1,866 matches
-
schimba dolari pe lei; Voi pune-n cont bani de colac, Nu-i înmultesc, că-s ochi de drac... Și dacă n-or mai fi femei, Prin parcuri singur pe alei, Voi strânge-n brațe un copac, Să-aud cum va plesni un... drac! Și poate s-or găsi femei Când va ploua cu flori de tei; Și eu atunci gătit în frac Voi fi un înger sau un... drac? Și dacă n-or mai fi femei, Mă voi ruga mai cu
ŞI DACĂ N-OR MAI FI FEMEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354602_a_355931]
-
răscolitor...Aș putea spune că toamna este paradisul naturii și al vieții. Fiind pentru prima dată în casa de la Valu lui Traian, am urmărit îndeaproape venirea și instalarea ei. Întâi s-au înroșit merele în livadă, apoi a început a plesni coaja verde în care nucile se ascund, a se coace strugurii, perele, gutuile...Încet, încet, frunzele au prins a se îngălbeni, mai apoi au început a se desprinde de ramuri, a pluti lin pe aripa vântului și a se așeza
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
Marghioala) s-a căsătorit cu stolnicul Mihalachi Mavrodin, având pământuri la Mihăileni, Popeni, Fundeni, Ionășeni și Șendricei, ducându-și viața în interminabile procese de încălcare și arendă. Al doilea copil al lui Iurașcu a fost Iordachi, „năzdrăvan mare și cam plesnit cu leoca”, din care cauză tatăl ceru sihăstriei Secului recluziunea fiului în această mânăstire, drept care fu arestat și condus pentru pocăință la Secu. A fost căsătorit și a murit de holeră. Costache, al treilea fiu, a intrat în monahism cu
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
-sa, nefiind biserică în Ipotești, construiește propria biserică în curtea casei, biserică ce dăinuiește și astăzi. Religiozitatea bunicului Iurașcu, a copiilor lui cu trei femei care au îmbrăcat haina monahală, a băieților care se dedau la „patimi bahice”, sau erau „plesniți cu leoca” închiși în ei și singuratici, au influențat și viața poetului. Copil fiind, Eminescu își petrecea o mare parte din timp la bunicii din partea mamei, la Joldești, adus de Raluca, sau la mătușile lui de la Agafton. Aici și-a
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 453 din 28 martie 2012 Toate Articolele Autorului artist: Tompos Opra Agota titlu tablou: Elveszettkulcs între porii pielii și cuvânt, fiara așterne sensul... fire mărunte de păr lovesc timpul cu vârfurile. secundele plesnesc de fericire într-un bob de grâu, din umbra firimiturii uscate de pâine. săracul ascultă Liturghia cu palma căuș la ureche. adună sunetul mării. păstrează neatins țărmul iluziilor neinventate... Referință Bibliografică: tot iluzie / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOT ILUZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357942_a_359271]
-
Adrian și Cristina,, ce poate fi mai de preț pe lumea asta decât BUCURIA SUFLETEASCĂ? Bucuria sufletească, pe care eu și mămuca voastră Maricica, o simțim cum ne inundă inima și toată ființa, acum, în prag de primăvară, când mugurii plesnesc, acum cănd, acest DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU, ADELINA, împlinește primul anișor din viața ei ! Poate când voi și frumoșii nași a-i Adelinei, veți putea privii VIAȚA, de la înălțimea anilor noștri, veți putea simții această FERICIRE A ÎMPLINIRII ROSTULUI VIEȚII
DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358297_a_359626]
-
cât se poate, Primăvara ca o ZÂNĂ, se întoarce fără veste Și te duce-ncet de mână, LA CĂSUȚA DIN POVESTE. . . Dimineața, îți arată splendid răsărit de soare, Câmpu-ncet din nou respiră, neguri se ridică-n zare, Mugurii, stau să plesnească, ghiocei și toporași, Ies la marginea pădurii. . . mieii, zburdă pe imaș, Iar spre seară, când te-mbată, un miros de aer pur, Stai și-ascultă cum ECOUL, din pădurile din jur, Se revarsă peste sate, c-o ușoară tânguire. . . . Bat
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
