2,984 matches
-
saturată de hidrogen sulfurat. Apa de plumb:denumire folosită pentru soluția de acetat de plumb.Este întrebuințată în medicină. Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat și acid azotic concentrat, în raport de 3:1.Atacă aurul și platina, rezistente față de alți acizi. Apa amoniacala este o fracțiune lichidă rezultată la distilarea uscată a cărbunilor de pământ. Apa pirolignoasa este o fracțiune lichidă rezultată la distilarea uscată a lemnului Apa tare : denumire stiintifica a soluției de HNO3, de concentrație
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
10H2O (sarea lui Glauber) ? 28) Câte grame de sulfat de cupru anhidru se pot obține din 2,5g CuSO4·5H2O? 29) „Apa regală” este un amestec de HNO3 și HCl în raport molar de 1:3, care dizolvă aurul și platina. Calculează cantitățile de soluție de HNO3 63% și de HCl 73% necesare pentru a obține 300g „apă regală”. 30) Pentru realizarea unui tablou, s-a folosit drept colorant galben 6,69g PbO (masicot). Sub acțiunea H2S, acesta s-a înnegrit
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Gabriel Dimisianu, Iași, 1998; Amurgul idolilor, București, 1999; Dealul purtat de scripeți, Botoșani, 1999; Dialoguri crude și insolite realizate de Grigore Scarlat, Iași, 1999; Poezie română contemporană, I-II, Iași, 2000; Spațiul dintre corole, București, 2000; Amintiri din epoca de platină, Chișinău, 2000; În răspăr, Cluj-Napoca, 2001; Acul și steaua, Bistrița, 2001; De unde până unde, Botoșani, 2002; În jurul libertății, Iași, 2002; În pădurea de metafore; Pitești, 2003; Jocul literaturii și al sorții, Cluj-Napoca, 2003; Natură moartă și vie, Cluj-Napoca, 2003; Post-texte
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului și futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
București, 1969; Mușuroiul, București, 1970; Clar și singurătate, București, 1972; Utopia ninsorii, București, 1975; Spiritul însetat de real, București, 1978; Autori și spectacole, București, 1980; Spiritul însetat de real, postfață Petru Poantă, București, 1980; Pielea minotaurului, București, 1982; Inimile de platină, București, 1984; Joc și înviere, București, 1985; Ideogramă: arta insomniei, București, 1986; Poesii, București, 1996 .Traduceri: Jean-Paul Sartre, Greața, pref. Romul Munteanu, București, 1981. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Clar și singurătate”, RL, 1972, 48; Caraion, Duelul, 133-135; Piru, Poezia, II
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
În 1922, la Brisbane, când Seymour și cu mine aveam cinci și, respectiv, trei ani, Les și Bessie au figurat pe același afiș cu Joe Jackson - redutabilul Joe Jackson cu bicicleta lui suflată cu nichel, care strălucea mai tare decât platina până în ultimul rând al teatrului. Mulți ani mai târziu, la scurt timp după izbucnirea celui de-al doilea război mondial, când Seymour și cu mine ne mutasem într-un mic apartament personal, tatăl nostru - Les, așa cum îl voi numi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pene de gâscă sau chiar Își băga ea singură degetele În gâtlejul oaspeților, ca să le ușureze stomacul de surplusul de mâncare. Din când În când, se uita cu un ochi Încruntat la Ippolit, dezgolindu-și cu un rânjet dintele de platină. Pe Subotin Îl apucă transpirația. Veselia nevestei nu prevestea nimic bun. „Vasăzică așa, Îi spuse ea, cineva mă va vinde?“ „E vorba de mine, nu de dumneata“, răspundea Ippolit. „Dar de consoartă ce spui?“, Întrebă ea. Și În tot acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aibă, răspunse nevasta. Te-am iubit atât de mult, Încât te-ai prefăcut În praf și pulbere...“ „Cenușă“, preciză Subotin, adăugând: „Și acum ce ai de gând să faci?“. „Să te spăl de păcate“, zâmbi consoarta, arătându-și dintele de platină. „Cu propria-mi cenușă?“ ridică Întrebător din mână Ippolit. „Cu ce altceva te-aș mai putea spăla!?“, spuse ea cu aceeași dulceață-n glas, după care, vărsând pachețelul În lighean, Începu să-i oblojească degetele de la picioare cu cenușa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
