667 matches
-
carosabile, la monumente în perimetrul zonei de protecție a acestora; ... b) lucrări de delimitare și împrejmuire a monumentelor istorice; ... c) efectuari de lucrări și dotări pentru iluminatul interior și exterior, de siguranță și decorativ; ... d) lucrări pentru restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor; ... e) construcții de protecție a monumentelor istorice; ... f) amenajări peisagistice; ... d) dotări interioare pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil; ... h) instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare - condiționare, siguranță la foc, antiefracție și urmărirea
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274500_a_275829]
-
la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică. Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie „Palatul Jean Mihail” realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
o cupolă în secțiune frântă. Frescele exterioare au fost executate de un meșter local în 1869. "Biserica Sfântul Gheorghe", ridicată între anii 1934-1936, după planurile arhitectului D. Berechet, pe locul unei biserici din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Plastica arhitecturală reia, cu modificări, modelul bisericilor muntenești de secolul al XVII-lea: plan trilobat, cu turlă pe naos și pronaos și fațadă în două registre de nișe, separate printr-un brâu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Brad - Bătușari
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
în stil neogotic, una cu trei nave iar cealaltă cu două ce sunt construite din cărămidă și susținute de un șir de coloane masive. Clădirea se termină în plan vertical printr-un etaj mansardă iar din punct de vedere al plasticii exterioare, în partea superioară a fațadei se află un coronament crenelat. Turnul castelului este de formă rectangulară, de mică înălțime, cu ferestre mici și decorat cu creneluri la extremitatea superioară astfel încât acoperișul nu este vizibil. Intrarea principală a fost modificată
Castelul Huniade din Timișoara () [Corola-website/Science/301419_a_302748]
-
Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui al fecundității și nu în ultimul rând tezaurului de obiecte de podoaba, asemănătoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Tiganesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârla Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu, la rândul ei o copie a bisericii vieneze "Schottenstift". Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest și prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum și frumoase picturi murale la interior (1752) și pe fațade (1785), acestea fiind semnate de Ion Grigorovici. Biserica se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit „La Scaun”, unde mai demult se afla locul
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
numărul VI, 1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar” - „Orient și Occident” de Anton Dumitriu”, recenzie - „Corpul arhitecților” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), note In numărul VII, 1946 - „Valori permanente” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Convențional”, „Plastica”, rubrica „Dicționar” - „Valéry sau arhitectul”. - „Discobolul lui Lucian Blaga” - „Peisajul românesc și pictorii săi” In numărul VIII, 1947 - „Artistul și prezentul” (T. Evolceanu, G.M. Cantacuzino) - „Artistul și libertatea” - „Progres”, „Problemă”, „Temă”, „Tehnica”, rubrica „Dicționar” - „Cărți despre grădini” - «Coup d'œil
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
reprezintă decorul incizat meandric, împletit ("stiul textil"). Apare și pictura, preluată de la grupurile neoliticului târziu ale complexului cultural din zona Munților Apuseni. Se remarcă și cupele cu picior-suport înalt, ca și vasele rectangulare, preluate și de alte culturi eneolitice. Capodopera plasticii acestei culturi este un vas antropomorf, descoperit la Hodoni (nordul județului Timiș), care redă imaginea unui om cu mâinile duse la gură, imitând strigătul ("Vestitorul").