cu flori de zăpadă. Bărbatul din el se scufunda într-un complex mistuitor de senzații. Cele două emisfere tremurătoare prinse într-o cadență senzorială, atingînd plenitudinea sensului. Care era sensul? Scufundarea în acea umedă fantă a beatitudinii cosmice! Livada cea plesnind de mustul fructelor coapte. Muzica emisferelor, roșul drapelelor ce flutură în vînt, exacerbarea libidoului, impulsurile pasionale. Toate aceste simboluri reprezintă renașterea omului, nu înfrîngerea lui. Roșul nu este culoarea interdicției, ci incitarea la pasiuni fulminante. Bulat Okudjava i-a făcut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
inocent: Cum unde? Tot aici, unde-s acum, pe acest pământ sărac, Căci sărăcia țării mele, este bogăția mea; Pe vremuri această țara era bogată; Feciorii erau chipeși, 'nalți și voinici, Fetele erau dulci ca lumina de mai Și grâul plesnea în pâinea coaptă în spuză. Aici Dumnezeu a vrut să facă un rai, Dar păgânii călcau hotarul prea des Și vreme puțină era de iubire; Noi n-am călcat în afară hotarul Și n-am râvnit de la alții nimic, Aici
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
a plângerii, adiacentă satului, de unde se vedea șerpuind o apă (Ozana copilăriei mele, numai că nu era curgătoare), îmi aduc aminte că în timp ce țăncușam vreun pepene, sau ne odihneam pe marginea tarlalei, cultivate cu căpșuni, cu burțile gata să ne plesnească, începea să se lamenteze și s-o înjure pe cățeaua aia de mamă, care-l adusese pe lume și-l abandonase în mijlocul unei familii ce-l tiraniza prin iubirea și afecțiunea lor exagerată. Tot timpul cât durau ulcerațiile sale, înfigea
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
s-a împlinit cu palma grea, de femeie bărbătoasă, a Catrinei. Așa, ca din senin, Catrina îl strigă pe Ion, chiar când mireasa îi îndrepta mirelui floarea din piept. Și, în mirarea socrilor mici, aflați și ei de față, îi plesnește lui ginerică două palme peste același obraz. Apoi vocea femeii adaugă și rostul gestului ei: - Asta-i răsplata pi care o merită hoții di fete, Ioane! De-abia acum am încheiat socoteala cu tine ... Și Ion, mirele cel arătos, pe cât
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
deșteaptă să-și consume Primăvara caldă, calmă... Cu picioare de lăcustă Iată, trece și-o nălucă Fluturându-și scurta fustă, Drept prin dreptu-mi, o duducă... Peste-un an sau doi, de coaptă, Va plseni și... numa-numa... De n-o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând balade... Prima zi de primăvară De o iarnă-mi țin hormonii Ca pe mânji în țarc
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
dai seama? se rățoi pițigăiat soacră-sa. Uită-te la ea, cum arată! Madamă de tractir. -Hai sictir! sughiță femeia, împleticindu-se. Sunt poetă, ce mama dracului. -Iți dau eu o poezie de n-o poți duce! Palma bărbatului o plesni zgomotos peste obraz. Un firicel subțire de sânge se prelinse la colțul gurii. Privirea femeii, încețată de alcool, a dobândit o strălucire nouă. Razant, vârful ascuțit al pantofului l-a lovit cu putere plină de ură între picioare. Ochii lui
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
Toate Articolele Autorului PĂCĂLICI... Care sunteți pe aici, În ziua de Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358768_a_360097]
-
de duminică. Drumul e anevoios pe alocuri, dar gustul hoinărelii e plăcut, seamănă cu bucuria degustării înghețatei Polar, după ce treceam prin furcile caudine ale obținerii permisului pentru o plăcere dulce, degrabă inflamatoare a amigdalelor noastre. Se face tăcere. Doar zăpada plesnește în șoaptă ramurile salcâmilor, acoperind apoi, cu o carne afânată, coastele pământului, iar durerile lumii amuțesc preț de o clipă, plătind obol luminii care cade din cer. Ne întoarcem, înainte să atingem poala gigantescă a pădurii de fagi. Continuă să
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
tigaie, ce să facă el cu o tigaie, să-i dea-n cap când o să deschidă ăla ușa? Dar de ce să mai aștepte să deschidă ușa, când poate va fi prea târziu ca să mai facă ceva? Și nici una, nici două, plesnește zdravăn cu tigaia în ușă, măcar să-l sperii pe nenorocit și poate fuge. Și ce s-a întâmplat în fracțiunea următoare de secundă, este imposibil de aflat. Flaimuc transpirat și concentrat asupra broaștei care refuza să cedeze, nu și-a
