41 4,5 Borgo S. Sapolcro 24 5,2 Volterra 41 4,5 Arezzo 22 4,8 Prato 35 3,8 Fucecchio 19

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
cu Lorenzo Magnificul [clasificate funcție de % din total] MAP Inventory Protocolli # % a # % b Pistoia 72 7,8 Pistoia 59 12,8 Arezzo 63 6,7 Prato 45 9,8 Pisa 53 5,8 Volterra 26 5,6 Fucecchio 42 4,6 Pisa 25 5,4 S. Gimignano 41 4,5 Borgo S. Sapolcro 24 5,2 Volterra 41 4,5 Arezzo 22 4,8 Prato 35 3,8 Fucecchio 19 4,1 Borgo S. Sapolcro 33 3,6 S. Gimignano 12 2

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
ca importanță lui Piero, ca cel mai mare fiu și probabil moștenitor al lui Cosimo, să-i fi determinat pe petiționari să-l evite, în timp ce Giovanni le apărea mai accesibil și mai puțin amenințător. Numai în orașele cele mai importante, Pisa și Pistoia, pentru a cita două exemple, dovezile noastre arată că Piero deținea un rol mai important decât Giovanni, primind mai multe scrisori de la fiecare dintre aceste comune în anii premergători morții lui Giovanni 32. După moartea acestuia la 1

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
făcută de către o delegație aleasă pe data de 23 noiembrie 1446, din care făceau parte membri ai celor două familii rivale din localitate, Cancellieri și Panciatichi 47. Ideea reînnoirii în funcție nu era o excepție, deoarece în 1415 cei din Pisa au solicitat că guvernatorul lor, Palla Strozzi, să fie păstrat în post pentru încă șase luni48, cu toate că mai devreme, cererea pare să fi fost refuzată de asemenea 49. Posturile de conducere erau ocupate în mod tradițional printr-o serie complexă

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
la Sân Miniato și doi la Peccioli, care au semnat scrisorile în calitate de commissari 20. Scrisorile nu specifică puterile și responsabilitățile comisarilor, dar este evident că Signoria i-a însărcinat cu supravegherea apărării celor două orașe, la sfârșitul războiului crâncen de la Pisa (1362-1364). Titlul de commissario era încă relativ nou, așa cum este sugerat într-o scrisoare către Signorie redactată de Podestà din Peccioli, în care aceiași doi reprezentanți ai Signoriei la Peccioli sunt numiți, nu commissari, așa cum și-au semnat propriile scrisori

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Purtători de Stindard ai Poporului și Cei Doisprezece Oameni Buni22. Cuvântul commissarius s-a întâmplat să intre în vocabularul oficial florentin la un moment foarte interesant, în timp ce Florența trecea printr-o serie de schimbări și inovații importante. În războiul de la Pisa un război care nu a primit suficientă atenție în studiile moderne a fost văzută ultima folosire semnificativă a miliției florentine 23. Războiul, de asemenea, a dus la crearea a ceea ce mai tarziu au fost considerate primele dintr-o serie de

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
rang mic97. Șapte decenii mai tarziu, în 1499, Piero Parenti a descris efectul posibilităților reduse de ocupare a funcțiile teritoriale asupra politicii din acea perioadă: Din 1494, numărul funcțiilor orașului Florența a fost mult diminuat din cauza pierderii orașelor Sarana, Pietrasanta, Pisa și Montepulciano; pe de de altă parte, numărul cetățenilor a crescut [...]. Din acest motiv, s-au luat măsuri în ceea ce privește facțiunile (secte) prin care unii își pun speranța de a merge mai departe 98. O criză teritorială prelungită, precum cea care

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
pune acum într-o poziție mai bună pentru a explica una dintre anomaliile administrative ale statului princiar care a fost stabilit în Toscana după căderea Republicii. În Marele Ducat Medici cele mai importante rectorate din cadrul Republicii inclusiv cele din Pistoia, Pisa, Volterra și Arezzo au fost ocupate pe o bază continuă și regulată de funcționari care nu mai erau numiți Podestà și Căpitani, ci care au primit în schimb titlul de commissario 100. Deși Marele Ducat a continuat să numească comisari

