1,541 matches
-
El, care tot glumea pe seama „cumetrii” (așa îi zicea el), acum fu cuprins de groază. O vedea pe costeliva cumătră sprijinindu-se în coasă și râzând în hohote de el: Te credeai puternic, deșteptule! Hi, hi, hi! Făceai fițe și poante... Auzi la el - „omul pe care nu-l ia moartea! Dar... nu te iau imediat. Te mai las ca să râd și eu de tine! Hi, hi, hi! Nemuritorule! Fugi de-aici, cumătră! gâfâia moș Ion. Uș, cumătră, uș! Dar ”cumătra
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
s-a permis.. mai rau chiar: în Franța prin jandarmeria franceză, șeful S.R.I. și-a exercitat puterea pentru a face ’ordine’, datorită dezordinii premeditat planificată... dinainte: http://www.realitatea.net/romanii-din-diaspora-umiliti-la-urne-aglomeratie-si-tensiuni-la-paris-londra-proteste-la-mae 1561269.html Ura față de diaspora a fost fățișa, unde zice Poanta (din mânecă) că în 2009 s-au fraudat alegerile, astfel justificând toate măsurile de precauție (ce încă continuă), datorită cărora se mângâia mulțumit pe cap că au funcționat, însă doar pentru puțină vreme, căci seară după alegeri se simțea linșat
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
istorie literară, condimentate cu date și informații inedite, cu întâmplări hazlii și replici spumoase. Bunăoară, autoarea analizează poezia lui Ion Minulescu în relație directă cu felul său de a fi: „avea o mare vocație a sociabilității, o înclinație deosebită pentru poanta și vorba de duh. Era un om de gust și de o cultură superioară, înzestrat cu verva sugestiva, spumoasa și foarte contagioasă, devenită proverbiala cu care a încântat atâția tovarăși de boema. Avea farmecul gândirii spontane și libere și farmecul
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
în felul lui. Lăzărescu, enciclopedie ambulantă, reușea să-i țină atenți pe tropăitori chiar dacă, sau tocmai, le servea din cînd în cînd cîte-un citat din Tacit, din Înțelepții Sionului sau din Savonarola. Pentru că zicerile astea sunau, în urechile lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să găsească, nu-i așa, cuvîntul ce exprimă adevărul). Recent, mucalitul Costache Olăreanu, rememorînd începutul, îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cauciuc, le scoteam căciulile, trebuind să le ghicesc, frenologic, chica sau chelia, făceam statuile să zîmbească etc.), eram desenator, dar mai și scriam cîte ceva pentru... organ. Ce? Într-o zi, mi-a apărut o anchetă prin restaurante și poanta care avea să mă facă știut lui Mărgărit a fost una legată de... de... listele de bucate, scrise înfiorător, total ilizibil, avînd nevoie găseam eu găselnița de un Champollion pentru a le descifra. Ce putea să-l amuze mai mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
știut lui Mărgărit a fost una legată de... de... listele de bucate, scrise înfiorător, total ilizibil, avînd nevoie găseam eu găselnița de un Champollion pentru a le descifra. Ce putea să-l amuze mai mult pe Mărgărit, stîlpul restaurantului, decît poanta mea, cultă foc într-o gazetărie atît de...! Am fost, pentru prima dată, invitat la masa lui și stimat pururea. Doi. (reluat, reluat...) În același restaurant la aceeași masă, Mărgărit și... societatea. Printre comeseni, un notoriu al plasticii ieșene de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
va da, oare, seama electoratul de ce pericol este pîndit, mergînd (iarăși) pe descărnata mînă marxistă? Trec, încîntat, pe lîngă stenicul World Trade Center și mă opresc din loc în loc, îngîndurat, să pun cîte ceva în palma întinsă. Atît. 30 martie Poanta mileniului pare a fi disponibilitatea lui Putin ca Rusia să adere la NATO. Nu știi ce să apreciezi mai mult aici: gluma sau cinismul. E de înclinat, mai degrabă, spre varianta secundă, avînd în vedere că KGB-ul n-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai îmbogățit, mai alaltăieri, cu încă o piesă grea, destinată de data asta unor destabilizatori congresmani americani, cărora, după spusa manieratului laureat revenit la București, ar trebui "să li se dea peste bot". Pur și simplu. În