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
visul dimineții sărut somnul zilei la lumina stelei de pe obrazul tău stâng aștept închiderea în versul trei... PE ORDINEA DE DOAR UN PUNCT mă trezește visul născut din iubirea dintre o noapte albă și zorii atârnați de muguri gata să plesnească tăcerile din priviri le mângâie frunțile încă reci dezleg norii au liber să plece unde vor azi stau de vorbă numai cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
singulară E scufundare în neant de seară Când simple operații de scădere Făceau din zile, ore efemere Iubirea ta minus neiubirea mea... Credeam că Universul s-a sfârșit Când la iubirea ta eu ți-am greșit Și-n hăul ce plesnea sub pas grăbit Vedeam vulcanul stins, înăbușit Iubirea ta minus neiubirea mea... Credem că fără margini am creat Din simultanul unu adunat Tot dorul- Univers spre infinit- O clipă relativă de iubit Iubirea ta plus iubirea mea... De fapt noi
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
raze de luna și creau umbre prin cameră înaltă,umbre ale mobilierului. “Oare cât am adormit?.S-a inoptat deja.Imi amintesc că era o lumânare pe masuta.Dandu-se jos din pat,Karon își simțea capul de parcă ar fi plesnit și dureri în tot corpul.Tinandu se de cap,lua fericită lumânarea care încă mai pâlpâia încet și încerca să găsească usa.Insa umbră unui copac ce părea că o ghiara o făcu să scape sursă de lumină ,care se
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
noștri. Dacă-mi voi călca jurământul, Dumnezeu să-mi ia lumina ochilor și să mă ardă focul Iadului. Așa să-mi ajute Dumnezeu! Față în față, Marița și Trifu se cuprinseră cu brațele și se sărutară. Un surcel din foc plesni, trosnind cu pocnitură țiuită, marcând momentul crucial al jurământului. Când se desprinseră de brațe, Trifu făcu un pas înapoi, îi prinse mâna dreaptă într-a lui și îi arătă cum se închină, zicând: „În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
măreție: „Fiece pas sporind augustul preț/ Al sublimei arte cu care știe frunza/ Toamna să moară” („Academia de aur și purpură”). Dar rămâne și varianta amărăciunii și a părerilor de rău biciuitoare: „Va ploua cu lacrimi peste/ Câmpia de singurătate plesnită de secetă/ Și de chinuitoare răbdare/ Încât nu vor mai rămâne în depozite/ Nicăieri lacrimi neplânse/ Inutile, învechite, bătrâne, pustii” („Ploaia de lacrimi neplânse”). Aici, în acest volum descoperim poezii despre moarte care pot fi clasificate între cele mai valoroase
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
de șemineu celest Cuvintele i-au amorțit mirarea drumului iar talpa speranței e izvor de verbe și întrebările zbuciumate poteci râului Călătorul a ostenit căutarea apei vii și Fata Morgana i s-a dăruit nopții cu pocale licori sau țâțe plesnite de lapte Drumețul a îngenunchiat gheața nisipului Vorbele lui sunt firave amintiri de iarbă Stele prinse-n ierbarul senin de Lactee Pelerinul a obosit să adulmece marea ieșire cu valuri spumate de puncte, virgule și paranteze Fața sa o găsesc
CĂLĂTORUL, POEZIE DE IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360228_a_361557]
-
nr. 709 din 09 decembrie 2012. pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un gândac de bucătărie rătăcit printre ruine ... Citește mai mult pata de mucegai desenează o hartă ciudatăun
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
-n stânga, noul cod, fără să înțeleagă despre ce era vorba: - Cap! Cap! Cap! Simțind primejdia, Norocel îi zise lui Mărțișor: - Să fugim, nene! Și cele două căciuli începură să zboare pe coridoare și pe scări, iar bâta de alun plesnea toți cioroipanii care le-apăreau în cale. Cioroipanii erau derutați de bâtă, că atunci când voiau să dea cu pliscul în căciuli se pomeneau plesniți de bâtă în cap. Iar bâta, când în fața căciulilor, când în spatele lor, făcea prăpăd. Alergară după
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]