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Aalen:, Scientia, 1961, Cartea 3, capitolul 2, p. 378. Borgia, Luigi, "Gli stemmi dell'omonima sală", în R. Bernardini (ed.), Îl Palazzo del Consiglio dei Dodici del Sacro Militare Ordine ei Cavalieri di S. Stefano P. e M., Grafică Zannini, Pisa, 1987. Bracciolini, Poggio, Facezie, Marcello Ciccuto (ed.), Rizzoli, Milano, 1983, pp. 124-126. Braudel, Fernand, "Sur une conception de l'histoire sociale", în Braudel, Écrits sur l'histoire, Flammarion, Paris, 1969. Brentano, Robert, York Metropolitan Jurisdiction and Papal Judges Delegate (1279-1296

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Chianti, Studium, 1986. Cecchi, Domenico, "Riforma sancta et pretiosa", în "El buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Umberto Mazzone (ed.), Leo S. Olschki, Firenze, 1978, pp. 192-193. Cecina, L. A., Notizie istoriche della città di Volterra, Giovannelli, Pisa, 1758, p. 270. Cheney, Mary G., Roger Bishop of Worcester, 1164-1179, Oxford University Press, Oxford, 1980, pp. 113-165. Chiappelli, Fredi, "Machiavelli aș Secretary", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44. Cozzi, Gaetano, "Considerazioni sull'amministrazione della giustizia nella repubblica di

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Cosimo I, Sansoni, Florența, 1973, p. 41. ---, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. ---, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. Figueira, Robert C., "The Classification of Medieval Papal Legates în the Liber Extra", în Archivum Historiae Pontificiae, 21 (1983), pp. 211-228. ---, "Decretalists, Medieval Papal Legation

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Scritti di governo, vol. I-IV, Fredi Chiappelli (ed.), I, Laterza, Bari, 1971-1985, pp. 579-580. ---, Scritti inediți di Niccolò Machiavelli risguardanti la storia e la milizia (1499-1512), Giuseppe Canestrini (ed.), Barbèra, Bianchi e Comp., Firenze, 1857, p. 395. Mallett, Michael, "Pisa and Florence în the Fifteenth Century: Aspects of the Period of the First Florentine Domination", în Florentine Studi. Politics and Society în Renaissance Florence, Nicolai Rubinstein (ed.), Evanson, 1968, pp. 403-442. Mallett, Michael; John R. Hale, The Military Organization of

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
1235, fols. 167v-168r. 27 În 1520 he el devine "familiare, domestico e continuo commensale" al Cardinalului Giovanni Salviati și este înregistrat ca făcând muncă administrativă la Studio Fiorentino [Studio era Universitatea din Florența, deschisă în 1348 că Studium generale] la Pisa în acel timp; Arrighi, p. 106. 28 Machiavelli, Lettere, pp. 488-491. 29 Machiavelli, Lettere, p. 492, aici urmând traducerea engleză în Machiavelli and His Friends: Their Personal Correspondence, trad. James B. Atkinson și David Sices, Northern Illinois University Press, DeKalb

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
a fi acceptată în absență altor mărturii și dovezi, mai ales că Baldinotto Baldinotti, presupusul protagonist al acțiunii, era deja mort în anul 1483, așa cum reiese și din Libro A di Richordi di Antonio di Taddeo Rospiglioxi, L. Andreani (ed.), Pisa, Mariotti, 1909, p. 64. Într-adevăr, între codurile de mână ale lui Tommaso, examinate în De La Mare, New Research, toate cele care au fost cu siguranta copiate la Florența conțin date de dinanintea complotului lui Piero din 1478 și s-

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
O versiune mai scurtă, în italiană, a fost publicată că "Appunti șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt recunoscător în mod special lui Gene Bruckner, James Masschaele și Elisabeth Polliod pentru comentariile lor asupra versiunii inițiale a acestui eseu. 1 N. Rubinstein, The Government of Florența Under the Medici, 1434-1494, Oxford, 1966; Idem