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
de la Iași, Băncilă era însuflețit de idei novatoare. El dorea să schimbe atmosfera de lâncezeală provincială din viața artelor plastice ieșene. Dacă în literatură exista o boemă vie datorată lui Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu sau George Topârceanu, atmosfera plasticii era inundată de banalitate și mediocritate. O dată cu intrarea României în război în vara lui 1916, Octav Băncilă a fost mobilizat împreună cu alți scriitori și artiști la marele cartier general de la Bacău. După război s-a întors la activitatea de profesorat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care e Pintea, si neastâmpărul ahasveric călător în bărăganurile lumii morale care era Istrati, argonaut al cunoașterii omului că și al faptei sociale, sunt similitudini mai greu de observat la prima vedere. Dar, subiacent, unitatea dintre imaginea literară și cea plastică se vădește a fi reală, la Pintea. Sunt 16 ilustrații cu totul, acvaforte și acvatinta policroma cu efecte de , tirajul (180 de exemplare) foarte restrâns, face din această carte, de înaltă și pură ținută, o operă de bibliofilie rară și
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
numit pe atunci "Puțul cu zale". <br> Construcția are un plan trilobat, purtând deaspra naosului o turlă sveltă, iar deasupra pronaosului, clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior fiind ornat cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi. <br> Intrarea în biserică se face printr-un pritvor deschis, sprijinit pe coloane înalte de piatră între
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
de capricii al artei. Cu sfântă dragoste și timiditate te-ai apropiat de sculptură - de această doamnă atât de mofturoasa - căreia te-ai dăruit cu pasiune de amant credincios. Răsplată ți-a fost izbândă și locul ce-l ocupi în plastică românească."Ion Irimescu. „Există sculptori care sculptează liniștea. Există sculptori care sculptează spațiul și alții violență. Marcel Guguianu sculptează tandrețea. El iubește marmură albă de Carpați, la fel și pe cea cu nuanțele de mozaic ale Munților Pentelici. El evita
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
scena holografiată sunt înregistrate cu fidelitate de suportul holografic și reconstruite apoi la redarea hologramei. Astfel, holograma devine un fel de fereastră prin care ochiul percepe același câmp luminos pe care l-a produs anterior scena înregistrată. O analogie mai plastica ar fi comparația cu o cutie care se umple cu lumina, reproducând obiecte. Există mai multe tipuri de holografie. O hologramă simplă se obține prin înregistrarea interferenței dintre lumina venită de la obiect cu lumina unei unde de referință. Franjele de
Holografie () [Corola-website/Science/304618_a_305947]
-
aflat în Bastionul Țesătorilor, sau în lapidariul din Biserica Neagră. De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative: În "Șchei", casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe
Arhitectura Brașovului () [Corola-website/Science/304135_a_305464]
-
asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative: În "Șchei", casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe). Unele dintre ele, o dată cu achiziționarea de către domnii din Țara Românească suferă
Arhitectura Brașovului () [Corola-website/Science/304135_a_305464]
-
uscată sunt foarte sensibili la acțiuni mecanice (șocuri, frecări, percuții), precum și la aprindere prin scânteie și amorsare cu ajutorul capselor detonante. Nitrații de celuloză sunt întrebuințați ca elemente principale la fabricarea diferiților explozivi industriali cum ar fi: geluri, dinamită RA, explozivi plastici, pulberi omogene etc. Gelurile explozibile se prezintă sub forma de șlamuri, mâluri sau geluri explozibile, constituite dintr-o soluție de azotat de amoniu, azotat de sodiu și azotat de potasiu, la care se poate adăuga praf de aluminiu și TNT
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
a inserat benefic în efortul de a însănătoși viața artistică. Osârdia lui se recunoaște elocvent în pledoaria pentru calitate pe care o semnificau expoziții de răscruce Țuculescu, la Dalles, sub oblăduirea ministrului Pompiliu Macovei , moment de fecunda ruptură în continuitatea plasticii noastre , sau Luchian înnoitorul, dusă la capat împreună cu specialistul riguros care a fost Theodor Enescu . La fel, fervoarea îndărătnica pe care Gherasim a arătat-o constant față de Ion Andreescu, gasindu-i înaintași până departe, în Nicolae Polcovnicu și iconarii de
