4,027 matches
-
de țânțari nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele. Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan de peste un kilogram și
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului CONFUZII * E voie să încalci legea pentru a ocroti legea? * Avem nevoie de filme care să ne ajute să suportăm realitatea și de realități care să ne ajute să suportăm filmele. * Unii sunt plecați cu pluta, alții sunt veniți cu ea... * E o carte atât de bună că de câte ori vreau liniște, o împrumut vecinilor. * Mai bine niciodată decât nicăieri...( Nae Cernăianu). Cred că a făcut facultatea pe întuneric... * Problema e că dacă dai cu bâta în
(187/188) – CONFUZII & CAMERE SEPARATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373261_a_374590]
-
oftă. Păi, oricum, se simțea mai ușurat. La pescuit era ca la război, spusese unchiul, și bănuia că la război soldații nu stau să se spele pe mâini cu săpun. Își reluă locul lângă fratele lui, cu ochii pironiți pe pluta cu cap roșu, care dansa pe valurile stârnite de vântul ușor. Soarele încălzea din ce în ce mai tare și căpitanul le ceru să-și acopere capetele cu pălăriile de camuflaj. Libelule colorate se zbenguiau în voie, asistând la regalul de pescuit pe care
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele. Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[ Vargă, vergi = băț de undiță (DEX)] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan[ Ciortan = nume popular dat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
de livadă în care crește pomu’ Cu ramură plecată, până pe vârful Omu. Mi-e teamă de câmpia atât de colosală, Pe care calcă talpă unei femei-vestală, Mi-e teamă de pârâul ce curge între noi, Când un copac cioplește o pluta pentru doi. Mi-e teamă de podișul pe care, într-un bolț, Atârnă o petala din florile de colț, Mi-e teamă și de mine, mi-e teamă și de lunca, Mi-e teamă că la tine pe tâmpla ta
PELERINAJ LA CASA DE LEMN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379169_a_380498]
-
Și alte mii de vreascuri și tot atâția spini. Eu nici cu mine însămi nu mă mai înțeleg - Femeia de câmpie, bărbatul sacrileg Se țin de-ncheieturi și nimeni nu-i ajută, Cănd limita-i împinge, în noapte, pe o pluta. 23 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Lațe #Afternoon - #Igor #Medvedev 40x60 cm, #oil on #canvas #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Pelerinaj la casa de lemn / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august
PELERINAJ LA CASA DE LEMN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379169_a_380498]
-
conduc și mașina de la firmă și dacă îmi schimbați dioptriile ,o să văd cu mult mai bine . - Cum ,aveți și permis ? Păi cine vi l-a dat ? Dumneata ești un pericol pe șosele ! Ce mașină domnule, chiar că ești dus cu pluta ! De când aveți carnet ? - Din 95 ! Și n-am călcat pe nimeni până acum ! încerc să o conving de faptul că nu sunt chiar atât de chior, încât să umblu doar pe pipăite . - Domnule ,la gradul II o rezolvam într-un
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
Din ce am visat. Însă banii sunt problemă, De-o rachetă, chiar nu am, Chiț c-o dau pe tantiema Întregului neam. Cu vaporul ... n-am să plec, Sigur, mie-n sută, Printre valuri nu alunec Și nici nu fac pluta. Cu-o mașină ... prea-i banal, Mai toți au mașină, Și-atunci totul ar fi real, Chiar fără benzină. Cel mai mult ... m-aș vrea în tren, Unul vechi, cu aburi, Cu roți roșii și-un refren, Murmurat prin jgheaburi
FĂRĂ ȘINE SAU PERON de DORA PASCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369281_a_370610]
-
lemnului 1621 Fabricarea de furnire și a panourilor de lemn 1622 Fabricarea parchetului asamblat în panouri 1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții 1624 Fabricarea ambalajelor din lemn 1629 Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite 1711 Fabricarea celulozei 1712 Fabricarea hârtiei și cartonului 1721 Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton 1722 Fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
33.) Din păcate, observă gînditorul indian, în societate ajung să se pună în evidență oameni răi în genere, ca unii ce sînt fără rușine și fără remușcări, rămînînd în umbră oamenii modești, buni, adevărate valori sociale, întocmai cum paiul rămîne plută deasupra apei, pe cînd perla se ascunde în adîncul oceanului: Că oceanul în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rațională a resurselor de carburanți de care dispunem, făcând în acest sens comentarii pozitive. S-au obținut însă și date din care reiese că persoane, cunoscute sau necunoscute în evidențele noastre, comentează negativ sau tendențios prevederile Decretului respectiv, după cum urmează: - Plută Paul, de 26 ani, din Slatina, inginer la Atelierul de proiectare județean din cadrul Consiliului popular al județului Olt, neîncadrat politic, necunoscut în evidențe, cu privire la prevederile decretului se manifestă foarte indignat de această măsură, adresând chiar injurii conducerii superioare de partid
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
