644 matches
-
protosinghelul Petroniu Tănase - care a organizat corul, protosinghelul Gherontie Bălan, ieromonahul Paisie Olaru - duhovnic al mănăstirii între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în monahism la Slatina etc. Starețul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obște care
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Nicolae Ceaușescu a semnat decretul de recunoaștere în funcție, după care, la 9 octombrie 1977, a fost înscăunat în Catedrala Mitropolitană din Iași. În perioada iulie 1980-ianuarie 1982, de la pensionarea forțată a mitropolitului Nicolae Mladin și până la alegerea lui Antonie Plămădeală, a îndeplinit și funcția de locțiitor de mitropolit al Ardealului. După moartea Patriarhului Iustin Moisescu la 31 iulie 1986, IPS Mitropolit Teoctist a devenit locțiitor de patriarh. La 9 noiembrie 1986 este ales în urma votului Colegiului Electoral Bisericesc ca arhiepiscop
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
bun” (scrisă în 1973 de către Aldea, când Sfinx era în formula de trio fără baterist) și „Lume albă”, a cărei partitură pentru chitara bas fusese scrisă de Cernea cu mulți ani în urmă. Referitor la stilul abordat, criticul muzical Mihai Plămădeală notează: „"Sunetul și concepția trimit spre progresiv, dar spiritul pop este prezent în numeroase momente, odată cu trecerea anilor acest fapt neavantajând formația, chiar dacă la vremea respectivă cota de audiență era mai mare în relație tocmai cu nivelul de comunicare stabilit
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
ca sensibilă. Efectul este reluat în piesa „Călătorul și copacul”, fapt care contribuie la unitatea dintre cele două momente. Într-un alt context, se poate face o paralelă cu piesa „Asfințit”, de asemenea compusă de Bădulescu în 1972. Criticul Mihai Plămădeală numește „Călătorul și copacul” momentul cel mai apropiat de sonoritatea pop de pe disc. Piesa este o glumă muzicală, balansul tărăgănat al muzicii fiind pe potriva textului umoristic. Construcția sonoră este tonală (într-un înțeles lărgit, fiind inclus și acordul major al
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
pămîntul acesta era îmbibat de sîngele sfințit al martiriului acelor călugări. Așa se face că în anul 1991 un colectiv de fruntași evlavioși ai comunei Cârțișoara ia inițiativa de a reînființa vechiul schit. Cu binecuvîntarea Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei la acea dată, cu aprobarea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mânăstirea s-a reactivat după 1991, ca mânăstire de maici. La data reînființării mânăstirii pe acest loc nu exista nimic. Doar unele săpături au dat la iveală
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia definitiv colaborarea cu Roșu și Negru în anul 1982. Sub nume propriu, Bădulescu contribuie la compilația "Formații rock 5" (1980) cu două piese: „Maturizare” și „Valea macilor”. Criticul Mihai Plămădeală are o atitudine rezervată față de cele două piese, în special din pricina aranjamentelor; „Valea macilor” este prezentată ca o compoziție bună, însă insuficient dezvoltată. Bădulescu continuă să compună, subiectele alese dovedind un interes tot mai mare pentru credința creștină. Amintim piesele
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
rit editate la tipografia eparhică din Chișinău. În anul 1878 funcția de preot era prestată de Mihail Cegolea, iar din Anuarul ,Socec” al României Mari de la 1924 aflăm că în sat locuiau 2520 de oameni, primarul era Cojocaru Gheorghe, preot Plămădeală Ioan, strămoșul sculptorului Alexandru Plămădeală. În sat funcționa școala, erau băcani, cârciumari, cizmari, mori cu abori, teascuri de ulei, croitori și banca populară ,Tovărășia” cu un capital de 40000 de lei. În anul 1872 în sat a fost deschisă școala
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
din Chișinău. În anul 1878 funcția de preot era prestată de Mihail Cegolea, iar din Anuarul ,Socec” al României Mari de la 1924 aflăm că în sat locuiau 2520 de oameni, primarul era Cojocaru Gheorghe, preot Plămădeală Ioan, strămoșul sculptorului Alexandru Plămădeală. În sat funcționa școala, erau băcani, cârciumari, cizmari, mori cu abori, teascuri de ulei, croitori și banca populară ,Tovărășia” cu un capital de 40000 de lei. În anul 1872 în sat a fost deschisă școala ministerială de 4 ani, primul
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
