2,546 matches
-
și este atacat cu un cuțit de bucătărie mare de o persoană cu fața acoperită, făcându-l să cadă în jos pe scări și apoi înjunghiindu-l mortal. Norman vorbește cu mama sa și o îndeamnă să se ascundă în pivniță, astfel încât nimeni să nu o poată găsi. Ea respinge ideea și-i spune fiului să iasă din cameră. Împotriva voinței ei, Norman o duce în pivniță de fructe. Atunci cand Arbogast nu o mai sună pe Lila, ea și Șam contactează
Psycho (film din 1960) () [Corola-website/Science/319786_a_321115]
-
-l mortal. Norman vorbește cu mama sa și o îndeamnă să se ascundă în pivniță, astfel încât nimeni să nu o poată găsi. Ea respinge ideea și-i spune fiului să iasă din cameră. Împotriva voinței ei, Norman o duce în pivniță de fructe. Atunci cand Arbogast nu o mai sună pe Lila, ea și Șam contactează poliția locală. Șeriful adjunct Al Chambers este perplex să afle că Arbogast a văzut o femeie la fereastra și dezvăluie faptul că mama lui Norman a
Psycho (film din 1960) () [Corola-website/Science/319786_a_321115]
-
sugerează că Norman a ucis-o pe Marion pentru bani, astfel încât să-și poată cumpăra un motel nou. Dându-și seama că Lila lipsește, Norman îl lovește pe Șam și fuge spre casă. Lila îl vede și se ascunde în pivniță, unde ea descoperă corpul mumificat al doamnei Bates și începe să țipe. După câteva secunde, Norman intra în pivniță, purtând hainele mamei sale și o perucă și având în mână un cuțit. Șam ajunge la timp tocmai pentru a-l
Psycho (film din 1960) () [Corola-website/Science/319786_a_321115]
-
-și seama că Lila lipsește, Norman îl lovește pe Șam și fuge spre casă. Lila îl vede și se ascunde în pivniță, unde ea descoperă corpul mumificat al doamnei Bates și începe să țipe. După câteva secunde, Norman intra în pivniță, purtând hainele mamei sale și o perucă și având în mână un cuțit. Șam ajunge la timp tocmai pentru a-l opri pe Bates și a salva pe Lila. După arestarea lui Norman, psihiatrul dr. Fred Richmond (Simon Oakland) îi
Psycho (film din 1960) () [Corola-website/Science/319786_a_321115]
-
orașului (Piața Unirii), aripa mai lungă (cu șase ferestre) situându-se pe strada Regele Ferdinand. Structura înaltă a acoperișului trădează o construcție veche. Elemente renascentiste se mai găsesc doar în câteva dintre camerele de la parter, în curtea îngustă și în pivniță. În jurul anilor 1820, frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului XX și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime Palatul Teleki din Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr.7 este monument de
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Popești, Mudurgan, Brobodeț, Hagi-Gheorghe, Cuhnești, și altele, pomenite în testamentul sau din 1815. Arhitectură exactă a hanului în configurația sa inițială nu se cunoaște, însă, din descrierile de la începutul secolului al XIX-lea reiese că la subsol se aflau 15 pivnițe boltite, la parter existau 23 de prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătarii și un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeți. În curtea interioară există o
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Munte, Cotești, Isvarna, Gureni, Baltă, Strâmba, Izvoare, Smelești, Grăguești, Marbani, Lipea, Fărcășești, Căpăceni, Șerbești, Groși, Peștișani - cu livezile, grădinile, pădurile și iazurile cu morile și pivele lor. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casă ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donațiilor și confirmațiunilor mănăstirilor din Oltenia scris de episcopul Inocențiu, mănăstirea mai posedă din cele 19 sate numai Strâmba, Izvoarele, Murgești, Baltă și
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânăr evreu, se afla într-un detașament de muncă forțată al armatei ungare staționat lângă orașul Oradea. Soții Farkaș i-au ascuns pe Szabo, împreună cu alți 8 colegi din detașamentul de muncă, în pivnița casei lor. Dosar 5103. Constanța Florescu (n. 1908) din București a adăpostit-o cu grijă și devotament, în casa sa, între anii 1941-1944, pe Roza Hendler. Dosar 4398. Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat și a salvat mulți
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
Yefim și Manya. Dosar 7347. Peotr și Evgeniya Țurcan locuiau în satul Bulăiești, districtul Orhei. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiască, Celnik, din orașul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Celnik a stat în pivniță sau în pod și la sfârșitul verii lui 1942, au fost mutată în casa lui Makar și Axeniya Savciuk, rude ale familiei Țurcan, care locuiau în același sat. Dosar 8190.