urma plutirii”. În chestionarul pe care Fonton de Verayon cerea ispravnicilor să-l completeze se află întrebările: ,,ce vasă, de ce mărime, cu ce greutate pot pluti pe dânsele (pe râurile amintite) și de la care loc, păr la care loc ? ce plute de cherestele ? de care soi de lemn și de ce mărime pluta și câtă greutate ar putea fi întrânsele ? de unde aceste ape se unesc ? ce spor de greutate poate ridica plutire ? care sate sunt pe lângă malul lor de scheli ? pe unde
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să-l completeze se află întrebările: ,,ce vasă, de ce mărime, cu ce greutate pot pluti pe dânsele (pe râurile amintite) și de la care loc, păr la care loc ? ce plute de cherestele ? de care soi de lemn și de ce mărime pluta și câtă greutate ar putea fi întrânsele ? de unde aceste ape se unesc ? ce spor de greutate poate ridica plutire ? care sate sunt pe lângă malul lor de scheli ? pe unde vasele sau plutele se pot da pe ape și câtă depărtare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care soi de lemn și de ce mărime pluta și câtă greutate ar putea fi întrânsele ? de unde aceste ape se unesc ? ce spor de greutate poate ridica plutire ? care sate sunt pe lângă malul lor de scheli ? pe unde vasele sau plutele se pot da pe ape și câtă depărtare de la un loc până la altul ? cherestele sau vasale ce depărtare au de la locul unde se fac și până la malul apei numit scheli ? La întâmplare când râurile nu vor fi plutitoare pentru vasă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care râurile noastre erau navigabile sau puteau fi făcute navigabile. Un singur răspuns a fost găsit, al isprăvniciei Iași, din 13 decembrie 1832; parcă făcut anume să sfideze chestionarul, autorul lui semnala că pe teritoriul ținutului Iași nu trec plute cu cherestele. Cheresteaua care se duce la Sculeni se transportă cu carele locuitorilor. Atât. Rezultatele administrației ruse au fost expuse de însuși generalul Pavel Kiselev. În rândul lor trebuie trecute și îmbunătățirile aduse comunicațiilor din Moldova. Administrația rusă a atras
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era nevoie însă de multă pricepere, deoarece apele de munte sunt foarte repezi și accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786, domnitorul Alexandru Mavrocordat a anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele, dubasele, șeicele și chiar galioanele erau construite în Moldova. Centre de construcție de șeici și dubase la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost Romanul și Bacăul. Ele însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele, dubasele, șeicele și chiar galioanele erau construite în Moldova. Centre de construcție de șeici și dubase la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost Romanul și Bacăul. Ele însă nu erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele, dubasele, șeicele și chiar galioanele erau construite în Moldova. Centre de construcție de șeici și dubase la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost Romanul și Bacăul. Ele însă nu erau atât de dezvoltate. Dovada o constituie răspunsul Divanului Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și explică de ce Moldova, Bistrița, Trotuș, Siret, Prut au continuat să fie folosite și în perioada regulamentară numai pentru plutărit și arareori pentru transportul altor categorii de produse decât lemnul. Transportul acestuia din urmă spre Galați se făcea numai cu plutele. Acesta era singurul mijloc rentabil, căci transportul pe uscat ridica prețul lemnului la de câteva ori valoarea lui. În aceste condiții plutăritul a cunoscut o dezvoltare considerabilă în epoca regulamentară, pe măsura creșterii exportului de lemn și a industriei de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșterii exportului de lemn și a industriei de prelucrare a lemnului. În 1842 se aflau 50 de ferăstraie numai pe domeniul Comănești, 16 la Dărmănești, 20 la Dofteana și 6 la Larga. În 1843, isprăvnicia Bacău semnala că pe Trotuș plutele trec „necontenit”. Exploatarea lemnului ajunsese să se facă într-un mod irațional, „sălbatec”. Călătorul german Wilhelm Hamm nota 15 ani mai târziu că pe Siret se transportau cantități enorme de lemne și că „dacă devastația pădurilor mai continuă ca pînă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această parte a Europei a unui concurent puternic, austriecii au reușit în cele din urmă să-și atingă țelul. Numai în 1845, până în luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unui concurent puternic, austriecii au reușit în cele din urmă să-și atingă țelul. Numai în 1845, până în luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El se efectua cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au reușit în cele din urmă să-și atingă țelul. Numai în 1845, până în luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El se efectua cu o mare ușurință îndeosebi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El se efectua cu o mare ușurință îndeosebi pe Bistrița și mai greu pe celelalte râuri. Pe acest râu se făcea plutărit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]