1,687 matches
-
realizarea sarcinii până la trecerea acesteia pe cale critică. Când s-a epuizat acest timp proiectul este compromis. Deci atât timp cât proiectul respectă această durată critică el se află pe linia de plutire de unde și denumirea secundară a duratei necritice ca - limită de plutire -. Mediul Proiect 2007 permite calcularea acestor durate necritice precum și filtrarea sarcinilor după cum aceste dispun sau nu de durate necritice. Cu cât interdependențele din proiect sunt mai numeroase și sunt mai puține ramuri cu evoluție paralelă cu atât mai restrictive vor
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
pe ideea că trebuie să realizăm interpretări prin imersiune, prin scufundare, Înspre sensuri esoterice, subcutanate, submerse. În anarhetip, dimpotrivă, cred că este vorba de ceva transimersiv, dacă mi se Îngăduie această licență de exprimare: nu de „scufundare Întru”, ci de plutire În derivă, În varii și virtuale direcții. Textul lui Corin reprezintă, după mine, un pariu intelectual viabil, care ar trebui publicat rapid, Înainte ca alții să paraziteze pe el și, eventual, să și-l Însușească. Însă, metodologic, textul are, după
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poezie. Prin versurile ample și fluente cutreieră o frenezie tristă, reversul expansivității stând adesea într-o mișcare retractilă. Fără emfază, F. se confesează în poeme „simple”, poeme „pentru suflet chinuit”, cântece „fără melodie”. În spațiul poeziei de notație, visul închipuie plutirea, zborul, tentația ascensiunii; iubirea dă ocoluri mari unei absențe. Lăsând în urmă vârsta (și maniera) simbolistă - sunt însă suficiente stihuri ce eșuează în evanescență și banalitate -, poemul confesiv, șoptit, ceda cu timpul pasul elegiei. Pentru cartea de versuri din 1943
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
coșmarul acestei vieți/ aș vrea să-mi fie sexul o aripă” (Și ca să uit). Versurile rezumă exemplar condiția ontopoetică a eului liric: zborul poetei nu are nimic de-a face cu elevațiile „puriștilor”, fiind o levitație de-abia sesizabilă, o plutire la joasă altitudine, amenințată mereu cu prăbușirea. Iar dacă sexul poate fi o aripă e pentru că, printr-un cabotinism tragic, subiectul încearcă să se convingă că viziunile sale coșmarești ar fi așa-zicând benigne, suportabile. Căci, chiar dacă și aceste halucinații
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
procedee (chestionare, vizite repetate la domiciliu, analiza unor documente, discuții ample cu membrii familiei etc.), studiile ce pot fi reunite sub denumirea de „asistență socială” aveau, după cum am arătat, scopuri foarte practice, legate în special de aducerea pe linia de plutire a familiilor cu probleme grave, în primul rând economice. Și cu toate că nu s-a pornit de la „mari teorii”, pe marginea datelor culese s-au făcut eforturi de elaborare de microteorii. Un exemplu elocvent îl constituie teoriile bazate pe investigații concrete
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
răspândite - contând și alți factori - în rândul familiilor tinere. Dar și împăcările încununate cu sex pătimaș sunt mai dese. Pe baza unor cercetări și a observațiilor cotidiene, L. Walker (1979) descrie trei faze ale ciclului violenței: a) acumularea tensiunilor și „plutirea lor în aer”. Partenerul (în speță, femeia) încearcă să detensioneze atmosfera, să se poarte cât mai bine, să fie conciliant. Dar tensiunea crește și, în ciuda faptului că nu recunoaște, și ea devine furioasă; b) se produce explozia, iar partenerul (de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Scrie proză (romane, povestiri, nuvele), teatru și scenarii cinematografice. „Microromanul” Întoarcerea noastră de-o clipă (1966), criticat vehement de autorități, rămas tipărit doar în „Nistru”, este urmat de culegerea de nuvele Era târziu (1968), de romanele Vămile (1972), Linia de plutire (1987), Orbirea („Literatura și arta”, 1992). Dintre piesele lui S., Această copilărie îndepărtată (1975) și Omul a doua zi au fost puse în scenă de teatre din Chișinău. Între distincțiile ce i s-au acordat se numără și Premiul de
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
cotidianului. Știe că nu mai poate rămâne „un copil minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes meschin față de treburile altuia. Provincialismul se devoră pe sine însuși, fiind formă fără fond, loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