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
XIX-lea. Biserica a fost acoperită și ea tot cu tablă de aramă, iar temelia consolidată cu o nouă centură de beton. Vechea stăreție s-a reconstruit și a fost acoperită cu tablă din aluminiu. S-au refăcut și vechile pivnițe, a fost restaurată clopotnița, s-a consolidat zidul din incintă și s-au construit și alte clădiri noi, necesare vieții mânăstirești. Mânăstirea păstrează parțial zidul de incintă, înalt, cu masivi contraforți pe laturi, ce imprimă complexului un caracter de fortăreață
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
Timișoara. A câștigat mai multe bătălii împotriva turcilor, care au adus Banatului o perioadă de liniște. În urma unor incursiuni ulterioare ale turcilor din ultimii ani ai vieții sale, sunt cunoscute torturile cumplite la care prizonierii musulmani au fost supuși în pivnițele castelului din Timișoara, care au stârnit groaza în rândul turcilor. S-a stins din viață în anul 1494 la 24 noiembrie, în timpul unei campanii pe râul Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a funcționat ca osuar. Prin programul său iconografic, bolnița se integrează perfect în întregul ansamblu al mănăstirii gândit în sens teologic și spiritual de Arhimandritul Ioan și în sens aulic de Constantin Brâncoveanu. Schema iconografică vădește trăsăturile
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
din Trosk era un zelos catolic, acest lucru nu l-a oprit să atace mănăstirea din Opatovice și să o jefuiască de faimoasele sale comori, despre care s-a spus că le-a ascuns în castelul Trosky probabil într-o pivniță subterană blocată de un bolovan imens. Nimeni nu a putut mișca bolovanul, care a fost în cele din urmă acoperite de grohotișuri, blocând pentru totdeauna accesul către obiectele prețioase. În timpul Războaielor Husite Trosky a fost un centru al taberei pro-catolice
Castelul Trosky () [Corola-website/Science/336272_a_337601]
-
care adăpostea și o farmacie, marea casă a prepoziților, casa capelanilor (1634), fabrica de bere, grajdul de vaci, moara (cu nișele care odinioară conțineau statui ale Fecioarei cu Pruncul, Sf. Benedict și Sf. Scolastica), cât și mai multe puțuri și pivnițe, și, intact, în întregime, pe o lungime de vreo treizeci de metri, zidul de incintă crenelat, înalt de 6 metri, care delimita întreaga mănăstire. Patruzeci de starețe, cel puțin, ar fi condus, de-a lungul secolelor, destinele călugărițelor de la Juvigny-les-Dames
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Lemaire) părăsește localitatea, ca urmare a unui contraatac austriac. Sergentul Latouche (Guy Bedos) se duce să-i anunțe pe căpitani de plecarea batalionului, dar este lovit în cap. Cei patru militari francezi sunt luați prizonieri și închiși de italience în pivnița unde se afla puțul castelului. Scăpați din pivniță, militarii francezi o iau pe Carlotta ca ostatică și vor să o ducă în unitate pentru a fi judecată de Consiliul de Război. Batalionul părăsise însă localitatea, iar cei patru francezi, împreună cu
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
austriac. Sergentul Latouche (Guy Bedos) se duce să-i anunțe pe căpitani de plecarea batalionului, dar este lovit în cap. Cei patru militari francezi sunt luați prizonieri și închiși de italience în pivnița unde se afla puțul castelului. Scăpați din pivniță, militarii francezi o iau pe Carlotta ca ostatică și vor să o ducă în unitate pentru a fi judecată de Consiliul de Război. Batalionul părăsise însă localitatea, iar cei patru francezi, împreună cu tânărul Silvio (Șerban Cantacuzino), rătăcit și el, fug
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