demni cu care se mândrește și în prezent, ca Vladimir Gherciu și Ion Cucu, doctor în științe fizico-matematice, Maria Anghel-Junghietu, doctor în filologie, Maria Vîrlan - doctor în psihologie, Ion Caraman, doctor în științe agricole, Nicolae Macrinici, doctor în chimie, Gheorghe Plămădeală, doctor în biologie, Tudor Capșa, doctor în drept. Tudor Macrinici a deținut în anii 1990-1994 funcția de deputat în Parlament, iar Vasile Plămădeală jurist, specialist în drept international, a activat în cadrul Comitetului de Stat Pentru Relații Economice Externe de pe lângă Consiliul
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
Maria Vîrlan - doctor în psihologie, Ion Caraman, doctor în științe agricole, Nicolae Macrinici, doctor în chimie, Gheorghe Plămădeală, doctor în biologie, Tudor Capșa, doctor în drept. Tudor Macrinici a deținut în anii 1990-1994 funcția de deputat în Parlament, iar Vasile Plămădeală jurist, specialist în drept international, a activat în cadrul Comitetului de Stat Pentru Relații Economice Externe de pe lângă Consiliul de Miniștri al Uniunii Sovietice. Trofin Macrinici, născut la 26 iunie 1898 în Biești, locotenent-colonel. A participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei (1941
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
vârstă aptă de muncă - 180 -în vârstă aptă de muncă - 459 - peste vârsta aptă de muncă - 178 Numărul gospodăriilor casnice, familiilor - 394 Instituții de învățămînt: Personalități: profesorul Ștefan Topală - doctor habilitat in biologie. Foști primari ai satului: Constantin Mîțu, Alexandru Plămădeală.
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
de laudă. Primul preot paroh al sfintei biserici din satul Obilenii Vechi a fost numit Fiodor Harger din anul 1930 până în anul 1934. De la 1934 a fost numit preotul Vasile Harger pînă la 1938. De la 1938 a fost numit Gheorghie Plămădeală până la 1949. De la 1949 a fost numit preotul ieromonahul Pimen Popa până în anul 1954. De la 1954 a fost numit preotul ieromonahul Visarion Popa până în anul 1957. De la 1957 a fost numit preotul Gheorghie Axentie până în anul 1981. De la anul 1981
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
placă în care sunt înscriși membrii Consistoriului arhidiecezan din timpul zidirii catedralei. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii: În timpul păstoririi mitropolitului Nicolae Mladin (1967-1981), a fost înlocuit acoperișul catedralei și au fost reparate cele două turle. Succesorul său, mitropolitul Antonie Plămădeală (1982-2005), s-a ocupat mai ales de întreținerea și înzestrarea Catedralei. Cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 s-a început spălarea și refacerea picturii și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului. Catedrala are 53,10 m
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
mitr. Petru Ciunciuc (secretar eparhial); prot. mitr. Pavel Petrov(protopop Sângerei); prot. mitr. Mihail Dubenco; prot. mitr. Ioan Ursachi(Sângerei); prot. mitr. Nicolai Sărăcuța(Bălți); prot. Gheorghe Lungu(Chișcăreni); prot. Ioan Goreanu(s.Cobusca Nouă, r. Anenii Noi); prot. Iurii Plămădeală(Ialoveni); prot. Nicolai Guja(Orhei);prot. Serghei Zubatîi(Sângerei);pr.Rodion Stoian(Ciuciueni); pr. Ghenadie Lupan(Dobruja Nouă); pr. Anatolie Belous(Iezăreni). Sunetul clopotelor și cântărilor bisericești au umplut valea satului și se urcau către ceruri. Ecoul bucuriei duhovnicești trăite
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
drept model de creștere și educare a copiilor în spiritul moralei creștine. Cu regret, un număr impunător de familii numeroase au emigrat, gasindu-și o altă patrie peste ocean: Rahlov, frații Ciobanu, Iriciuk, Lachei, Coșmari, Bostan Fiodor și Bostan Petru, Plămădeala, Perju, Rotari, Școlnic ș.a Ca și în multe alte localități rurale, în februarie 2001 la Marinești se deschide OMF. Doar 3 asistente medicale - Cibotari Eugenia, Pelevaniuc Nina, Gorbuli Natalia, alături de medicul Percic Eduard își dau toată grijă și osteneală
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