contextul cultural basarabean. A tradus din A. N. Ostrovski, Maxim Gorki, Vasili Șukșin, Aleksandr Vampilov, Viktor Rozov ș.a. SCRIERI: Era târziu, Chișinău, 1968; Vămile, Chișinău, 1972; ed. îngr. Dumitru M. Ion, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. postfață Mircea Ciobanu, București, 1993; Pentru tine bat..., pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1987; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (în colaborare cu Valeriu Matei), Chișinău, 1988; Basarabia în Gulag, Chișinău, 1995. Repere bibliografice
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
1972, 510-514; Valentina Tăzlăuanu, „...m-am aruncat la un moment dat să cuprind cât mai multă viață în brațe și în peniță” (interviu cu Serafim Saka), LA, 1987, 20; Mihail Garaz, Cine sîntem, LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
din anii ’80, cu accent pe dereglementarea intreprinderilor guvernamentale și liberalizarea crescândă a comerțului mondial, a condus la noi presiuni asupra națiunilor membre ale Comunității Europene. O integrare sporită era singura modalitate pentru ca țările membre să rămână pe linia de plutire În vremuri dificile. Actul Unic European (Single European Act - SEA) din 1987 a apropiat simțitor statele membre de uniune și, În același timp, a erodat În mod subtil suveranitatea națională a țărilor individuale. Printre numeroasele sale prevederi a fost și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
emoționale pe care le-au trăit în dragostea actuală sau recentă. Pe primul loc s-a detașat net sentimentul de confort și bună dispoziție sufletească (79% dintre respondenți), pe locul doi dificultatea de a se concentra (37%), urmate de itemii: „plutire în nori” (29%), „îmi venea să alerg, să sar și să strig” (22%), „agitat, nervos înainte de întâlniri” (22%). Senzații fizice puternice, cum ar fi mâinile reci, crampe în stomac, furnicături pe șira spinării, au fost raportate de 20%, iar insomnii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
posturilor Europa Liberă și Radio France International. În 2000 consul general al României la Montreal, se retrage din funcție în martie anul următor. Debutează în 1975, la „Amfiteatru”, prezentată de Constanța Buzea, iar editorial în 1983, cu volumul Linia de plutire (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cărțile următoare impun o voce lirică bine precizată, cu toate modulațiile și evoluțiile ei, la granița dintre modernism și postmodernism, realism și expresionism. Linia de plutire, debutul puternic al poetei, ilustrează până la un punct paradigma „tare” a
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
de Constanța Buzea, iar editorial în 1983, cu volumul Linia de plutire (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cărțile următoare impun o voce lirică bine precizată, cu toate modulațiile și evoluțiile ei, la granița dintre modernism și postmodernism, realism și expresionism. Linia de plutire, debutul puternic al poetei, ilustrează până la un punct paradigma „tare” a optzecismului. Compus din cinci secțiuni (Ritmul și cauza, Spațiul întârziat, Mici planete pentru adăpostit îndoiala, Schițe și povestiri, Declarație după război), volumul conține un număr de poeme cu titluri
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
trag peste cap / acest punct / care se încăpățânează să nu mă îmbrace perfect”. Secvențe imagistice de un antropomorfism accentuat indică, privite din alt unghi, revitalizarea poeziei, ca o a doua treaptă după aceea a demitizării și relativizării. Însăși „linia de plutire”, imagine-cheie, este un rezultat aproape palpabil, deși nu prea glorios, al căutării și obținerii unui echilibru. Unul precar, fragil, cu atât mai de preț: „Printre drepturi și îndatoriri linia de plutire gâfâie / în straie de sărbătoare”, „Depășind romantismele trebuia să
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
după aceea a demitizării și relativizării. Însăși „linia de plutire”, imagine-cheie, este un rezultat aproape palpabil, deși nu prea glorios, al căutării și obținerii unui echilibru. Unul precar, fragil, cu atât mai de preț: „Printre drepturi și îndatoriri linia de plutire gâfâie / în straie de sărbătoare”, „Depășind romantismele trebuia să adaugi / ceva la povestea aceasta. Între o exactitate și alta / memoria trece cu biciul”, „o, acest banal instinct al nuanței / soluții de echilibru ia în arendă”. Sau un echilibru aparent, ascunzând
