659 matches
-
ceea ce nu se Întîmplă Însă, din păcate, astăzi, cînd produsul creației artistice tinde să ia tot mai mult un aspect barbar, necultural: „În epoca noastră frămîntată, plină de căutări, epocă de tranziție, neîntrupată și nedesăvîrșită, spiritul muzicii domină asupra spiritului plasticii. Epoca noastră este cel mai puțin arhitecturală și cel mai puțin sculpturală dintre toate epocile istoriei universale. Viața noastră este neplastică, este fără chip, spiritul nostru nu se Întrupează În imagini ale frumuseții. În pictură se produce o dematerializare, o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Corneliu Baba „Pictor al omului - nouă decenii în slujba vieții și artei” de Eugen Radu Lazăr; „150 ani de la moartea lui Veniamin Costache" de Duma Ionel; o anchetă socială „Străzile Bârladului între vorbe și adevăr" de N. Mitulescu, „Anuala de plastică bârlădeană '96" de Nicoleta Arnăutu; dar și rubrici tot atât de căutate: eveniment numismatic (de N. Mitu), Clepsidră și statornicii (de Gh. A.M. Ciobanu), Liceul a murit Colegiul trăiește o cronică incompletă de P. Rof, in memoriam pentru Valentin Silvestru, apariții editoriale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arhitecturii, sculpturii, artizanatului și unor personalități marcante precum C. Brâncuși, însoțite de articole programatice. Legătura indisolubilă dintre constructivism și arta abstractă nu exclude însă ponderea mare acordată literaturii, îndeobște poemului, definit de Ion Vinea ca „rezultantă a tuturor artelor”: „muzica, plastica, literatura, sunetul, materia, verbul se rezolvă în poezie”, scrie poetul mentor al mișcării (Principii pentru timpul nou, 1925). Principalele repere ale curentului constructivist în lirică, intelectualismul, citadinismul, geometrismul, concentrarea expresiei, elemente comune, de altfel, și altor orientări de avangardă, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
din comitetul de redacție fac parte N.D. Cocea, Petru Comarnescu, I. Flavius, Alexandru Kirițescu, Ioan Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar și din celelalte domenii culturale, cu accent pe fenomenul literar al timpului, ilustrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
al generalului pașoptist George Magheru, M. este fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, și al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, își petrece copilăria la moșia părintească de la Ghergani, unde primește de la rudele sale materne o educație artistică - muzicală, literară, plastică - de excepție. Învață la Școala ,,Sf. Gheorghe” din București (1899-1902) și urmează tot aici Liceul ,,Gh. Lazăr” (1903-1911). Își începe studiile la Facultatea de Medicină din capitală, întrerupte de participarea ca medic la războiul din 1916-1918, și încheiate abia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
precum și crearea/moder nizarea infrastructurilor conexe, activitățile eligibile în cadrul proiectului se prezintă în mod clar, explicit, deși și acestea sunt orientative, cum sunt: restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea clădirilor de patrimoniu, picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor; amenajări peisagistice pentru evidențierea unor obiective turistice etc. Aceste activități au ca principal scop să contribuie la punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu. Durata de implementare a activităților proiectului este dată de perioada cuprinsă între data semnării contractului
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
a textului scot mărturisirea de sub constrângătoarele interdicții auctoriale. Acționând Însă În spațiul literaturii, scriitorul proiectează niște false imagini, care Îl trimit În zona artelor plastice. Consistența autoportretului provine din posibilitatea de a fi anexat unui domeniu cu claritate delimitat. Portretistica plastică, blindată În propriile-i legi bine sedimentate În timp, prezintă avantajul unei raportări clare și rapide. Din păcate, ea nu este și o raportare pe de-a-ntregul relevantă. Fragmentarismul notației jurnaliere se află la originea unui cameleonism structural al textului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
