1,034 matches
-
par mai degrabă să fi fost lăsate în paragină și folosite ca materie primă pentru construcțiile din jur (cazul Pelendavei, unde o parte a zidurilor a constituit sursa de piatră și cărămidă pentru construirea bisericii, cum apare scris chiar în pisania mânăstirii Coșuna, construită chiar lângă castru). În afara lor, s-au păstrat alte numeroase situri daco-romane: Romula, Rusidava, Buridava, Castra Nova, Ad Mehadium, Ad Mutriam, Arutela, Drobeta ș.a.m.d. De remarcat faptul că Oltenia a continuat să fie în legătură
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Biserica de lemn din Groși, comuna Margina, județul Timiș este datată de o pisanie din 1741. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă de pe valea Mureșului, din satul Căpâlnaș, și ridicată pe locul actual în anul 1826. Biserica din Groși prezintă valori documentare și artistice demne de
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
locul actual în anul 1826. Biserica din Groși prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată și elemente decorative din preajma pisaniilor. În interior se păstrează o pictură parietală de bună calitate, din secolul 19. Inscripția de pe intrarea în naos și de pe grinzile din altar constituie valoroase izvoare documentare. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Frumoasa
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
spălarea aurului din pâraie, precum și cu arderea cărbunilor de lemn, cu bocșeritul. Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost adusă la 1826 de pe valea Mureșului, din Căpâlnaș. În Căpâlnaș a fost edificată la 1741, după cum reiese din pisania păstrată pe portalul dinspre pronaos al intrării în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului și ajutoriul D[u]h[ului] sa rădicat această sf[â]ntă și D[u]mnezeiască beserec[ă], sa rădicat de giupănul Petca Cacul
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
și stilistic, biserica se aseamănă cu cea de la Bătești, cu deosebirea că aici spațiul interior este mai mare, iar pereții exteriori de bârne au fost acoperiți cu tencuieli de pământ. În naos, deasupra trecerii spre tindă, se văd urmele unei pisanii, acoperită, din păcate, în 1971, cu var. Se prea poate ca, acolo, să fie menționat și numele celui care a zugrăvit biserica. Învelitoarea acoperișului, ca de altfel și cea a turnului, au fost îmbrăcate în perioada interbelică cu tablă zincată
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
a doua biserică, iar după răzmeriță a fost ridicată, în iulie 1757, sub domnia lui Constantin - Vodă Mavrocordat, a treia Biserică, de data aceasta din zidărie, așa precum aflăm dintr-un act al Mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei, din 1786. Din pisania veche, scrisă cu litere chirilice săpate în piatră, care se păstrează în pridvorul bisericii, aflăm că aceasta s-a zidit și înfrumusețat cu ajutorul lui Mărgărit Staroste, al lui Nicolae Cernavodeanu, al Jupânului Nicolae Cupețul și al altor creștini, "„ca să le
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
strămutată din nou în 1942 în satul Dragoșa din comuna Frumosu. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Botoșana a fost construită în anul 1810 de către meșterul Grigore Iulian din Câmpulung Moldovenesc. Pe o bârnă din pridvorul bisericii se află următoarea pisanie: "„Această sfântă biserică este făcută de Gligorie Iulian din Câmpulung la anul 1810”". Lăcașul de cult se află în vatra satului unde, de 200 de ani, credincioșii se adună în fiecare duminică și zi de sărbătoare pentru a participa la
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
-lea o pădure de stejar. Biserica de lemn a fost înălțată în anul 1780 „pe loc” din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Bașotă. Pe grinda peretelui despărțitor dintre naos și pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "„Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi și a Catrinii ci-amu ținutu pe reposatu Marie fata banului Constandinu Bașotă și a Saftii amu făcutu și al doile biserică
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn clopotniță. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de stejar aflată pe latura sudică a bisericii. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
și naos este format dintr-un sistem de stâlpi masivi, profilați, ce sprijină un antablament trilobat cu triplu contur; golurile dintre stâlpi sunt marcate de câte o cruce cu brațele egale și cu contur remarcat, adâncit. Pe antablament se află pisania. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două ferestre mai mari (0.5x1.25 metri). Deasupra naosului se află o calotă sferică, sprijinită pe un contur octogonal și retrasă în partea de vest. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
aproximativ 7,5 m. După iconostas se află absida altarului, lungă de aproximativ 2,5 m. În urma renovării bisericii, pictura cu care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira, corator mare popa Vasilie""
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
