3,039 matches
-
în viitoarele activități școlare și extrașcolare. Reamintesc tuturor cititorilor că fiecare moment al vieții are frumusețea lui unică pe care e bine să o contemplăm cu ochii, cu inima, cu sufletul... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Tradiții și obiceiuri românești pe plaiuri movilene / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TRECUT-AM APA Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului TRECUT-AM APA... Trecut-am apa dintre plaiuri În obcina cea soră și străbună Și dealurile se perpeleau în valuri, Mânate ca de-o strună. Se tânguia surata, plânsă... Căci tare greu i-a fost Când fragedă și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
trupească a omului este tocmai raportarea la corpul ”prin simbolistica pe care o propune”.(2) Omul din Carpați s-a născut și a trăit, cât istoria i-a permis dac, din marele neam al tracilor ce au stăpânit cândva toate plaiurile Europei, învoinicindu-se, cu voia lui Dumnezeu, să fie numit român, domn al plaiului și al unei vieți liniștite: ”Cui nu-i place voie bună, / Margă-n temniță p-o lună. / Mie voie bună-mi place / În temniță nu mă bage
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
propune”.(2) Omul din Carpați s-a născut și a trăit, cât istoria i-a permis dac, din marele neam al tracilor ce au stăpânit cândva toate plaiurile Europei, învoinicindu-se, cu voia lui Dumnezeu, să fie numit român, domn al plaiului și al unei vieți liniștite: ”Cui nu-i place voie bună, / Margă-n temniță p-o lună. / Mie voie bună-mi place / În temniță nu mă bage.”( 3) Brâul vital al Carpaților le-a legat destinul oamenilor de acolo cu
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
brâul) le-a dat întotdeauna încrederea vigurozității, le-a conturat mijlocul, iar brațelor lor puternice le-a dat trăinicia în pieptul în care inima le bătea în ritmul vitejilor acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe unde plaiul le era prieten, trupul cu picioarele lor dormice să străbată căile muntelui. Brâul, când confecționat din lână, când din piele, ca strănepoți ai dragonului, le era semnul puterniciei, voiniciei și a vitejiei acelora care se încumetau să doboare fiarele sălbatice
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
fost definită ca temelie a trupului. Brâul moților își avea ornamentul propriu. Dacă era țesut din lână, la război, femeia îi purta iubirea și neuitarea de casă, de familie. Când era lucrat din piele, brâul își purta amprenta libertății cavalerului plaiurilor. Mâna voinicului încrusta și încrustează și astăzi cu migală, în cingătoarea trupului, stelele universului, dar și linii șerpuinde, imaginând în taină văile udate de apele izvorâte din muntele frate, locul mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Țară Mamă bună, -mbracă mantie cernită, Pe-a ta frunte pune voal de nori în lacrimi... Fiul tău iubit pleacă de la tine: inima-i zdrobită; Plaiul sfânt sărută, se-nalță, a scăpat de patimi. Erou legendar, ne-nfricat român, ești nemuritor... Nu te va uita, te va admira... dragul tău popor! Eram în Parcul Carol de ZIUA VICTORIEI - 9 Mai, când Muzicile Militare sub bagheta dirijorului mr
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Gheorghiță intona Imnul de stat „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE" și, cuprins de emoție, priveam flacăra vie care trimitea lumină EROILOR LEGENDARI care n-au precupețit niciun efort, plătind cu viața pentru întregirea scumpei patrii, ROMÂNIA... ca poporul să trăiască liber în plai sfânt - moștenit de la înaintașii noștri; dar în același timp vedeam și pe vașnicii luptători, veteranii din al Doilea Război Mondial, pe ale căror „piepturi de aramă" strălucea „Virtutea Militară" - mândri ca stejarii munților, fiind înconjurați de fiii de nădejde, Victor
