793 matches
-
care este și el absorbit În substantivul cu care face un nume compus) - covorul roșu. covorul roșu - În cadru veverița cu nuca-n gură Pe vîrful... tălpilor Căderea este una din trăsăturile definitorii ale toamnei: cad frunzele, cad ploile, cad poamele, cad coroanele, cad brumele... Dealtfel, englezii o recunosc fățiș din moment ce numesc toamna fall. Tocmai această cădere unanimă, această destabilizare generală este cea care dă tonul inconfundabil al toamnei: este de fapt un final, o cădere de cortină după spectacolul exuberant
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu, 2007; 3. Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și pedagogică, R.A., 2007; 4. Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007; 5. Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007; 6. Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
craiovene). Toponimele prezintă însă interes lingvistic. O soluție pentru numele casei izolate a fost propusă baza apelativă lemn + -a sau un urmaș al lat. pl. ligna, „lemne“, simțită ulterior ca singular (după modelul lat. pl. pîra > pară, lat. pl. poma > poamă etc.). Hidronimul este provenit, probabil, din apelativul slav chlĕvîna (derivat cu sufixul în de la substantivul chlĕvŭ, „grajd“), așa cum ar sugera formele Hlĕvna, Hlevna, Hlemna sub care a fost atestat începînd cu 1589. Pentru numele satului și al văii Leamna a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hasdeu, nu-i putea împiedica pe părinții noștri latini să se ocupe cu viticultura (Slf., p. 168-186), astfel că latina mamă a transmis fiicei sale „din creștetul carpatin occidental ce desparte Oltenia de Temeșiana” cuvinte ca vie, vin, viță, auă, poamă, strugur, ultimul fiind „grec venit prin Roma”, în timp ce „dacii au avut pe gordin, varietate de struguri albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în sintagma uva silvestris, sinonim al formei labrusca „viță de vie sălbatică”, rom. lauruscă. Observăm apoi că segmentele lab-, lausunt alte forme pentru rădăcina uv-/au-, pe care în diverse variante o întâlnim la denumirile apei, umidității, curgerii, creșterii etc. Poamă „fructul comestibil al pomilor și plantelor fructifere” a fost, la constituirea limbii române, latinul poma, pluralul lui pomum „fruct, sămânță, boabă, arbore fructifer”, ca și pomus pentru pom, pometum pentru pomet; fapt confirmat și de alb. pemë „pom fructifer; fruct
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ar fi să dormi sau să transpiri.“ Barbarii care au distrus Imperiul Roman de Apus nu erau în nici un caz gurmanzi; Cornelius Tacit descrie, în Despre originea și țara germanilor, obiceiurile lor alimentare: „Mâncările lor nu-s de multe feluri: poame pădurețe, vânat proaspăt sau lapte acru; foamea și-o astâmpără fără multă gătire și fără dresuri.“ Fastul și rafinamentul meselor romane fusese uitat în Occident (tot bizantinii vor readuce în Italia tradiția culinară antică, creând astfel premisele Renașterii gastronomice italiene
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de ani bătuți pe tâmplele sure, avea doi copii, Vasilică și Ionică, la care ținea ca la ochii din cap. Așa de mult îi iubea, încât le făcea toate poftele și le plătea toate stricăciunile pricinuite megieșilor, pentru cele câteva poame, culese, în pârg, pe furiș, sau pentru căutarea animalelor, lăsate slobode de mila celor doi băieți. Băieții munceau, cât era ziua de lungă, la tăiatul lemnelor și scoaterea pietrei, cu care moș Vasile dorea să construiască un zid, care să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
