2,672 matches
-
tine pe el și să mănânci îmbucătura cu el: căci o va voma și va pângări cuvintele tale cele bune” (Pilde 23, 6-8). Din invidie se nasc: ura, clevetirea, vicleșugul, înșelăciunea, uciderea, precum și slăbirea puterilor sufletești și trupești ale celui plin de invidie. De asemenea invidia duce și la depărtarea de Dumnezeu, căci înăbușă dragostea curată față de El și față de aproapele. „Zavistia (invidia) face pe oameni mai răi decât orice șarpe veninos”, se mai scrie. Între morala creștină și etica filozofică
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
studiile sale. Poate că ți-ai făcut o ideea prea elevată despre maeștrii aceia, replică Dante sec. Se Îndepărtaseră de trepte, Îndreptându-se către logia de la Orsanmichele. Căruțele negustorilor de stofe se opreau În acel loc pentru a-și face plinul, Înainte să plece spre târgurile din Nord. Căldura chinuitoare fermenta balega zecilor de cai care se perindau prin pasajul acela Îngust. Roiuri de muște se roteau Înnebunite, strecurându-se chiar și În gurile trecătorilor. În pofida soarelui torid, strada colcăia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
stătea frumușel, cu aripile desfăcute, un pui de dropie, atât de veridic fript, că parcă una-două zbârrr! pe-o dugheană. Cu o mișcare delicată, de domn, Barzovie răsturnă puiul în sos, făcând apoi o incizie tremurătoare în abdomenul ciudat de plin al tradiționalei păsări. Minune mare! Din abdomen prinseră a se revărsa în sos bucățele de carne de porc, de vită, de curcă, spre profunda satisfacție a invitaților și a unui numeros public de câini care hămăia prin apropiere. — Dar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai puțin mari speranțe ne-au mânat încoace. Dar înainte de a ne deschide sufletul înaintea luminăției și bunătății voastre, îngăduiți-ne, mie, nevrednicului Metodiu, și mai tânărului meu frate întru credință, Iovănuț, să mulțumim cu capetele plecate că din prea plinul, obștescul timp al sfințeniei voastre ați avut veșnic de lăudata îngăduință de a desprinde un mic răgaz pentru a ne primi și asculta păsurile. Nu vom uita aceasta niciodată. Frumos vorbești, padre Metodiu - zise uimit papa. Să aibă acele ținuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i-aș în mă-sa! — Acum ce mai e? — Încep să bănuiesc că păduchioșii ăștia vor să ne facă să ne petrecem ziua urcând și coborând prin văgăunile astea, scotocind pas cu pas toate coclaurile, morți de frică, asudând din plin și consumându-ne energia, în timp ce ei dorm liniștiți, convinși că nici într-o lună n-o să descoperim pe unde dracu’ se ascund. Eu aș face la fel - recunoscu foarte cinstit Sam Muller. Pentru ce dracu’ să se complice cu puștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cele din oraș. Creșteau pe ele buruieni gigantice, și floarea soarelui, și violete sălbatice. Mecanicii obișnuiau să arunce acolo cutii goale de ulei și piese auto, când nu mai aveau loc pe alei sau prin canale. Lângă bar era unul plin de scaune putrede și cutii goale de bere, unde trăiau vreo zece pisici maidaneze. Bineînțeles că pisicile erau peste tot pe-aici, pe terenurile virane și pe oriunde. Le găseai pe la ușile din spate ale restaurantelor așteptând mâncare sau ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
am dat gata o cantitate enormă de mâncare, aducându-mă într-o stare de somnolență. Ajunsă acasă am aruncat câteva pături pe canapea ca și cum aș fi vrut să aprind un foc, și m-am îngropat dedesubt, cu stomacul consolant de plin. Și de data asta mă bucuram că nu e nimeni cu mine sub pătură. * * * Luni, nici urmă de Față-de-Ou, cel puțin până spre seară. Probabil avea o slujbă pe timpul zilei. Și-a făcut apariția pe la șase într-un Golf GTI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu pas grăbit, nerăbdătoare să pun mâna pe lanț. Unde pot găsi cel mai apropiat magazin de scule în Connaught? întotdeauna îl pot întreba pe portar... Mulțumiritc "Mulțumiri" Le mulțumesc, în ordine alfabetică: încă o dată lui Caroline - o merită din plin -, lui Francis, Jenni, Kate, Lisa și Sandy, pentru tot ajutorul oferit și sugestiile de redactare. Le mulțumesc de asemenea lui Bernstein Hounsfield, Giacomo îcăruia îi mulțumesc și pentru încrederea lui că va ieși o carte bună, deși încă n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă. Și afară din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu.“ Da, părea simplu: el, Feifel, care contemplase o viață întreagă femeile, cu corpul lui plin de sănătate, promitea acum să-l contemple pe Dumnezeu cu ce-i mai rămăsese: un corp hodorogit și chiar mai mult: fără corp, numai cu ce-i mai rămăsese din sufletul ars de atâtea iubiri. - ÎN FOND, CE E UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