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
a mărturisit din nou ca „între gorjeni": „Mărine, cred că-mi dai voie să-ți spun pe nume? Așa-i că eu pot să-ți fiu... nenea"? Am aprobat dând din cap și-i sorbeam cuvintele: „Muzica ta este din plai gorjean, de la mama ei..., îmi place și, în mod special, m-a impresionat glasul artistei... (și iar mi-a surâs ca un apostol coborât în fața unui muritor de rând) Rodica Anghelescu. Da, e o adevărată Maria Tănase... are stofă și
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
legate cu baticuri la gură. După niciun kilometru, n-am mai putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să oprească, să coborâm. Ah, ce liniște și bine era acum să mergi pe jos către casă, luând-o pe plaiuri bine știute! În satele Argel, Rașca, Putna, pe unde circula mocănița erau și altfel de distracții cu transportul, mult mai selecte decât cele cu remorca. Umbla și un tren personal pe ruta Moldovița-Argel, o dată sau de două ori pe zi
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
cu apă ca niște paparude, Care, pe ulițe, după un rit, tot șchioape Dansează și cântă, recolta să ne-o ude. Țăranii aduc fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă s-apară Satisfăcuți din plin pentru așa belșug; Au dus destul o viață prea
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
de putere, voință și curaj, spre a transforma destinul în calea deschisă către mai departe, de a reuși și, de ce nu, de a prospera. Subtil, autoarea nutrește speranța că pământul sacrei sale glii va reînflori, va redeveni un picior de plai, pe-o gură de rai, un loc în care cu siguranță Dumnezeu își va face lăcaș etern spre pază și mângâiere. Trecerea este lină, pacea regăsită după o viață de trudă, însă pragul trecerii nu poate fi în niciun caz
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
care se reculegeau regii Hawaiieni. Aproape că-mi venea s-o întreb pe Hiromi cum de a putut pleca din locul acela? Oare de ce părăsește lumea locurile magice? Nu de alta, dar am și eu oful meu, și eu părăsisem plaiurile mioritice să plec cât văd cu ochii. Nici acum nu știu ce te poate împinge să faci așa ceva. Cu Hiromi n-am vorbit însă despre locuri magnifice, ci despre Watsu. Am întrebat-o ce trebuie să fac și ea mi-a spus
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
sfârșit, 37 de grade! Singura zi de caniculă standard bucureșteană din vara asta. Până acum. Încă două grade și respiram vodcă! Văd că s-a ajuns departe cu paranoia în ceea ce privește „marele secret mondial” despre trecutul civilizației planetare. Pornită exact de pe plaiurile carpatine!? Să zicem că așa ar fi! La ce ne-ar folosi? Din contra ne pune într-o lumină și mai proastă. Ce-am fost și ce-am ajuns! Să fim serioși! Noi, actualii, avem legături genetice firave cu acea
TABLETA DE WEEKEND (74): VREAU O ROMÂNIE ÎN CARE ÎNJURĂTURA SĂ NU MAI FIE POLITICĂ DE STAT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349404_a_350733]
-
mă aflu în transă. Impresia este deosebit de puternică, abia reușesc să mă desprind de fabulosul imaginilor pictate. Am senzația că spiritul puternicului domnitor Ștefan cel Mare încă protejează locul, îi simt autoritatea tutelară, o stare specială încă dăinuie pe acest plai binecuvântat de Dumnezeu. Cineva povestește despre clopotele ce au fost turnate în vremea lui Ștefan cel Mare dintr-un aliaj special, din metale prețioase. Dangătul lor puternic și grav îi chema pe răzeși la oaste atunci când dușmanul trecea hotarele. De
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
sus, mi s-a părut la fel de anost ca și Londra ! „Părerea mea !” (citat din NV - biblografia la final - n.m). Nu știam de ce mi se pare atât de cunoscut. Abia când m-am dus la Brașov, după, am văzut că plaiurile mioritice sunt pline de miniturnuri eifeliene. Stâlpi, ce poartă sutele de kilowați, cu o structură asemănătoare. Chestie de tehnică și de rezistență a materialelor ! Pentru asta trebuie să știi o altfel de carte. Bucureștiului, nu întâmplător, i s-a spus
