680 matches
-
într-o orgie sexuală motorizată pe un auto-transportator cu două etaje, surprinși când înăuntru, când afară din mașinile legate în chingi; și, în toate paginile acelea, sclipirea tabloului de bord și-a fantelor de ventilație, luciul vinilinului perfect lustruit reflectând plinătatea moale a unui pântece sau a unei coapse, pădurile de păr pubian care creșteau din fiecare colț al compartimentelor acelor mașini. Vaughan mă privea din fotoliul galben în timp ce Seagrave se juca cu băiețelul său. Mi-amintesc fața lui, detașată dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
este zeul care stăpânește peste Pământ? Nu pentru el luptăm, iubim, construim și murim? Chiar domnia ta confirmi acest lucru, urmând cuvântul lui Aristotel: dacă primul cer se rotește frenetic pentru a fi cu Dumnezeu În fiecare punct al său, atunci plinătatea bucuriei sale nu se Întemeiază pe o lipsă defectuoasă? Vorbise În șoaptă, ca și când s-ar fi temut că zeul durerii Îi asculta. Poetul ridică din umeri. Nu Îi ardea să se adâncească Într-o dispută teologică, la ora aceea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îi scrie că a pus la cale o ingenioasă afacere, care, În caz de reușită, va consterna «pe toți capsomanii»; plimbându-se În trăsură cu Ferdinand de Montesquiou, cei care-l văd «erau scandalizați» ș.a.m.d. Mai târziu, În plinătatea vârstei, Mateiu Caragiale, renunțând la excentricități și la stilul à la fonfé, ia alura austeră a unui dandy În linia lui Brummell, iar nu aceea a unui majordom, așa cum l-a impus posterității maliția epică a lui G. Călinescu. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
știam că reprezintă sublima bucurie reținută, prevăzătoare, a vânătorului victorios. Înainte de a ajunge la mine, Își lăsa coșul jos, coborându-și brusc brațul și umărul și scoțând un oftat, simulând o epuizare exagerată, pentru a sublinia greutatea lui, fabuloasa lui plinătate. Își Întindea apoi boletele În cercuri concentrice, pentru a le număra și a le sorta, pe o masă rotundă de grădină din fier, de lângă o bancă de grădină albă. Cele bătrâne, cu carnea spongioasă, murdară, erau eliminate și rămâneau doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
furișat afară? Hibernau, se ascundeau sau ce se Întâmplase cu ei?“. 5 Gândindu-mă la preceptorii mei succesivi, mă preocupă mai puțin ciudatele distonanțe pe care le-au introdus În viața mea de copil, cât mai ales stabilitatea esențială și plinătatea acelei vieți. Asist cu plăcere la suprema performanță a memoriei, măiestria cu care folosește niște armonii naturale atunci când adună În lăcașul ei tonalitățile suspendate și hoinare ale trecutului. Îmi place să-mi imaginez, pentru ca acele corzi discordante să-și Încheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
existența Tamarei. În acea după-amiază tăcută de iulie, când am descoperit-o stând total nemișcată (doar ochii i se mișcau) Într-un crâng de mesteceni, părea să se fi ivit spontan acolo, printre acei copaci ce stăteau de pază, cu plinătatea tăcută a unei manifestări mitologice. A omorât cu palma o muscă de cal pe care o așteptase să coboare și a plecat după două alte fete, mai puțin drăguțe, care o strigau. Le-am văzut imediat, dintr-un punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
care îți vin nu ca o povară, ci cu necurmatele bucurii ale iertării, ale dăruirii și ale contopirii tale firești cu lumina Luminării. Ale coborârii în textul care te naște. Teamă îmi este că nu voi ajunge niciodată acolo, în plinătatea rugii. Rămân, aici, pe peticul meu de speranțe, de iluzii, de amăgiri, cu bucuria doar, tainică și nedeslușită, a înaintării spre mine prin pașii rugilor. Pași împleticiți, pași grei, pași ducând parcă niciunde. Mers firav, dus doar de nuiaua credinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
obosea niciodată. Din ce în ce, tot mai mult, se trezea ferocitatea latentă ce zăcea în el. Setea lui de sânge devenea tot mai mare. Era, doar, o fiară, un animal de pradă. Suru se afla în floarea vieții, în plinătatea puterii, strălucind de vigoare și vioiciune. Fiecare părticică a minții și trupului său, fiecare celulă nervoasă și fiecare fibră musculară reprezenta o culme a perfecțiunii. Și între toate acestea exista un echilibru, o coordonare desăvârșită. Când vedea, ori auzea ceva
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