apoi șeful de tură, controlorii care ne verifică pe traseu, portarul garajului, mecanicii de la atelier care nu-ți strânge o piuliță pe degeaba, chiar dacă au o renumerație mai bună decât noi șoferii. Îar dacă ai ghinionul să se uzeze o platină ori o altă piesă măruntă a motorului, ei bine...vai de capul nostru! Dăm ciubuc la magazie mai mare decât costă dacă s’ar găsi În comerț, după care mai rămâi și obligat pentru favorul făcut. Dacă mă gândesc bine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ajuns acasă înaintea mea - un eveniment neobișnuit - și avea un aer de agitație abia stăpânită. Observi ceva? a întrebat. —Te-ai pieptănat? Apoi am văzut. Le-am văzut. Radiografiile mele. Agățate pe perete. Înrămate. În rame minunate din aur cu platină, de parcă ar fi încadrat clasici ai picturii mai degrabă, decât negativele fantomatice ale degetelor mele fusiforme. M-am luat cu mâna de burtă și m-am prăbușit pe canapea. Nu mai puteam nici să mă țin pe picioare. Era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zis cele mai dulci chestii din lume. Vreau să zic, noi nu ne-am fi cunoscut dacă nu erau ei, așa că Îl Înțeleg. Să-ți mai zic una! Mi-a dat două inele! —Două inele? — Două inele. Unul rotund, de platină, cu diamant de șapte carate, fără cusur, care fusese al străstrăbunicii lui - ăsta e inelul adevărat - și apoi unul foarte drăguț, de trei carate, delicat, cu diamante mici, care e mult mai purtabil. —Purtabil? —Doar nu poți să te fâțâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
știi? Vreau să zic, sunt un nimeni. Mă duc la serviciu, ies În oraș pentru că trebuie și, brusc, activitățile mele sunt servite pe tavă pentru consumul publicului. —Nu ale tale - ale lui, remarcă Will, jucându-se absent cu inelul de platină pe care Simon Îl numea verighetă, iar Will - „plasa de siguranță a lui Simon“. —Ai dreptate. Dar se pare că nu mă pot eschiva. E omniprezent. Și e o situație așa de ciudată. —Cum așa? Amândoi am zâmbit când Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai înalt și mai periculos: după ce i-a pus bateriile, curtea și mașina vecinului au fost pârjolite, iar fratele mai mare electrocutat letal. De la așezămintele cu garduri electrificate a fost salvat de o școală obscură pentru cei cu IQ de platină. Eu am avut șansa să îl întâlnesc la Facultatea de Inginerie și Mecatronică din Potsdam. Făcuse deja o avere din vopselele termocromatice și camerele foto termice, întrucât primul doctorat îl obținuse în domeniul vast al glaciologiei, cu teza Despre albedo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
de idei, care trebuiau documentate, unele dintre ele îmi mai scăpau. Din nefericire, Dulce-D cădea în categoria proiectelor neglijate. Dulce-D era unul dintre stelele cele mai în vogă de pe firmamentul rap - ultimul lui album, Poveste din Bronx, luase discul de platină și avusese tiraj dublu. Vivian voia să publice o carte cu versurile lui, ne-editate și necenzurate. Îl sunasem pe managerul lui Dulce-D de trei ori, dar nu primisem nici un telefon înapoi. știam că ăsta nu era răspunsul corect. Răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
catrafuse și nimicuri disparate, care încadrau sobița de tuci din colțul de la răsărit al hrubei, de sub copia înrămată a icoanei Maicii Domnului din Kazan, o piesă litografică realmente rară și interesantă ce, nu cunoști marfa? Mizeria altora e aurul, e platina lui! Îți spun, cu mâna pe inimă, omulețul ar fi în stare să usuce somiera de pișălău, la soare, șapte-opt zile și să o păstreze, chit că nu s-ar mai odihni decât el și cu Big Sile pe ea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sâni minunați, cu șolduri foarte înalte, adevărate iepe în pantofiori delicați de piele neagră și rochii roșii cu fir de lame și guler "gușă de pelican". Pe piept le scânteiau broșe identice: păianjeni cu corp de opal și picioare de platină. Nici ele nu depășiră linia a cincea. Brusc, una dintre ele se risipi în vânt atât de repede, încît câteva clipe îi mai rămase în picioare scheletul, în pantofi cu toc și atârnând de el zdrențe de mătase. Pe țeastă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de femei fugeau țipând, cu fustele-n flăcări, cu părul pârlit, cu sânii goi, împiedicîndu-se de metropole. Și fluvii de wolfram și râuri de iridiu și fiorduri de crom și estuare de indiu și lagune de stronțiu și cascade de platină și pârâuri de cadmiu și mări de cupru și golfuri de zinc și oceane de fier clocoteau