limbi străine a Institutului Pedagogic "Alecu Russo" din Bălți. A lucrat profesoară de franceză la facultatea de limbi străine a Inst. Ped. din Bălți, traducător-interpret la Asociația ABCdava, profesoară de istorie a artelor la Colegiul Republican de Arte Plastice "A. Plămădeală", colaborator științific, șefă de secție, director adjunct la Muzeul Național de Arte din Chișinău, coordonator, șefă de secție la Ministerul Culturii. Publică numeroase articole în mass-media republicană și în diverse cataloage, pliante și buclete. Autoare de scenarii și prezentatoare de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
felul în care ințelegea Dostoevski, adică arta nu vine atît de la intelectual, cît de la sentimentul nostru"" — 1935-1944 - Studiază la școlile normale din Iași și Chișinău 1948 - Absolvește școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat de Arte Plastice, Chișinau, Moldova 1972-1976 - Vice președinte al
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
1937 și până în1940 își face studiile la Academia de Arte Frumoase din București, la atelierul lui Francisc Șirato ulterior, între 1940-1941 și 1945-1946 continuă studiile la Școala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, R. Moldova, în atelierul lui M. Gamburd (1940). Între anii 1947 și 1948 frecventează lecțiile de pictură la Școala de Arte, atelierul lui I. Hazov, Chișinău (R. Moldova). În perioada celui de-al Doilea Război Mondial este evacuat
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
instalarea în Catedrala Ortodoxă a Clujului a fost oficialtă de patriarhul Teoctist în data de 7 februarie 1993, înconjurat fiind de un sobor de ierarhi și de o mare mulțime de credincioși. În toamna anului 2005, după decesul mitropolitului Antonie Plămădeală, a declarat inițial că este prea bătrân pentru a candida la scaunul de mitropolit. Nemulțumit că Laurențiu Streza și nu Andrei Andreicuț, candidatul pe care l-a susținut în mod public, a fost ales în funcția de mitropolit al Ardealului
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
1953, după desființarea seminarului de la Neamț, a revenit în București, unde a lucrat cu Bartolomeu Anania la Biblioteca Patriarhiei. Apoi s-a retras la mănăstirea Slatina, unde se rugau în aceeași vreme monahii Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa, Petroniu Tănase, Antonie Plămădeală. Acolo a fost tuns în monahism la 26 iulie 1956 de părintele Benedict Ghiuș. Se bucură de aprecierea patriarhului Justinian Marina, care îl folosește ca translator, pentru unii oaspeți străini. Așa de pildă, cu prilejul vizitei la București, în mai-iunie
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
publice, dintre care cea mai mare este Piața Marii Adunări Naționale. Spre bulevard este orientată cu axa longitudinală Aleea Clasicilor din Grădina Publică "Ștefan cel Mare" (1958, arh. F. Naumov), monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1928, sculptor Alexandru Plămădeală, arh. E. Bernardazzi), monumentul lui Mihai Eminescu (1996, sculptor T. Cataraga, arh. M. Rusu), amplasat în scuarul de lângă Teatrul Național "Mihai Eminescu", și cel al mitropolitului Petru Movilă (1996, sculptori G. și B. Dubrovin, arh. I. Halupneac), amplasat în fața Casei
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
Editurii EMIN (1994 - 1998) și al Editurii și Studioului de teatru și film EU & UE (2007 - 2008). A absolvit: Facultatea de Matematică a Universității din București (1965-1966) La revistele: Sub Fereastra Mare, loc de închinare (d) - cu participarea IPS.Antonie Plămădeală; Altare de jertfă (d); Biserica din grâu (e); Nădejdea creștină (e); Ce-ai cu mine, Doamne? (dd) - cu Mircea Constantinescu în rolul lui Tudor Arghezi; În sihăstrie eternă (dd) - cu Mitzura Arghezi și IPS Valeriu Bartolomeu Anania; Miracolul românesc (e
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
d); Biserica din grâu (e); Nădejdea creștină (e); Ce-ai cu mine, Doamne? (dd) - cu Mircea Constantinescu în rolul lui Tudor Arghezi; În sihăstrie eternă (dd) - cu Mitzura Arghezi și IPS Valeriu Bartolomeu Anania; Miracolul românesc (e) - cu IPS Antonie Plămădeală; Dreptul de a-ți plânge morții (d); Obârșia lui Eminescu (d); Brâncuși - cioplitorul de suflete (dd) - cu Ernest Maftei în rolul lui Brâncuși; Dumnezeu s-a născut la sat (dd) - cu Virgil Flonda în rolul lui Lucian Blaga; Infinitivul lung
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
este un monument închinat domnului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), realizat în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, în Republica Moldova. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]