comune, într-o limbă abstractă, chiar trivială. Florile Bosforului, un fel de "orientale", nu satisfac, nici prin lexic, nici prin senzații, setea noastră de exotic. Puerilitatea și dulcegăria stăpânesc. Însă Bolintineanu cunoștea direct Orientul, și unele imagini, fără a avea plastica de smălțuitor a lui Th. Gautier, sunt interesante, dovadă aceea a Ioanei, "romînă macedoană": Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic, ca o Diană, Sub al persicii tulei, Sub șalvarii de sultană! Anteriu de selemie Cu dalgal de fir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei mișcări, încît, tăiate, unele versuri apar ca niște momente în perpetuă desfășurare cu capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
până la completa istovire, iar replicile Luceafărului sunt formulistice, fiindcă el , neavând suflet empiric, nu poate găsi relații și expresii noi: Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Plastica ideilor este și aici extraordinară. Chaosul are văi, izvoare, mări. Acolo nu-i "hotar", și vremea (ca o apă) n-are puterea de a se umfla în puțul ei și a ieși din "goluri": Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apocalipticul. Ea e vizionară și teroristă. Războiul apare monstruos, universal, hotărât de trâmbiți divine. Coloana e o turmă de vite, bordeiul o mare bestie strivită, priveliștile sunt crispate, halucinante. Starea de spirit e pânda, așteptarea dementă. Poetul a aplicat această plastică și în vederea unei poezii de idei, cu interesante sugestii. IONEL TEODOREANU Deși înrîurită în chip vădit de Jules Renard, Anghel, Delavrancea (poate și de Meredith), literatura lirică și imagistică a lui Ionel Teodoreanu, trăind aproape exclusiv din evocarea vârstei infantile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii originale" care dovedesc un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de pastișă. Parodia după Al. Depărățeanu, Viața la țară, are o idee proprie, aceea a inconfortului rural, și o plastică personală: Când te duci pe drumul mare Trec, mișcând domol din coadă, La plimbare, Spre livadă, Este praf de nu te vezi. Ale satului cirezi. Poetul are fiorul solitudinii silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care își dovedesc viabilitatea pentru întreaga poetică publicistică eminesciană: " Scheletul articolului eminescian e mai cu seamă ideologic, el făcând parte dintr-un sistem politic ce se desfășură mereu, iar ceea ce în el pare pamflet e critica mânuită cu o mare plastică verbală. Valoarea literară a acestor articole stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu îl depășește în partea formală cu mult
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
precum cea despre poezie, la care răspund Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Cerul cu stelele, brazii cu stîncele Se confundară. Văile murmură, frunzele freamătă, Aerul sună; Pletele verginei, sparte, sub aure Scîntei la lună. Însă la peștera stîncilor alpice Calul atinge; Sforăie, nichează. Zmeul cu vergura ’N umbră se stinge.” Simțul acustic, „plastica dinamică” (G. Călinescu), știința acumulării de elemente dizlocate pentru a da senzația unei metamorfoze confuze sînt, Într-adevăr, remarcabile la Bolintineanu. Hugo deschidea versul spre „le grand tourbillon”, le tourbillon sombre”, „le gouffre eternei”, poetul român convoacă fulgerele și tunetele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
materne. Voyeurismul poate fi înțeles, într-o anumită măsură, ca o "maladie" tipic masculină, o formă de contemplativitate fără scop, ce-și găsește satisfacție în ea însăși. Din acest motiv, eroul lovinescian "privește" fascinat și către ochii 157, și către "plastica încordată a femeii" dar, "legând de dragoste sentimentul unei rușini, al unei fapte neîngăduite, dorea să vadă fără să fie văzut"158. Privirea bărbatului este, deci, o privire discretă. Femeia, în schimb, nu trage cu ochiul. De aceea, privirea ei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Un mare precursor în acest domeniu a fost poetul Alexandru Macedonski prin sforțările sale de a colabora, încă din secolul trecut, la reviste francofone simboliste, apoi de a fi editat și jucat la paris etc. Cariera internațională, în poezia și plastica avangardistă a lui Tristan Tzara și Constantin Brâncuși, în perioada 1920-1940, dovedește că un început efectiv de integrare europeană s-a produs și cu remarcabil succes. Deși drastic frânată, cenzurată etc., această tendință a continuat, în zone marginale și de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În bugetele anuale, din prelevări asupra veniturilor editurilor și din alte surse. 