o clasă de la etajele inferioare. Eram cu toții în stare de agitație: peste zece zile începeau examenele de absolvire, ultima etapă a liceului. Lângă fereastra mare cu trei ochiuri de lângă ușă se strânsese un mic grup. În mijlocul grupului care șușotea ceva plin de însuflețire se afla Iag. Cineva din grup replică, întrerupându-l pe Iag care, fiind prea pornit și uitând că trebuie să vorbească în șoaptă, înjură de mamă cu voce tare. Pe loc, toți realizară despre ce-i vorba, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
o iei din loc. Ce mare lucru? Deși în seara aceea nu era de loc dispus să urmeze sfatul prietenului său, dis de dimineață Cristian Toma își aruncase în geanta de voiaj câteva schimburi și obiectele de igienă personală, făcuse plinul la mașină și pornise spre vestul țării. Îl sunase pe Traian de pe drum ca să-l anunțe că plecase la Baia de Sus și să nu fie îngrijorat dacă nu-l găsește acasă. Măi, ficior, spuse Simion Pop, după ce Cristi termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
uși groase metalice la capete iar ieșirea avuseseră grijă să o ascundă după niște pietre mari, acoperite cu vegetație. Jos, în parcare, puțin mai la dreapta de locul unde se afla ieșirea din galerie, Godunov ținea permanent o mașină cu plinul făcut, pregătită pentru orice eventu alitate. Soarele încă nu răsărise când ajunseseră în port. Se îngâna ziua cu noaptea iar înspre est, deasupra orizontului, cerul începea să se coloreze în roșu. Godunov se repezise în cabină ca să pornească motoarele în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se pregăteau să plece spre casă. La „Distribuția” (lângă Grădina publică unde era restaurantul Macul Roșu) era de pază un elev de liceu, îmbrăcat în verde, cu o pușcă în mână. Iacobeanu oprește caii și zice ăluia să-i facă plinul, după care, luându-l în râsă cum se cade îi spune: „Ai să stai aici pânăă te îngălbenești?”, apoi a dat bici cailor. Altă dată, prin 1946, tot la Bacău, și tot cu tatăl meu, a trebuit să-și oprească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îl lasă să se întrevadă, dezbaterea n-ar folosi la nimic, de aceea nu voi da cuvântul nici unuia dintre domnii miniștri, cu atât mai mult cu cât, poate fără să-și dea seama, domnul ministru al culturii a nimerit în plin comparând plaga de care suferim cu o nouă formă de orbire, N-am făcut această comparație, domnule prim-ministru, m-am limitat să amintesc că am fost orbi și că, probabil, orbi vom continua să fim, orice extrapolare care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să aveți amabilitatea de a mă însoți. O urmă printr-un coridor, mergea calm, liniștit, dar brusc, fără a-l preveni, conștiința pasului temerar pe care era gata să-l facă îi tăie respirația, ca și cum ar fi fost lovit în plin în diafragmă. Încă mai era timp să dea înapoi, o scuză oarecare, ce enervant, am uitat un document extrem de important fără de care nu pot vorbi cu domnul șef al redacției, dar nu era adevărat, documentul era acolo, în buzunarul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că poți să te lupți cu una, dar cu cealaltă nu? Ești neputincioasă în fața ei? Dna Strickland îmi aruncă o privire în care nu puteam citi prea multă prietenie, dar nu-mi răspunse. Poate că de fapt o lovisem în plin. Acum continuă cu glas scăzut și tremurător: — N-am crezut vreodată că aș putea urî pe cineva atât de mult cât îl urăsc acum pe el. Știți, m-am tot mângâiat cu gândul că oricât de mult ar dura, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și încolo. Ziua era frumoasă și însorită și simțeam în inimă o bucurie mai profundă de a trăi. Nu mă puteam stăpâni. Mi l-am scos din minte pe Stroeve cu necazurile lui cu tot. Voiam să mă bucur din plin de viață. XXXVIII Nu l-am mai văzut aproape o săptămână. Apoi a venit într-o seară, puțin după ora șapte, și m-a scos la cină. Era îmbrăcat în doliu mare și purta o panglică neagră, lată, la pălărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