beția cruzimii; beția în distrugere, beția sub anumite influențe meteorologice, de exemplu beția primăverii; sau acea sub influența narcoticelor; în fine beția voinței, beția unei voințe suprasolicitante și dilatate. - Estențialul în beție este senzația de sporire a forței, și de plinătate. Această senzație ne face să împrumutăm lucrurilor ceva al nostru, le silim să ia de la noi, le siluim - acest procedeu se numește idealizare<footnote Ibidem, pp. 81-82 footnote>. Aceste forme de beție dezinhibă psihicul uman și dau o energie supradimensionată
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
la moarte, veșnic ostatic / Partea din mine a o implora...), conferă o notă ușor desuetă unor texte din volum și revelează trăiri nostalgice ale poetului, creator al unor imagini artistice al căror insolit le păstrează, totuși, prospețimea: Tu mușcătura, eu plinătatea / Cea suspinată din paradis), în ciuda faptului că unele structuri sintactice aduc nu ermetism, ci ambiguitate enunțului: Încă pulsează-n ascuns jumătatea / Fructul să cadă neinterzis... În alte poeme însă (Autumnală, de exemplu), cu o delicatețe care traduce o sensibilitate accentuată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
gândul pereche. P.H.L. se străduiește să definească acel capital sufletesc care susține soliditatea fericirii trăite în doi. Face apel uneori și la argumente concrete, ce-și au importanța lor. Astfel, Teodora îl surprinde pe iubitul ei, într-un moment de plinătate sufletească, cu următoarea confesiune: „Înainte de a te cunoaște pe tine nu am știut ce înseamnă orgasmul.” Este de presupus că a ezitat mult până s-o spună. Femeia știe că bărbatul nu trebuie să se simtă mai „important” decât este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
au și ele vreun cod de conduită? Lasă-ți mintea să zboare. Pretutindeni găsim povești de dragoste. Ziariștii Forum-ului vorbesc pe șleau și dau dovadă de umor și istețime. Dar nu se dau deștepți și nu sunt plicticoși. Trăiește plinătatea unei minți Înviorate de ideile noi și intoxicate de tentația neobișnuitului. Lăsă jos broșura. Și, Între timp, Întins pe pat Într-o cameră Întunecată din reședința lui din Triana, Manuel Garcia Maera zăcea cu câte un furtun În fiecare plămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu depășise încă starea de surescitare ce o însoțise tot drumul spre casă ca o piază rea, cu umbra ei plină de întunecimi. Dar nu dură prea mult, firea ei vulcanică, explozivă, începu să-și reverse lava mâniei în toată plinătatea, ieșind la suprafață. - Mamă, muierea asta mi-a întunecat multe zile ale vieții! Nu pot, nu mai pot s-o sufăr... nu pot s-o iert! Nu pot! - Olga mea dragă, toată viața ai făcut tot ce ai vrut tu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
când bunul Dumnezeu s-a îndurat să toarne harul său peste pătimirile mele și mi-a dăruit o fetiță ca o zână, un copil normal, numai zâmbet și bucurie, îți scriu, știind că și tu vei trăi clipele mele de plinătate și fericire. Ina, draga mea, într-o mână țin bucuria despre care îți scriu și în alta necazul meu cel mare: băiețelul meu, Petrișor, care împlinește în curând trei ani, deși pare a înțelege tot ce-l înconjoară, se exprimă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
credincios, pe care ai vrea să-l alungi, dar el nu manifestă nici un semn că intenționează să părăsească locul unde s-a aciuat. După scurgerea unui timp relativ scurt, cam un an și ceva, misivele Olgăi, optimiste, exuberante, înflăcărate de plinătatea unei vieți nevisate, se încețoșară. Era vădit faptul că bunele relații dintre soți începuseră să se erodeze. Inei i se părea că acestea se alteraseră prea devreme. În noile scrisori, nota dominantă era de pesimism, patinat de o deprimare ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
părinților ei la Craiova. Am eu, așa, o bănuială că n-are să-ți pară rău. Trenul pleca la cinci. Grigore aștepta în gară de la patru. Întâi sosi Titu Herdelea cu un mic buchet de flori albe. Într-un moment de plinătate sufletească, Grigore i-a spus ieri, când au dejunat împreună, că e fericit și că iubește pe domnișoara Postelnicu. Tânărul Herdelea a vrut să fie primul care să felicite pe Olguța măcar printr-o floare, căci prin cuvinte încă nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