laița de la geam. Se închinară la icoanele sfinte și începură a mânca bucatele gătite de baba Ileana, dând, mai întâi, o dușcă din rachiul vestit al răposatului Costache. După mai multe păhărele de rachiu, stinse cu un vin alb, din poamă fragă, femeilor li s-au dezlegat limbile, începând să șușotească despre necazurile femeiești sau despre vreo rugăciune nouă, menită să-i dezbare pe bărbați de băutură sau să le ajute în treburile casei, în timp ce bărbații trăgeau din țigările răsucite cu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
bătea Hollywood Boulevard în lung și-n lat și cerșea de băut de la soldați. Când stătea aici, casa arăta ca o filială a USO. — Îți numești propria fiică haimana? se miră Lee. Short ridică din umeri. — Am cinci fiice. O poamă stricată din cinci nu-i un rezultat chiar așa de rău. Lee fierbea de mânie. I-am pus o mână pe braț ca să-l liniștesc și aproape că i-am simțit sângele zvâcnind. — Ce-ar fi să ne dați câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fost în permisie la Los Angeles în data de 8 ianuarie. Mai mult decât atât, am găsit niște pete de sânge pe o pereche de pantaloni de-ai lui - însă prea puțin pentru o analiză. Personal, cred că-i o poamă rea. S-a băgat într-o grămadă de scandaluri prin străinătate, iar comandantul lui zice că-și bate nevasta. — Domnule maior, Dulange se află în clipa asta lângă dumneavoastră? — Da. E-ntr-o celulă de vizavi. — Vă rog să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de-ale lui Blanchard, iar jandarmii i-au îngropat trupul în afara orașului. Am auzit zvonuri cum că n-au găsit la el nici un ban, iar eu am rămas în zonă, fiindcă mi-am dat seama că Blanchard a fost o poamă rea și, mai devreme sau mai târziu, vreun polițai american tot o să vină să-l caute. Când ai apărut la secție cu cioacele alea despre slujba la Metropolitană, mi-am dat seama că ești omul meu. Am încercat să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Întrebat dacă m-ar fi putut lua În căsătorie așa cum ar fi fost el prost să o facă. Doru i-a răspuns că În nici un caz, că el nu se compromite, că nu m-a iubit știind de la Început ce poamă sunt. — Și tu? — La Început mi se Învârteau pereții, apoi am Început să zâmbesc și-am ascultat prostită până la capăt. Nu prea știu ce au spus, știu doar că fiecare vorbă cădea ca o lovitură care mă zdrobea treptat, sadic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spate. După el, bunica. „Da, bine, n-ai știut că vin azi? Am stat În gară de am crezut că mă prăpădesc și am stricat atâția bani pe omul ăsta cu taxiul!” Scoate slănina. Cârnații. Ceapa. Fasolea. Nucile. Prunele uscate. Poamele. Lâna. Miroase a brânză. Și fac mămăligă cu brânză. „Ne-am pus difuzor, mamă dragă”, și tace. Apoi după o vreme: „Eu mă gândeam că vii duminecă, așa mi-ai scris carte”. Se așază cu toții la masă. Mănâncă. Vine iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Portugalia, sute și sute de femei zac În Închisori, sunt supuse torturilor și unele dintre ele se află În pericol de moarte. Banalitate. Pe furiș, aproape pe furiș a intrat În cameră bunica. Miroase a fân, a lapte și a poame. „Am venit și eu la București”, spune ea și Își așază mâinile În poală. Ochii albaștri sunt tineri. Mâinile aspre te freacă cu busuioc după ce te-ai spălat În ligheanul smălțuit pus pe băncuța de lângă tufa de trandafiri ce Îmbracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de înșelăciune. Și eu atunci muream odată cu terminarea unei idei preconcepute de tămâioasa aberație a prezentului. În dărâmarea colosului am murit înainte de a vedea ce albă era noaptea înecată în pietrele mărilor... LACRIMI ARSE DE TOAMNĂ în memoria prof. Alexandru Poamă După ce am plecat, norii albăstriți de pustiu își despleteau mireasma durerilor. Mirosea a viteze îmbătrânite-n trupurile dealurilor. În sângele meu dragostea avea plânsul pământului și aduna în lacrimi numai ceruri de liniști. Prin demonii urâcioși și bâlbâiți pășeam cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nopțile de cuvinte având martori doar sufletele reci... Poate-ntr-un vis, Doamnă, voi strecura iubirea de aer și voi stăpâni toate nopțile din trupul lacrimă a puterii de veci. PE PLETELE ALBE ALE NEVĂZUTULUI SOMN în memoria prof. Alexandru Poamă La capătul lumii se făcea numărarea. Cine trebuia să moară eram chiar eu. Mă amenința infinitului și tainică marea disecând în trupuri durerea de rău. La capătul așteptărilor cineva m-a învins. Era DEMONUL îmbrăcat în chip pământean. Aș fi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
