930 matches
-
maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie porționat, apoi șters bine cu un prosop, după care îl punem pe plita bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte în care am pus roșii coapte
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tarhonul, cimbrul, sarea și lăsăm să fiarbă bine. După ce a fiert, trecem prin sită peștele cu tot cu zarzavat. În sosul rezultat adăugăm piper, sare, un vârf de cuțit de șofran, zeama de la două lămâi și o linguriță de zahăr. Punem pe plită să mai dea 2-3 clocote. Se aranjează peștele pe tavă cu decor din frunze de țelină și felii de lămâie. Sosul se pune în bol de sos și pe o farfurie, separat, se pune țelină tocată fin. ȘALĂU PE GRĂTAR
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
smântână. W ALDOSTANA 400 g ceafă, filé de porc sau piept de pui Aceasta este o gustare care poate fi servită caldă cu sos, sau rece, fără sos. Rețeta este pentru 4 porții. Carnea este bătută, condimentată și prăjită pe plită. Pe fiecare felie de carne, se pune câte o felie de șuncă, o felie de cașcaval și o felie de roșie. Dacă dorim să o servim caldă, punem lângă gustare un sos cald. Se folosesc 200 g șuncă, 120 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și dat prin mașină, 3 kg popinci fierte și tocate, 2 l de suc de roșii, 1,5 - 2 l ulei, sare, piper, foi de dafin și 2 linguri de zahăr. Se pun toate la un loc să fiarbă pe plită, la foc domol, amestecăm ca să nu se prindă, până se ridică uleiul deasupra. Fierbinte, le punem în borcane, apoi sterilizăm timp de 30 de minute, după care le acoperim cu pături și le lăsăm până a doua zi. Z ACUSCĂ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
hinuri, înainte de a împlini zece ani. Unul din nefericitele ca zuri a fost cel al două fetițe, decedate la vârsta de nici trei ani. În timp ce mama era plecată la gârlă să clătească niște rufe, ele, rămânând singure în casă, pe plita sobei în care ardea focul era o tigaie cu untură, dată în clocote. Una din gemene - că erau născute concomitent - pune mâna pe coada tigăii, o trage spre dânsa să mănânce din ea, cum văzuse că făcea mama când le
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
jos gârla pe care o deslușisem cu privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte, ademenitoare. Deșert traista de bureți, aleg roșcovii și câteva pânișoare, îi așez pe plită, iar când simt că și-au lăsat zeama în pălăria lor, iau burete cu burete și beau zeama care mi se
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte, ademenitoare. Deșert traista de bureți, aleg roșcovii și câteva pânișoare, îi așez pe plită, iar când simt că și-au lăsat zeama în pălăria lor, iau burete cu burete și beau zeama care mi se pare extrem de bună. Alături de mine, mama care între timp a apărut nu știu de unde, bine că nu m-a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată cu apă și sare, fără fermenți de creștere, prima și chiar și cea de-a doua turtă răsucită cu un făcăleț special, coaptă pe plita sobei din casă, purta numele de „turta vacii”. De unde se vede, că era în tradi ție ca înainte de om, de copiii din casă, să se dea însemnătate, cu întâietate, vacii care asigura hrana celor care o îngrijeau. Turtele erau așezate
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
era de loc bine. Nu prea aveai pe ce pune mâna, ca să-ți ostoiești foamea. Să poți dormi noaptea. Să ai putere de muncă a doua zi. Restul turtelor pregătite de mama, poate și mai bine întinse și coapte pe plita sobei din casă aveau și ele rostul lor principal. Înmuiate și umplute cu straturi succesive de julfă, după un anumit meșteșug, asortate cu miez d e nucă, mirodenii și zahăr ori miere de albine, după poftă și gust, numite „pelincile
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
obiceiul minerilor ca în traista în care își purtau mâncarea , la întoarcerea acasă de la șut să pună și o bucată de antracit, pe care, când aju ngeau acasă, o puneau în sobă pentru că avea o putere calorică superioară, înroșind repede plita de la sobă. Se d esfăcea ca o floricică de porumb prăjită și după ardere nu rămânea cenușă, ci doar un fel de spumă. Acest cărbune nu deținea în conținutul lui nici un gram de pământ, fiind foarte scump și căutat pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
unde găseam rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în căpițe... Cei patru cosași îmbucau cu poftă din mămăligă caldă încă, amestecând-o cu brânză iute de oaie, cu ceapă zdrobita în pumni, apoi cinsteau din țuică de prune aromata și rupeau pe rând bucăți din turtele coapte pe plita. Vasile avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Acest gînd creează anxietate, persoana simte o senzație de disconfort legată de posibilitatea de contaminare. Senzația supărătoare de anxietate sau disconfort este redusă prin spălarea mîinilor sau a altor obiecte contaminate. La fel, o persoană care simte nevoia să verifice plitele și reșourile înainte de a pleca de acasă, pentru a preveni izbucnirea unui incendiu dezastruos, are un sentiment de ușurare dacă face verificări repetate pentru a se asigura că sînt scoase din funcțiune. Astfel, gîndul care povoacă anxietate este temporar minimalizat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