brusc atunci când locomotiva anunța că orășelul e aproape. Exclamațiile de admirație pentru primirea fastuoasă pe care, fără a coborî, simțeau totuși nevoia să o onoreze. Și elogiile pentru micuța fanfară pe care n-o auzeau, dar ale cărei vigoare și plinătate le percepeau din gesturile ample ale tamburului-major. Bătrânul se emoționă. Îi chemă pe ceilalți și cu toții, cornii, fagoții, clarinetele, fligornurile, trombonul, oboaiele și toba cea mare, ascultară povestea, la rândul lor. Apoi, flăcăul devenit bărbat, căci acum deosebea între răspunsuri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
va crește, fiica dumneavoastră va fi o oaie încăpățânată, adică va avea parte de un sfârșit groaznic! Vrăjitoarea vorbea plină de elan, în timp ce saliva albă i se aduna la colțurile gurii. Până și un împărat ar evita zecele, de teama plinătății sale! În cele din urmă, la sugestia ei, părinții mei mi-au dat un nume care promitea că mă voi „da pe brazdă“. Astfel că am fost numită Orhideea. Mama mi-a povestit mai târziu că orhideele fuseseră de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Tommaso, ce s-a-ntâmplat?. Te-ai luat la harță cu bandiții, sau ai devenit tu însuși bandit și ucigaș. Mario îl îmbrățișă cu căldură, cu sentimentul unui prieten a cărei companie este un dar ce trebuie tăit în toată plinătatea lui afectivă. Tommaso își dădu jos mantia zdrențuită și murdară și se lăsă într-un fotoliu. Pun să-ți pregătească repede o baie caldă, o să-ți treacă oboseala și o să poți să-mi povestești ce-ai mai pătimit. În timpul cinei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
legea ei fundamentală de funcționare. Împlinind legea realității și propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oficiază în orice zi și cealaltă semnificație, cea a rememorării și sărbătoririi care are loc o dată pe an. Primul Paști euharistic, "e un fapt real, dar tainic, petrecut în timp, dar neatârnat de vremuri, pe care le măsoară, umplând cu plinătatea lui, ca un izvor vecinic de Har, timpul dintre Golgota și Judecata de Apoi; un fapt neasemănător și unic la care suntem cu toți chemați ca să luăm parte: Jertfa de Sine a lui Dumnezeu pentru dragostea sa de oameni. Aceste
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat; cu alte cuvinte, aceasta nu înseamnă reducerea sensibilului la inteligibil sau materializarea duhovnicescului, ci comuniunea totală a omului cu necreatul, a persoanei umane
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
uzul violenței, ci în cea pozitivă care subînțelege colaborarea cu Dumnezeu în acceptarea voinței sale. Jahve este Dumnezeul păcii, al shalomului; expresia frecventă Dumnezeul oștirilor este interpretată în sensul de Dumnezeul oștirilor cerești și pământești, al universului creat, înțeles ca plinătate a shalomului. În viziunea profeților, construirea păcii este un dar al lui Dumnezeu ce neagă pasivitatea omului invitat să răspundă pozitiv chemării sale. Interpelarea adusă de cuvântul profetic, vestitor de pace, începe prin exprimarea unei simple premise din care se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
uciderea, cu toate acestea El depășește preceptul antico-testamentar, îndepărtând din rădăcină dispozițiile interioare favorabile acestui rezultat. Ba mai mult chiar, trece dincolo de aceasta mărturisind și cerând umilința împlinirii primului pas, în cazul reconcilierii (cf. Mt 5, 21-24). În timp ce în Vechiul Testament plinătatea shalomului se revela celor bogați, celor puternici, celor drepți, celor înțelepți etc., prin noutatea evanghelică fericiți sunt cei marginalizați ai lumii: persecutați, asupriți, flămânzi... Preceptele iubirii și iertării dușmanilor, din predica fericirilor, se substituie miturilor bogăției materiale, curajului războinicului, puterii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mântuire al lui Dumnezeu. Lui Cristos nu-i sunt necesare legiunile pentru a-și manifesta Adevărul, fiind Adevărul întrupat. Când Isus își afirmă propria persoană: Eu sunt!, dușmanii săi cad la pământ (In 18, 6); în El se află întreaga plinătate a Adevărului și a Păcii, atribute care au puterea dezorientării și învingerii adversarului. În cazul oștirilor de îngeri, în mod surprinzător, Cristos folosește termenul de legiuni și nu cel specific trupelor iudaice lipsite poate de coeziune, impact și prestigiu, spre deosebire de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]