am rămas ACELAȘI și mai veșnicesc Într-o altă poveste de vis Unde nu se distruge omul pe om, Ci se hrănesc din AERUL STINS Pe pletele albe ale nevăzutului somn. APRINDEȚI LUMÂNĂRI ȘI LACRIMI SFINTE în memoria prof. Alexandru Poamă Nimic nu se mai poate schimba în lumină Când brațele se ntind înspre cer Cu sufletul stins într-o chemare divină Blestemând în surdină un demon stingher. Nimic nu va putea să înlocuiască Moștenirea lăsată acestui ținut În care doar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pentru întârzierea conectării la furnizarea cu curent electric a noii dumnevoastră locuințe, adică al doilea staul de vite din stânga fermei domnului Nuttall. Adevărul este că am fost oareșcum împiedicați în încercările noastre de faptul că ultimul nostru angajat, o mare poamă dacă mă credeți pe mine, nu s-a arătat la muncă. Ca urmare, ne dăm seama acum că nu aveți curent de mai multe săptămâni, că nici un volt nu vă intră în casă. Vă întrebați ce avem de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a cunoscut câțiva oameni din domeniu. Se ducea mereu pe la studiouri, chestii de-astea. Și de ce-mi spui toate astea? — Ai răbdare. O să înțelegi. Eu aveam pe atunci doar vreo opt, nouă ani și Thomas - Thomas, era, înțelegi... cam poamă. Un curvar bătrân. Îmi aducea tot felul de fotografii. — Ce fel de fotografii? — Majoritatea, destul de banale. Scene din filme cu nuduri în care fusese implicat, chestii de-astea. Dar era o fotografie - un portret obișnuit, doar cap și umeri - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sufăr foarte, Deși săgeata-n pieptu-i s-a înfipt, De mine văd c-o doare-n altă parte. Pentru evitarea bolilor cu transmisie sexuală Eu, sortit să fiu bărbat, M-am ferit viața toată Și de pomul lăudat Și de „poama” lăudată. Având mașină nouă, se pregătește să-i facă rodajul Își ia iubita și bagajul, Mașina-i nouă, pa! și pleacă. Atât n-am înțeles: rodajul De fapt cui trebuie să-l facă? Aspirantă la gloria scenei Artisă să ajungă
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
amorului Preferă singur iubărețul, Cu însușiri contabile, Femeile gonflabile Căci astea vii, prea umflă prețul! Un văduv trăiește cu soacră-sa (Ziarele) Ca văduv, foarte disponibil, Trăiește azi cu mama soacră; Deci observăm că e posibil Să te-ndulcești cu poamă acră Rolul pilulei VIAGRA Povara anilor de zile O simt în special cărunții, Că trebuie să ia pastile, Să-ți amintească noaptea nunții. Adulterul Adulterul, chiar de-i mai ocult, Este un delict și condamnat e; Dar cuvântul vine din
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
arșița cu greu o-nduri; Dar mă întreb: oare ce-or face Acelea care-s în călduri? Analogie Ai surprize, dacă omul Ai vrea să-l compari cu pomul; Câteodată bagi de seamă Că nu-i om ci e o poamă. Dragostea Mergând pe-a dragostei potecă, Azi se remarcă o distanță: Iubesc unii ca-n romanță Iar alții, ca în discotecă. Apropo de îmbrăcămintea femeii Așa e moda, ce să-i faci, Ea e cam goală și-i păcat, Că
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
în țările calde, nu e ca la noi: iarna nici nu îngheață apa în cioburile ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți ale lumii, parcă slujesc gândurilor mele... Simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]