11,985 matches
-
îngust (îl văzuse atunci când ea intrase și se așezase la masă), nu permitea privirii decât contactul cu lănțișorul de aur de care fusese agățat un medalion oarecare. Spatele femeii nu era gol, astfel încât niciun bărbat din încăpere nu-și putea plasa un virtual deget arătător între omoplați, pentru a coborî, apoi, încetul cu încetul, prelungind și amplificând satisfacția, înspre mijloc, către locul magic în care ar fi simțit nevoia să cuprindă între palme șoldurile fierbinți. Fuma. Trăgea cu voluptate din țigară
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mișcare ciudată, ilogică și aducătoare de moarte. Nu lăsă ideea să se piardă în neant. Și mai mult ca sigur că cei de la agenția imobiliară - fericirea este la doar un pas de tine, ce minciună, dar fraierii cad întotdeauna în plasă, sunt ca fluturii amețiți de razele soarelui, și pe urmă unii își freacă mâinile, nu doriți și o casă care să vă turtească atunci când faceți amor cu nevasta? Poate chiar un conac cu arhitectură înzorzonată care să vă scuipe între
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fandosești la lansare, fără lansare nici nu te bag în seamă. Cu bufet, cu presă, cu tot dichisul. Și cu fomiști, fără ei nu se poate. Și femei pe care nu le mai regulează bărbații lor și cad repede în plasă. Să scrii așa: Pentru cel mai bun prieten al meu, omul care trece prin mocirla vieții fără să se murdărească. Pentru Jimmy. De la Johnny. Pe urmă pui data, ca să se vadă. Și semnezi. Ok? Ok. Adevărul este că rămâi cel
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
răul. Este posibil ca însăși ideea de principiu să fie o pistă falsă în cazul sensului; ea presupune a căuta continuu temeiul când de fapt întemeierea este una complexă, ireductibilă la un element sau la câteva, fiind prinsă într-o plasă de determinări. Echivocul de care este capabil limbajul nostru constituie unul din sensurile libertății. Obsesia ființei, manifestată de filosofie, ar putea să nu fie decât o determinare a limbajului nostru. În această variantă, căutarea principiilor a tot ceea ce este reprezintă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de putere. Putem astfel să le sesizăm drept una din formele posibile la care conduce centrarea pe rațiune, deci pe subiect. În lipsa transcendenței tot ce-i rămâne de dorit subiectului e puterea; de aceea se lasă prins cu ușurință în plasa oricărui ideal de putere (spre exemplu: al națiunii, al clasei etc.). Uneori cuvintele pot crea deschideri către domenii ireale, ne pot împinge gândirea către "lumi" ce-și găsesc locul doar în limbaj. Posibilii limbii suplimentează câteodată în mod nepotrivit posibilii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Era fascinant! Oare cine s-o fi îngrijit de aceste lucruri? Totul era de o mare frumusețe. Gustă câte puțin din ceea ce cumpărase, apoi se ridică alene și intră, cu aceeași cheie, în dormitor. În urma lui auzi un zgomot era plasa de țânțari ce-l despărțea de grădină. Ușa era, deci, și fereastră. O lăsă larg deschisă, încercă plasa bine închisă în pardoseala terasei. Verifică totul, deși știa că n-ar fi putut intra nimeni în acest loc frumos și straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
câte puțin din ceea ce cumpărase, apoi se ridică alene și intră, cu aceeași cheie, în dormitor. În urma lui auzi un zgomot era plasa de țânțari ce-l despărțea de grădină. Ușa era, deci, și fereastră. O lăsă larg deschisă, încercă plasa bine închisă în pardoseala terasei. Verifică totul, deși știa că n-ar fi putut intra nimeni în acest loc frumos și straniu. Patul era larg, confortabil, moale. Pe noptieră era o veioză, probabil stil Tiffany. Se trânti, așa îmbrăcat cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu bagaj, că vei găsi aici tot ce ai nevoie". Chiar așa era. Făcu un duș, se bărbieri, se întoarse în dormitor și se culcă la loc. Dormi, până dimineață, fără vise. Ziua se anunță destul de mohorâtă. Deschise perdeaua de plasă, ieși pe terasă, făcu câteva mișcări de gimnastică, se întoarse în cameră, se îmbrăcă și păși în micul salonaș unde își puse o muzică în surdină. Probabil aici stătea Mihai și asculta muzică. Trecu apoi în chicinetă. Surpriza a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mister... Se ridică de pe scaun, se îndreptă spre ușă și apasă pe butonul negru. Lumina se stinse și ușa glisantă se închise în urma lui. Cu pași înceți străbătu culoarul până la sala de baie, apoi trecu în dormitor. Deschise perdeaua de plasă și ieși pe terasă. Era trecut bine de miezul nopții și luna strălucea aleile albe, nefiresc de albe. Porneau din capătul celălalt al parcului și se adunau în fața terasei. Erau ca niște șerpi fosforescenți. Se așeză în fotoliul de răchită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna rurală Lespezi, situată în plasa Siretul de Sus, era formată din satele Târgul Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bădilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețel, Berezlogi-Cornu și Brăteni cu reședința în târg. Populația: 1870 de copii; 6015 de suflete (2995 de bărbați și 3020 de femei); 451 de israeliți. Avea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi au beneficiat de șomaj 1217 persoane. Populația la Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002: 2.2.8. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII De-a lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de plasă (1929-1950), iar în prezent este centru de comună. Conducerea administrativă a comunei își desfășoară activitatea într-o clădire special construită în 1929, în centrul localității Lespezi, la circa 50 de metri de D.J. 208. Clădirea a fost extinsă și reparată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai multor târguri din Moldova: Podul Iloaiei, Podul Turcului etc. Prin Legea Comunală din 4 iulie 1875, publicată în Monitorul Oficial nr. 163, se aprobă că de la data de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Moldova: Podul Iloaiei, Podul Turcului etc. Prin Legea Comunală din 4 iulie 1875, publicată în Monitorul Oficial nr. 163, se aprobă că de la data de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Podul Turcului etc. Prin Legea Comunală din 4 iulie 1875, publicată în Monitorul Oficial nr. 163, se aprobă că de la data de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna Lespezi făcea parte din Plasa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna Lespezi făcea parte din Plasa Siretul de Sus, cu reședința la Lespezi. Pretura era în clădirea cu etaj de pe colț unde a fost oficiul poștal și laboratorul de cofetărie. Roșca a fost ultimul pretor înainte de război. Soția sa a fost învățătoare, iar fiul lor, Vlad
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
742 B și 795 F), 300 israeliți. Avea 311 contribuabili. Vatra satului era pe proprietățile lui Samuil Meyer Hofer și avea întinderea de 224 de fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în felul următor: „o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în felul următor: „o uliță lungă, având pe ambele părți înșiruite una lângă alta, sistem vagon, prăvălii cu tot felul de mărfuri, predominând cele mai căutate de țărani: treipatru cârciumi, primăria, spitalul, administrația de plasă, judecătoria, poșta și școala. La unul din capete târgul lua aspect de sat. Aici stau țăranii băștinași, cu casele în jurul bisericii ortodoxe, care făceau pandant cu sinagoga din cartierul comercial și biserica lipovenilor (ambele distruse de bombardamentele din 1944).....O
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
funcția de director al „Departamentului bisericesc și al Instrucțiunii Publice” se tocmește „Așezământul pentru reorganizarea Învățăturilor publice în Principatul Moldovei”, prima lege școlară moldovenească și prevedea înființarea de școli primare la sate - 63 de școli sătești, câte una în fiecare plasă, pregătirea cadrelor didactice, gratuitatea învățământului primar. Interesantă este dispoziția prin care se suprimă pedepsele corporale „mustrarea cu bătaie se ridică cu totul dintre pedepsele copiilor, fiecare dintre domnii profesori va întrebuința după măsura vinei: povățuirea, dojene, punerea în picioare sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1814 a asistat-o la naștere pe Zamfira Millo din Stolniceni Prăjescu, mama viitorului actor Matei Millo („Monografia municipiului Pașcani” - Tudor Diaconescu). Și la Lespezi, în acele timpuri, erau moașe și vaccinatori. Vaccinatori (hultuitori) În 1859, a fost vaccinator pentru Plasa Moldovei, cu sediul la Fălticeni, și pentru Plasa Siret, cu sediul la Lespezi, Herman Fenster, care a combătut o epidemie de variolă. Herman Fenster era autorizat ca vaccinator și subchirurg, cu diplomă eliberată în 1856 de către Comitetul Sanitar Lespezi și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Millo din Stolniceni Prăjescu, mama viitorului actor Matei Millo („Monografia municipiului Pașcani” - Tudor Diaconescu). Și la Lespezi, în acele timpuri, erau moașe și vaccinatori. Vaccinatori (hultuitori) În 1859, a fost vaccinator pentru Plasa Moldovei, cu sediul la Fălticeni, și pentru Plasa Siret, cu sediul la Lespezi, Herman Fenster, care a combătut o epidemie de variolă. Herman Fenster era autorizat ca vaccinator și subchirurg, cu diplomă eliberată în 1856 de către Comitetul Sanitar Lespezi și menționat în anuarul Serviciului Sanitar din 1864. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
medici, mai ales că în 1879 se inaugurează la Iași Facultatea de Medicina și Farmacie, unde se formează cadre medicale calificate. La 17 ianuarie 1869, doctorul Ludovic de Santivany, care între anii 1867 și 1869 fusese medic de arondisment în Plasa Siretului de Jos, la Pașcani reclamă că „i-a ars casa cu biblioteca și toată agoniseala ce o poseda la Lespezi”, deci înseamnă că, deși era medic la Pașcani, locuia la Lespezi, apoi la Șcheia. În 1888, este încadrat ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]