drumul din cuști și-mi spunea: Hai, Răduța, numără-i! Eu îi priveam și nu mă săturam să-i admir. Erau atât de frumoși! Când ne săturam de pozne pe-afară, intram în casă. Un miros de pâine coaptă pe plită te lua de nas. Nu plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine. O ascundeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de tors până în Ajunul Crăciunului, trebuia numaidecât să-l scoată din furcă și să-l întoarcă cu vârful în jos. Dacă nu respecta această credință, se zicea că Maica Domnului nu poate naște. Să nu dai niciodată cu mătura pe plita sobei, dacă nu vrei să vină uliul la găinile tale. Dacă respecți pe alții, te respecți și pe tine! Tot pentru găini, cenușa nu se scoate, să se dea afară în zilele de post. În Ajunul Crăciunului nu se strigă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se răceau bine le duceau în cămară, pe rafturi. Eu lipeam etichetele. Deși mi s-a atras atenția că soluția nu trebuie să fie clocotită, eu am turnat în două borcane de câte 800 g, așa cum am luat-o de pe plită. Borcanele au plesnit și în bucătărie erau numai sticle sparte și apă fierbinte pe dușumea. Așteptam pedeapsa, care însă n-a venit. Am strâns și-am curățat singură toată mizeria. Oltea mi-a atras atenția să nu mă taie la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte noi, de care avea nevoie (prin negociere). Când bleharul venea în sat își anunța prezență bătând întro tobă. Băieții îl auzeau și fugeau, care mai de care să pună mâna pe tobă, s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în funcție de anotimp și mâncărurile asezonate. „Fuyu noaji” - gusturile iernii Mâncarea specifică iernii este ușoară și dulceagă pentru că, atât peștele cât și restul ingredientelor, își păstrează prospețimea gustului în timpul preparării. Iarna, mâncarea este proaspătă și fierbinte, întrucât se pregătește pe o plită specială. În această perioadă se coace fructul Yuzu, un citric cu o aromă deosebită și cu diverse întrebuințări. Iarna este preferat „Atskan” -sake fierbinte care încălzește trupul, dar și sufletul. Acest sake seamănă cu țuica fiartă de la români. Spre deosebire de țuică
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
își improvizase un șifonier (acolo, nu puteam să nu remarc, avea niște blugi). O asociere curioasă, blugi, pulover din mohair și sutană călugărească! Mobilierul era întregit de o masă simplă, o poliță cu cărți (învăța greaca) și o sobă cu plită. Justifică, ușor jenat, aspectul sărăcăcios al încăperii: "Adevărul este că omul se poate mulțumi cu foarte puțin. Avem atâtea lucruri inutile în case”. Ne-a promis că ne va aduce pâine proaspătă, și s-a ținut de cuvânt. Noaptea, nu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
era cât pe ce să cad și de atunci am devenit mai prudent. La capătul serpentinelor, mereu la vale cu frâna activată, atenționat de Mircea am verificat temperatura torpedoului. Am turnat apă să răcesc butucul, apa sfârâia ca pe o plită încinsă. Pedalând mereu, la Sânmartin (pe asfalt, altă viață!), a apărut în stânga drumului cantina CAP- ului. De necrezut poate, am mâncat acolo în niște condiții deosebite, aproape ca la restaurant, doar că mult mai ieftin și sănătos. Cu moralul ridicat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
analiză circumspectă a terenului a durat doar câteva secunde. Frații mei nu au fost deloc impresionați de apariția intempestivă a bunicului; fiecare își vedea de treburile lui mai departe. Văzând că totul e în regulă, s-a apropiat încet de plita în care ardea focul și s-a așezat pe un taburet. Mă uitam la el cu ochii larg deschiși, din dorința de a înțelege care sunt cauzele frământării lui atât de tulburătoare. Avea părul complet alb, încă destul de bogat; corpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un cuțit. Când mi-a cerut cuțitul de bucătărie pe care l-a luat cu mâna dreaptă -, am văzut cum palma i se mișca în mod involuntar într-o alternanță perpetuă: stânga dreapta, stânga dreapta. A așezat cartoful pe marginea plitei și l-a secționat cu trei incizii transversale, din care au rezultat patru felii de cartof de dimensiuni inegale: două extremități și două rondele din centru. Mi-a cerut sticla cu salină din care a lăsat să cadă câțiva stropi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care au rezultat patru felii de cartof de dimensiuni inegale: două extremități și două rondele din centru. Mi-a cerut sticla cu salină din care a lăsat să cadă câțiva stropi deasupra fiecărui decupaj, apoi le-a împins spre centrul plitei spre a se coace mai repede. Din când în când, mișca feliile de la locul lor cu vârful cuțitului, pentru a nu se prinde de plită, savurând cu nările fremătânde aroma degajată de cartofii care începuseră să sfârâie. În timp ce bunicul evalua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a lăsat să cadă câțiva stropi deasupra fiecărui decupaj, apoi le-a împins spre centrul plitei spre a se coace mai repede. Din când în când, mișca feliile de la locul lor cu vârful cuțitului, pentru a nu se prinde de plită, savurând cu nările fremătânde aroma degajată de cartofii care începuseră să sfârâie. În timp ce bunicul evalua ca-n transă gradul de finalizare a comorii lui culinare, eu îi urmăream dansul mecanic și inconștient al mâinii drepte care, scăpată de sub control, dirija
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]