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de iarbă și șiruri de
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
nu se cunosc de pe mal”: ”Vis împlinit”, „O clipă de rătăcire”, „Unde ești”, „De ce oare?”, Problemă de familie”, „Viviana”, „Campionul”, “Lume multă, oameni puțini”. Carte de călătorie 2001-2004: „Vacanțe, vacanțe, Drumuri printre amintiri”, vol. I și II; Vacanțe, vacanțe... Românie, plai de dor”. Cărți pentru copii: „Poezii pentru copii”, „Alfabetul poveștilor”, „Numărăm și poezii învățăm”, „Alfabetul poeziilor”, „Plai de dor”, „Prietenia”. Poezie: „Clipa”, „Voi trăi...Clipa”, „Dar”, „Cu în-ce-ti-ni-to-rul”, „Cât mai e vreme”, „Autoportret”, „Haos” „Între anotimpuri”; „Regăsire” (română-maghiată), „Autoportret - Selbstportrat
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
familie”, „Viviana”, „Campionul”, “Lume multă, oameni puțini”. Carte de călătorie 2001-2004: „Vacanțe, vacanțe, Drumuri printre amintiri”, vol. I și II; Vacanțe, vacanțe... Românie, plai de dor”. Cărți pentru copii: „Poezii pentru copii”, „Alfabetul poveștilor”, „Numărăm și poezii învățăm”, „Alfabetul poeziilor”, „Plai de dor”, „Prietenia”. Poezie: „Clipa”, „Voi trăi...Clipa”, „Dar”, „Cu în-ce-ti-ni-to-rul”, „Cât mai e vreme”, „Autoportret”, „Haos” „Între anotimpuri”; „Regăsire” (română-maghiată), „Autoportret - Selbstportrat” (română-germană), „Clipa - The moment” (română-engleză), “Autoportret - Autoportrait” (română-franceză)„Cât mai e vreme - ¿Cuanto tiempo queda?” (română-spaniolă), „Clipa
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
sau umor?! Ca și-acum, îmi amintesc ce mult sânge a vărsat Neamul nostru românesc, când cu turcii a luptat... Iar, de n-aveam un Ștefan, sau un Mircea, un Mihai, Purtam toți și azi turban, pe al nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > IARNĂ ORFICĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului iarnă orfică (la 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu) cu mantia-albă, îmbrumată, coboară Orfeu peste plai, el este pruncul Limbii Române și se numește Eminescu Mihai. e iarnă pe dealuri moldave, zăpezi mari cad în Ipotești, acum se naște Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349929_a_351258]
-
Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n sânge, luceafărul din ceruri căzu plound cu păsări flaminge. la mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți, dar și peste plai, trece ca un Crai Pruncuțul Mihai. Muza Poeziei iese din mormânt, l-aude cântând pe-un petic de Rai, vrea să-l înzeiască, să-l luceferească, zidindu-l în timp într-un nou Olimp. Referință Bibliografică: iarnă orfică / Ion Ionescu
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349929_a_351258]
-
Că-mi dă aur pentr-un pumn de lemn. I-am pus mâna peste cap, solemn: „Nu ai trebuință, ai destul! Văd că-l porți și lesne, și fudul, Dar am pentru tine zece cai Și piciorul șchiop de la un plai. Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei, S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună: „Poate ai vreo sanie prin pod” (Mă uitai la dânsa, cam nărod) „Păi atunci
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
să spunăCă-mi dă aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus mâna peste cap, solemn:„Nu ai trebuință, ai destul!Văd că-l porți și lesne, și fudul,Dar am pentru tine zece caiși piciorul șchiop de la un plai.Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei,S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună:„Poate ai vreo sanie prin pod”(Mă uitai la dânsa, cam nărod)„Păi atunci
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]