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
cît., p. 557: "Prefectus olim fuit în civitate Pisana. Ita splendide se habuit ut Pisani legatos mitterent Florenciam rogantes obnixe ut per alios sex menses eis concederetur". 49 Conform ASF, Tratte, 983, fol. 20r, Strozzi avea numai un mandate în Pisa, din 6 ianuarie până pe 6 iulie 1415. 50 John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1982, p. 303. 51 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 549. 52 Pentru textul italian, vezi

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
l'autore? Per la riferma inviasti a chammino Chancielliere et Pancaticho oratore. Se sapessi el tenore, Già terribil dolore are' promesso, Cholle mân tue micida di te stesso. Conform ASF, Tratte, 983, fol. 20r, Strozzi avea numai un mandate în Pisa, din 6 ianuarie până pe 6 iulie 1415. 53 Dante Alighieri. 54 Francesco di Giovanni Scambrilla era un poet florentin burlesc. 55 Santoli, "Giannozzo Manetti", p. 55. 56 Eric Cochrane, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, University of Chicago Press

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
erau folosiți mercenari. Despre războiul care folosea mercenari în această perioadă, a se vedea studiul în curs de publicare a lui William Caferro. 24 Lista Riseduti nell'Uficio de' Dieci della Balìa, care începe cu Cei Opt ai Asistenței din Pisa, care s-a creat în 1363, este publicată în Delizie, XIV, pp. 284-309. Asupra manuscrisului: Fubini, Classe, p. 147 notă 87. Asupra antecedențelor la Cei Opt din 1363: Pampaloni, "Gli organi", pp. 268-269. 25 Marvin B. Becker, Florența în Transition

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Carducci în ASF, CC, 53, fol. 101r. 52 Conform ASF, Tratte 70 [old cât.], căpitanul din Pistoia a primit un salariu de 3000 lire di piccioli pentru o perioadă de șase luni și 15 zile. În mod normal, căpitanul din Pisa era funcționarul teritorial cu cel mai mare salariu, dar în acest timp Pisa s-a revoltat față de conducerea florentina. Un rector primea, de asemenea, compensație suplimentară din variate taxe pe care le colecta prin serviciul administrativ care îi cădea în

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
cât.], căpitanul din Pistoia a primit un salariu de 3000 lire di piccioli pentru o perioadă de șase luni și 15 zile. În mod normal, căpitanul din Pisa era funcționarul teritorial cu cel mai mare salariu, dar în acest timp Pisa s-a revoltat față de conducerea florentina. Un rector primea, de asemenea, compensație suplimentară din variate taxe pe care le colecta prin serviciul administrativ care îi cădea în sarcina. 53 Un caz interesant în ASF, PR, 190, fols. 61r-v. 54 Biagio

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
579-580: "Mandovvisi Niccolò Antinori commissario. Giunto là et perso la reputatione, vi și mandò Giovan Ridolfi et Niccolò Machiavegli". 56 A se compară cu Mallett, Mercenaries, p. 186. 57 Un exemplu de commissariamento într-o perioadă de ciumă: Michael Mallett, "Pisa and Florența în the Fifteenth Century: Aspects of the Period of the First Florentine Domination", în Florentine Studies, pp. 407-408. 58 În cazurile de deces în funcție, era o practică destul de obișnuită alegerea unui comisar din rudele apropiate ale celui

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Lucca a fost crearea unor noi funcții teritorial. 98 Piero Parenti, "Historia fiorentina", în BNF, Magl., II.IV.170, fol. 105r: "La città di Firenze dal 1494 în qua molto havea diminuito di ufici rispecto alla perdita di Serezzana, Pietrasancta, Pisa, et Monte Pulciano; în opposito molto havea cresciuto di cittadini... Per questo, grandissima opera și dava alle secte, mediante le quali și sperava havere vantagio". Pasajul este publicat cu ușoare diferențe în Joseph Schnitzer, Quellen und Forschungen zur Geschichte Savonarolas

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]