Mănăstirii Putna, situată „între Bilce”, adică un loc în care iobagii mănăstirești făceau fânul și pășteau cirezile și turmele călugărilor. Privilegiile mănăstirești au fost întărite printr-un alt act din 10 aprilie 1645. Anul ridicării bisericii a fost însemnat în pisania de peste intrarea în biserică. Textul pisaniei, scris în slova românească a veacului al XVIII-lea în vechea grafie chirilică, se poate citi în întregime astfel: "„Această sv(â)ntă beserică sau făcut în zilile pre(a) luminatului domn Ion Ioan
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
un loc în care iobagii mănăstirești făceau fânul și pășteau cirezile și turmele călugărilor. Privilegiile mănăstirești au fost întărite printr-un alt act din 10 aprilie 1645. Anul ridicării bisericii a fost însemnat în pisania de peste intrarea în biserică. Textul pisaniei, scris în slova românească a veacului al XVIII-lea în vechea grafie chirilică, se poate citi în întregime astfel: "„Această sv(â)ntă beserică sau făcut în zilile pre(a) luminatului domn Ion Ioan Neculai voevod pren silința cinstitului părinte
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
de brad. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de brad situată în peretele sudic al pronaosului. La partea superioară a ancadramentului se află o pisanie. Pronaosul are formă dreptunghiulară, cu o fereastră simplă pe latura de nord (0.35x0.55 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
laterali paraleli. Un acoperiș unitar adăpostește edificiul. Pe parcursul timpului, biserica a suferit unele modificări cum ar fi adăugarea clopotniței, lărgirea ferestrelor precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din Deag. Este singura biserică de lemn
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 281, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca datând din anul 1792, însă pisania și evidențele bisericii acreditează anul 1782 ca an al construcției. Satul Iacobești este atestat documentar încă din secolul al XVI-lea. Mult timp a fost o localitate neînsemnată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, terenul actualului sat
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
anului 1940 și până în primăvara anului 1941, secuii din Bucovina s-au repatriat. a fost construită în anul 1782 în satul Capu Câmpului (din apropiere de orașul Gura Humorului din județul Suceava) de către egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum amintește pisania. Textul integral al pisaniei aflată pe ancadramentul ușii de la intrare este următorul: "„Să se știe că această sfîntă biserică s-au făcut de ier(o)monah Macarie, egumen sfintei mănăstir(i) Voronețul s-au făcut întru numele ierarhului Nicolae, în
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
primăvara anului 1941, secuii din Bucovina s-au repatriat. a fost construită în anul 1782 în satul Capu Câmpului (din apropiere de orașul Gura Humorului din județul Suceava) de către egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum amintește pisania. Textul integral al pisaniei aflată pe ancadramentul ușii de la intrare este următorul: "„Să se știe că această sfîntă biserică s-au făcut de ier(o)monah Macarie, egumen sfintei mănăstir(i) Voronețul s-au făcut întru numele ierarhului Nicolae, în zilele preasfinții sale părintelui
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
sfintei mănăstir(i) Voronețul s-au făcut întru numele ierarhului Nicolae, în zilele preasfinții sale părintelui Chiru Chir Gavril arhi(ereu) M(i)tropolit 1782, 7290”". La mijlocul stâlpului din stânga al aceluiași ancadrament este inscripționat numele meșterului constructor: "„Toader Olariu”". Din pisanie aflăm că hramul inițial al bisericii era cel al Sfântului Ierarh Nicolae. Biserica avea o înfățișare modestă, fiind de dimensiuni mici, ca urmare a faptului că nici numărul enoriașilor nu era mare. Odată cu creșterea numerică a comunității din Capu Câmpului
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
cult a fost înălțat „pe loc” de către meșterii populari Chiril Ungurean și Crăciun Cazac din Udești, din lemnul pădurii de stejar din apropiere. Inițial, hramul bisericii a fost "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Pe ancadramentul ușii de intrare se află o pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: "„Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir Gavrilă Mitropolitu(l) Moldovii leat 1774 iulie 8, fiind dichiu
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30 metri). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află o ușă confecționată din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania. Pronaosul are formă dreptunghiulară (3.65x8.10 metri), având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Domnului" din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama (județul Suceava) de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei, cu banii lui Mihail Tâmpescu, ai lui Toader al Tomei și ai comunei. Pe portalul intrării se află următoarea pisanie: ""Să să știe cine au lucratu aciastă sfăntă biserică, eu Mihăilă și cu Dumitru Ho(l)te(i) de la începu(t) pă(nă) la sfărșitu, 1783 mai 2"". Pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un cafas și s-au mărit golurile de la uși și ferestre. Ca urmare a lărgirii golurilor de la ușa de intrare, s-a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]