apă ar fi acoperit suprafața sticlei, făcând priveliștea mai nelămurită. Așa trebuie să fi fost oglinda lui Narcis, pentru ca tânărul să nu se fi recunoscut În chipul reflectat. Fundalul imaginii era atenuat de Întunecimea plumbului, deși lumina Îi bătea din plin peste chip. Zâmbi politicos, În semn de apreciere. - Ai și oglinzi mai mari ca asta? Îl Întrebă mai apoi. - Mai mari ca asta? Ce vrei să faci cu ele? - Nimic. Sunt numai curios să aflu cât de mare poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
film. Când au început să sosească primii răniți - vorbesc despre cei răniți cu adevărat, cei care nu mai aveau carne pe ei, ci un terci roșiatic, și care erau întinși în camioane pe tărgi prăfuite -, adevărul ne-a lovit din plin. Deodată, s-a lăsat o mare tăcere, și am venit cu toții să vedem bietele umbre de oameni, când brancardierii i-au scos din camioane pentru a-i arunca în clinică. Două rânduri, strânse și compacte, șiruri de onoare, șiruri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dar Îmi exprimam doar o dorință. De fapt, n-aș putea abandona studiile. Doar că sunt așa de trist În serile astea splendide! Într-un fel, simt, că nu voi mai trăi niciodată asemenea seri și că nu profit din plin de ele. Aș vrea ca iubita mea să fie aici. Dar căsătoria... nici o șansă. Mai ales că și tata zice că banii nu se mai fac așa de ușor ca altădată. Ce păcat că irosim serile astea, a fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
privind coama blondă, dar gândul îi trecu repede și el se ridică șovăielnic în picioare, aproape călcându-l pe blond. - Iar tu! strigă Popa furios. Contesa aproape că scăpă pieptănul de abanos. Iar m-ați răpit, drogaților! Și pentru că drogatul plin de murături nu se trezea, Contesa fu nevoită să-l înfrunte singură. - Domnule Popa... - A-ha! Știți cum mă cheamă! Vreți să cereți răscumpărare, nu-i așa? Ei bine, v-ați greșit mireasa! - Domnule Popa... vreau să vă ajut... să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Iar Mișu arăta ca Michael Jackson în videoclipul ăla nașpa cu vampiri și dansa și în spatele lui veneau Contesa, Mariana, Horațiu, și toți erau morți și toți dansau. Gândindu-se la acestea, lui Mișu i se păru că și negrișorul plin de sânge întins pe jos era tot din ansamblul lui coregrafic.Numai când văzu că negrișorul nu tresare, deși îl călcase pe mânuță, numai atunci Mișu se trezi la cruda realitate. „Ce-am făcut?!”, își spuse el, „ce-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
a pus în vedere să nu cumva să fug că o nenorocesc și dus am fost. Am stat acolo o lună; nu am făcut bursa cu Marceau, ci cu Lecoq, dar viața mea se schimbase și la asta contribuise din plin Marcela Rusu, cea care mă bătuse ca să-mi intre în cap că teatrul este o chestie serioasă, nu șuetă de golani fără căpătâi. Turneele cu Filumena... au fost niște bijuterii. Jucam peste tot și era frigul dracului, România începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
se exprimă chiar executivul. O mulțime de morți pașnici să ajute activ la realizarea acestui deziderat, pacea lor deplină trebuind să servească drept model tuturor elementelor încă turbulente ale perioadei antebelice. Morții dorm adânc. La scara doi au nimerit în plin, ceea ce a insuflat copilului care a văzut scena o groază enormă, amândouă s‑au pișat pe ele ca la comandă, atât Emmy cât și sora ei cea mică (aceasta din urmă a murit mai târziu într‑un bombardament, fiind încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-l atrăgea în mod deosebit pe Korsch. — Asta nu e rău deloc, zise el cu entuziasm. Nu numai că Alex mă plătește să stau într-un hotel de lux, dar am parte și de ore suplimentare plătite. — Să profiți din plin. Nu se întâmplă des ca niște tipi ca tine și ca mine să facă pe mahării din Partid. Și dacă Hitler obține războiul pe care îl vrea, s-ar putea să fim nevoiți să trăim destul de mult timp din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]