laolaltă, cu flora și fauna lor orbitoare. Și anotimpurile, sub ploi de stele, sub grindină de meteoriți. Și am văzut Soarele contopindu-se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Domnul Ghelase Voluntarul? Corespondentul? Aha. El e la fața locului iar dumneata, ca paznic autorizat îl reprezinți! Aha. Bonn...Da, domnule, sunt cu urechile pe dumneata. Dă-i cărbuni că minerii e locomotiva democrației. Relatarea istorică de pe bandă. Fonoteca de Platină a Nației. Consemnează Ghelase Ghe. “ Astăzi, de ziua marelui mucenic Acachie în vatra strămoșească a unui grajd din Beșilegii de Jos a văzut lumina zilei un cal, fapt adeverit de mai mulți martori oficiali, între care Șeful de Post, noul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
robinet, ce trist era totul! Și de ce oare nici el și nici altcineva dintre cei de față nu s-au speriat, ba chiar au iubit-o cu toții și mai mult pe Cinthia cînd și-a scos de la gît medalionul de platină și l-a Îngropat Împreună cu celelalte obiecte. Pe rînd, Începînd cu Cinthia și Julius, au aruncat cîte un pumn de țărînă deasupra; fusese ideea Nildei. Pe urmă au zbughit-o cu toții, În afară de Carlos, care s-a Îndreptat cu pași domoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Carlos, care s-a Îndreptat cu pași domoli spre camera lui să-și bea ceaiul de la ora șase. O săptămînă după aceea, Susan vru s-o dojenească pe Cinthia pentru că era atît de neglijentă, pentru că-și pierduse micul medalion de platină pe care ți l-a dăruit... dar În clipa aceea nu-și putu aminti cine i-l dăruise și În schimb Își aminti că de cîteva zile era mai liniștită și abia acum băgă de seamă că de cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Într-un magazin al firmei Welsch, ca să cumpere un ceas pentru Julius, care În curînd Împlinea unsprezece ani și administratorul i-a spus că băiatul ei trecuse chiar atunci pe acolo cu un prieten nord-american și cumpăraseră un inel de platină foarte frumos. Dar Susan nu voia să se amestece de loc În viața „mastodonților“ și n-a aflat restul Întîmplării, nici măcar faptul că Lester și nu Santiago, cumpărase inelul pentru a-l face cadou unei fete. Observase, ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la parter strigătele străinului. Juan Lucas nu era acasă, dar Susan a auzit izbucnirea furioasă a musafirului, era ceva ciudat, fiindcă de obicei era foarte liniștit și nu părea În stare de așa ceva. Susan Își aduse aminte de inelul de platină, dar cum ea nu voia să se amestece de loc În viața „mastodonților“, n-a aflat restul Întîmplării. Cel puțin deocamdată. Totuși, a băgat de seamă că Încordarea se generaliza. Certurile dintre Bobby și Julius au izbucnit din nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bagă-l În buzunar sau plec. Cum poți fi atît de laș?! Dar Vlăjganul mișca Într-una degetul mic, voios nevoie mare, făcea la revedere cu mîna sub ochii fetelor, le flutura pe la nas degetul mic Împodobit cu inelul de platină pe care-l scosese tocmai atunci din buzunar. Puicuța văzuse cum Îl ascunsese cînd a apărut Lester. Se făcu foc. — Cum poți fi atît de sfidător?! — Vedeți?... Nu v-am spus eu?... Cu cît bea mai mult, cu atît o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sunt mai mici distanțele. Copacii sunt goi, frunzele cad vara s aprinde-n livezi și ogoare, ard pădurile, ard în picioare puterile lumii scad. Văd niște vite cum se clatină, umblând după apă și iarbă; oala văzduhului cu lucii de platină începe-n amiază să fiarbă. Ochii mamelor sunt mai adânci, copiii palizi și vineții, se caută unii pe alții pe brânci, și plâng prin ogrăzile rămase pustii. Speranța se mișcă de-a îndăratele pe sub cerul adânc și ziua lungă, văpaia
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
pe-o vedetă Pe bolta violetă se joacă o zestre cu pietre scumpe și aurării; aromele toamnei din livezi și vii intră-n cameră pe trei ferestre deschise larg așa ca brațele atâtor miri spre mirese, dragostea țese cu de platină ațele plasei dorințelor cu ochiuri dese. Metafora nopții autumnale este atât de adâncă încât unii nu adorm și trăiesc cu aceste sacre elixiruri din centrul minunii. 1971 La munte Ziua dă prin spata serii umbrele și liniștea; se întorc la
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]