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
la Laussel (unde au fost găsite majoritatea acestor piese), două dintre aceste obiecte înfățișează un personaj feminin ținând în mână un corn (interpretat ca fiind un corn al abundenței), respectiv, un bărbat care, foarte probabil, trage cu arcul. În categoria plasticii sunt incluse așa-numitele “venus aurignaciene”. Este vorba de statuetele de dimensiuni relativ mici, steatopige (corpul reprezentat poate fi înscris într-un romb, partea mediană - cu atributele sexuale și sânii - fiind exagerată, în timp ce extremitățile - capul și picioarele - sunt schematizate). Reprezentările
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o sală de așteptare de dimensiuni monumentale, realizată în stil baroc, precum și holuri de acces) și două corpuri laterale cu
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească cunoștea profunde transformări. Un nou mod de viață aducea achiziții fundamentale pentru civilizația europeană: agricultură, arhitectură, meșteșuguri, practici funerare. Unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale noii societăți îl reprezintă apariția plasticii concretizată într-o diversitate de statuete antropomorfe și zoomorfe. Acestea sunt probabil materializări ale unei complexe vieți spirituale, ale sacrului. Astfel, pe teritoriul României s-au găsit urme ale unor civilizații vechi, printre care și "Hamangia". Aceasta a fost o
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
fost destul de înfloritoare. În martie 1854 se introduce iluminatului public cu lămpi cu ulei de rapiță. Se construiește mult, noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. În perioada: octombrie 1854 - 25 iunie 1856 la conducerea țării a revenit Barbu Știrbei dar sub protecție austriacă. În Craiova se instalează o garnizoană austriacă neținîndu-se seama de resentimentele populației
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
databile la începutul epocii fierului și în epoca dacică. Materialul, constând din fragmente ceramice în mare parte negre lucioase cu decor canelat se încadrează în orizontul cunoscut, Gáva-Holihrady. De asemenea, au fost descoperite figurine zoomorfe ce se încadrează tipologic în plastica orizontului sus menționat. Materialele de epocă dacică au fost sporadice și constau din fragmente de vase lucrate cu mâna. De asemenea, în periegheza făcută anterior a fost descoperit un fragment de vas lobat, aparținând epocii bronzului (cultura Wittenberg). În primăvara
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
în noapte) fac legătura cu tendințele artei franceze moderne, cu culorile strălucitoare ale școlii băimărene, cel de-al doilea a reușit să treacă de la constructivismului artei ruse, prin influențele barlach-iene, la forme de exprimare înrudite cu creațiile lui Ivan Meštrović. Plastica semnată de multilateralul sculptor (scenograf, decorator, grafician, om de litere) a evoluat de la concepția cubistă (Nud cu balalaică, Frontonul Căminului Muncitoresc din Timișoara) spre forme din ce în ce mai pure, cu o putere deosebită pentru exprimarea sentimentelor umane cele mai profunde La începutul
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
autorul peisajelor de toamnă bănățeană, al luminilor strălucitoare rătăcite prin țesăturile populare ale naturilor statice... sunt câțiva dintre tinerii dascăli ai noii instituții care dialoghează, provoacă sau temperează studenții de vârste apropiate lor. Personalitatea puternică a profesorului-sculptor Romul Ladea domina plastica anilor ’30 -’40. Lucrările sale pline de avânt, demonstrează cunoașterea temelor tradițional-populare, dar și o stăpânire desăvârșită a materialelor alese pentru realizarea lor. Portrete grave de țărani bănățeni, figuri de copilași desculți dovedesc legăturile nezdruncinate cu lumea zonelor natale, siluete
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
motive spiralice și unghiulare. Din mileniul V i.en., s-a extins în Transilvania, Moldova și nord-estul Munteniei. De origine est-mediteraneană, s-a extins în Dobrogea și sud-estul Munteniei. Și-a lăsat amprenta prin varietatea de forme ceramice și prin plastică excepțional de bogată și originală, ca "Gânditorul" și "Femeia șezând", descoperite în 1956 într-o necropola de la Cernavodă. Prezentă în Banat, în vestul și sud-vestul Olteniei, pe valea Mureșului și în Transilvania, purtătorii ei au impus primele vase antropomorfe și
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]