tip oriental. Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea unor pânze de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. Poarta și anexele gospodărești sunt îndeobște situate pe latura opusă reședinței, care este organizată pe două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de obicei și parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foișor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un confort nemaiîntâlnit
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
anticomuniste. Aceste categorii formau în perioada 1948-60 pătura denumită în mod curent a „foștilor”, care își pierduseră atât libertățile cetățenești, cât și sursele de venituri și nu rareori locuințele, ducând o viață deosebit de anevoioasă prin apartamente colective, garsoniere, poduri sau pivnițe, supraviețuind numai cu ajutorul familiei sau vecinilor ; cele mai vulnerabile s-au dovedit persoanele care aparținuseră elitei interbelice, supravegheate în mod deosebit de Securitate. Mulți dintre acești „foști” au murit prematur din cauza lipsei de condiții sanitare, de medicamente, de încălzire sau din
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
descrise astfel de către dr. Moses Rosen în cartea sa de memorii: ""Mă duceam în fiecare zi cu el (cu tatăl său n.n.), pe strada meseriașilor, în drumul nostru spre sinagogă. Tinichigiii, sacagiii, șindrilarii, lemnarii, toți locuiau într-un fel de pivnițe, împreună cu soțiile și copiii lor. Acestea nu aveau trepte, ci o scăriță pe care trebuia să te încumeți să cobori, ca să poți ajunge în "apartament". Mă uitam la ei cu uimire. Situația lor părea cu puțin mai bună decât a
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
XVI-lea în această zonă se aflau ateliere meșteșugărești (în special ateliere de olari). Pe locul unei clădiri mai vechi, a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea o clădire cu parter și pivnițe. Clădirea avea rolul de Han Domnesc, aici fiind adăpostiți oaspeți de seamă, mari negustori, călători străini sau dregători veniți la domnie. În anul 1775, nordul Moldovei a fost anexat de către Imperiul Habsburgic. În perioada stăpânirii austriece, în Hanul Domnesc s-
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
România, imobilul a fost trecut în proprietatea statului, foștii proprietari, familia Colomeischi, primind o despăgubire de 53.189 lei, adică aproximativ 50.000 de lei noi (la valoarea din anul 2006). Între anii 1964-1967, clădirea a fost restaurată de la nivelul pivniței până la acoperiș, aspectul exterior fiind readus la forma originară. S-a urmărit reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenești, la etaj s-au
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
care aparțineau Complexului Muzeal Bucovina și anume Hanul Domnesc, Cetatea Zamca, muzeele de istorie și științe ale naturii au fost trecute din proprietatea Ministerului Culturii în proprietatea publică a Consiliului Județean Suceava. Clădirea fostului Han domnesc are două nivele și pivnițe. Parterul are ziduri groase din piatră, având un gang central de unde se pătrunde în patru încăperi. Camerele au intrări cu portale în arc semicircular, pardoseli de cărămidă, tavane boltite și ferestre supraînălțate de arcuri semicirculare. La etajul construit ulterior se
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
portale în arc semicircular, pardoseli de cărămidă, tavane boltite și ferestre supraînălțate de arcuri semicirculare. La etajul construit ulterior se ajunge de pe o scară exterioară aflată în curte. Aici se află patru camere pe două coridoare în cruce. Accesul în pivniță se face din gangul central de la parter. Pivnița are tavane boltite. La 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. La parter s-a organizat o expoziție permanentă
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]