4. Să propună guvernului de a prevedea În bugetele anuale de stat, cu Începere din anul bugetar 1949, un Fond de stat pentru Încurajarea creației artistice În domeniul plasticii și al muzicii. (Ă)”. „Ce cere Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român?” - se Întreabă G. CĂLINESCU 4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I. Russu repune în discuție natura și originea Sirenelor în literatura, mitologia și arta plastică a lumii elenice (1962), Mihai Nasta e prezent cu Tiparele percepției și problema expresiei în tradiția elenică (1979), Stella Petecel punctează câteva ecouri literare ale plasticii agonistice grecești (1979). Dintre filosofii antici, cel mai comentat este Aristotel. Constantin Noica semnează articolele Aristotelismul în Principatele Române în sec. XVII-XVIII (1967) și În marginea unei noi ediții a „Topicelor” lui Aristotel (1970). În studiul Aristotel și Aristofan (1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
neapărat concurs”, țelul ultim fiind „unitatea spirituală”. E asigurată o echipă solidă, rubricile având semnatari de prestigiu: cronica literară, intitulată „Mențiuni critice”, și-o asumă Perpessicius, cea teatrală îi revine lui B. Cecropide, cea de film lui Petre Igiroșianu, cea plastică e ținută de N. N. Tonitza, cea muzicală de G. Breazul (care iscălește și George Diacu sau G. Diac). Se adaugă un buletin bibliografic alcătuit cu profesionalism de Al.-Sadi Ionescu, un „calendar literar” întocmit de Gh. Cardaș, prezentări ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
scrisori din America”), Marian Zbaski (cu însemnări despre literatura poloneză), Mihnea Gheorghiu ș.a. O reorganizare din temelii are loc la începutul anului 1945. Cronica literară e preluată de Perpessicius, cea dramatică de Ruxandra Oteteleșanu, cea muzicală de Emanoil Ciomac, cea plastică de Petru Comarnescu, în timp ce Liviu Bratoloveanu asigură tot cronica filmului, iar lui Camil Baltazar îi aparțin „Carnetul literar”, articole (despre G. Ibrăileanu, Mateiu I. Caragiale, E. Lovinescu, St. O. Iosif, G.M. Zamfirescu, M. Blecher) și o serie de interviuri (cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
sub incidența normelor anterioare, își pot păstra vechea denumire a specialității sau pot solicita schimbarea acesteia, conform prevederilor prezentului ordin. Articolul 4^1 (1) Denumirea specialității «Recuperare, medicină fizică și balneologie» se modifică în «Reabilitare medicală». ... (2) Denumirea specialității «Chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă» se modifică în «Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă». ... (3) Modificarea denumirii specialităților prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică promoției 2013 și ulterioare de medici confirmați rezidenți în aceste specialități. ... (4) Formarea în specialitățile prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202735_a_204064]
-
ale concertării de la Moscova a acestei tendințe în Europa Occidentală), pune în discuție destinul general al revoluțiilor ratate și, în primul rând, ceea ce am considerat noi revoluția română din 1989. Desfășurată pe scena deschisă vast în toate direcțiile, într-o plastică monumentală, excelent ritmată dinamic și imagistic, între fundalul când albastru siderat (închipuind biroul stingher și fantast al utopiei spulberate), când străjuit de o pânză imensă pe care se prelungesc cruci și morminte, unde își dorm somnul de veci speranțe, vise
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele străine, reușește profitorul poet al glumițelor agreste. Nu mă poate abate nimeni de la raționamentul: așa cum e pictura poetului Mărinică, tot așa e și poezia pictorului Sorescu. Îl aud, într-o dimineață, la radio, divulgîndu-ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]