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Scenarii dintr-un punct de vedere, Personajul de zi cu zi), iar trei poeme sunt reluate, cu mici modificări, din cărțile anterioare (Odă gândului zilnic și Odă aprigei tinereți din volumul Repetiție zilnică, iar Înăuntru, sub capace din Linia de plutire). Simptomatică este, în ultimul caz, epurarea unor cuvinte, considerate probabil prea „tari” de către cenzura vigilentă: de la „femeia aceasta poartă în pântec / un soare negru și dureros, un fel de tumoră” se ajunge la „femeia aceasta / poartă în pântec ceva luminos
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
nu literare: nu mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari și cu simbolurile ei uscate, ci însăși realitatea dată. Și, de asemenea în mod semnificativ, în contextul liberal postrevoluționar, poeta a intrat pe terenul publicisticii. SCRIERI: Linia de plutire, București, 1983; Repetiție zilnică, București, 1986; Schițe și povestiri, București, 1989; Câteva amănunte, București, 1990; Alinierea la start, București, 1996; Drept minoritar, spaime naționale (György Frunda în dialog cu Elena Ștefoi), București, 1997; Petre Roman, Mărturii provocate (Convorbiri cu Elena
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
dialog cu Elena Ștefoi, Iași, 2002; The Starting Line, tr. Adam J. Sorkin și Liana Vrăjitoru, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Horea, Întâmpinarea poeziei, RL, 1979, 8; Mihai Dinu Gheorghiu, Frumoasa și bestia, CRC, 1984, 10; Dumitru Chioaru, „Linia de plutire”, T, 1984, 3; Dinu Flămând, O carte autentică, AFT, 1984, 4; Ștefan Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Petru Vălureanu, „Linia de plutire”, TMS, 1984, 4; Alexandru George, Fără nici o disimulare, VR, 1984, 4; Radu Călin Cristea, „Acuarele și
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
RL, 1979, 8; Mihai Dinu Gheorghiu, Frumoasa și bestia, CRC, 1984, 10; Dumitru Chioaru, „Linia de plutire”, T, 1984, 3; Dinu Flămând, O carte autentică, AFT, 1984, 4; Ștefan Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Petru Vălureanu, „Linia de plutire”, TMS, 1984, 4; Alexandru George, Fără nici o disimulare, VR, 1984, 4; Radu Călin Cristea, „Acuarele și gravuri”, F, 1984, 5; Mircea Mihăieș, „Linia de plutire” O, 1984, 24; Viorel Dirja, Rămășițele unui război sufletesc, CL,1984, 6; Radu G. Țeposu
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
AFT, 1984, 4; Ștefan Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Petru Vălureanu, „Linia de plutire”, TMS, 1984, 4; Alexandru George, Fără nici o disimulare, VR, 1984, 4; Radu Călin Cristea, „Acuarele și gravuri”, F, 1984, 5; Mircea Mihăieș, „Linia de plutire” O, 1984, 24; Viorel Dirja, Rămășițele unui război sufletesc, CL,1984, 6; Radu G. Țeposu, O față a liricii feminine, F, 1984, 15; Mincu, Eseu, II, 106-109; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Mihail Iordache, Zale și catifele: Elena Ștefoi
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
jos din lateral; serviciul lung; Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: jocuri de acomodare cu apa respirația specifică (expirația cu fața în apă și inspirația cu fața înainte și lateral); plutirea și alunecarea pe piept; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; călcarea apei. startul. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; poziția în coborârea directă; frânarea și ocolirea “în plug”; trecerea peste denivelări prin
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasări specifice în poziție fundamentală; lovitura de sus din față; lovitura de jos din lateral; serviciul lung; lovitura de atac de sus. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: respirația specifică; plutirea și alunecarea pe piept; plutirea pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; startul; “călcarea apei”. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; coborârea directă în poziție specifică; ocolirea în “în plug”; ocolirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lovitura de sus din față; lovitura de jos din lateral; serviciul lung; lovitura de atac de sus. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: respirația specifică; plutirea și alunecarea pe piept; plutirea pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; startul; “călcarea apei”. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; coborârea directă în poziție specifică; ocolirea în “în plug”; ocolirea “în jumătate plug”; trecerea peste
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]