sfîrșit, noroc de poanta lui Putin, cu NATO, cît ăi fi de mofluz, tot te-apucă rîsul. Cea mai sănătoasă, mai neaoșă reacție la deja uitata gogoriță pedeseristă cu lichidarea liderului carismatic ni s-a părut a fi răspunsul cîtorva miștocari dă București, întrebați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dictatură roșie a înaintașilor pur-sînge care au decimat Regatul României, făcînd jocul Rusiei bolșevice. Cînd credeam noi că vigilentul prim-vice ne anunță, salvator, dictatura proletariatului, care alta?, iată-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit și se mai rînduiesc încă la secția mondială de agitație și propagandă a partidului! (Apropo, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era ocupat? Așa că, ce mai vorbă lungă, umorul recent al prim-vicelui cu iminenta dictatură de dreapta e bun doar pentru arhivele "Urzica", Pentru pace trainică, pentru democrație populară, "Krokodil" și altele, la fel de vesele. Titluri care doar prin ele însele fac poanta. Dacă nu ar ascunde tragismul pușcăriei comuniste, de care a avut parte un Nicolae Steinhardt, atunci titlul pus cărții sale despre suferință, Jurnalul fericirii, ne-ar bine dispune ca aflîndu-ne în fața unui iad distractiv (era de un comic debordant mărturisește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin lege nu mai are dreptul la încă un mandat. Contîndu-se, evident, pe ignoranța acesteia. Și obținînd, desigur, procentajul dorit. Așa că megalogluma cu bulgarizarea noastră nu mai are nici un haz. Iar cea cu românizarea bulgarilor pare, mai ales acum, o poantă suprarealistă. Ofensatoare, se-nțelege, pentru sud-dunăreni. 12 iulie Aflîndu-mă în două recente high-life-uri ieșene, am avut posibilitatea, dincolo de antrenul în care, ce-i drept, m-am simțit bine, să pot face o constatare surprinzătoare privind establishmentul la zi al civilității
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tinerețea activistă. Cele care lezează de fapt permanent esența statului de drept. Încălecînd din nou cal norocos în 2000, anchilozatul de pînă atunci recurge brusc la avantajele gimnasticii. Presat, evident, și de comandamentele de moment ale scenariului euroatlantic, piruetele pe poantele din ce în ce mai agile ale vîrstei a treia fac spectacolul de nerecunoscut. Republican din fașă, găsește totuși că în locul hăituielii rutiere a Regelui Mihai e oricum mai fotogenică... reconcilierea cu cel îndepărtat de la tron de către înșiși înaintașii întru sovietism ai șiretului ocupant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venețiană a propus chiar vidul, imensul pavilion oferindu-se, fără slip, eventualilor rătăcitori prin hăul său.. Evident, n-ar fi fost o soluie mai fericită umplînd spațiul cu Sălașa, dar, oricum, din moment ce tot ne frăsuim că nu avem audiență internațională, poanta vidului nu rezolvă prea mult. O cinstită simeză cu fotografie pentru că, între provocările de ultimă oră, fotografia ocupă un loc extrem de revendicativ ar fi fost de o mie de ori mai fericită. Dar care fotografie? Supraevaluîndu-și orgoliile, soluțiile foto la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de bombastice și nesincere. Piesa lui Méry, La Battaille, se petrece in 1813, în timpul războaielor lui Napoleon și a asigurat cadrul de bază al “dragostei“ interesate a lui Verdi pentru Battaglia. Cammarano a schimbat anumite detalii și a adăugat anumite poante, dar în esență Arrigo, Lida și Rolando corespund lui Gaston, Isaure și Duhoussais, personajele din piesă franceză. Lui Cammarano i-a luat ceva timp pentru terminarea libretului, ultimile două acte fiind gata în Octombrie 1848. Verdi să deplasat de la Paris
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Eroare! A trebuit să vină însuși maestrul să-i lămurească: "Păi, n-am pierdut eu întotdeauna orice speță, chiar și când am folosit neprețuitele citate?" Rușinați, nesăbuiții critici au trebuit să-i dea dreptate. Întrebări: De ce credeți că din multele poante, glume sau greșeli săvârșite de către Ludwig van Stieberen Fiul, tocmai acele trei au fost aduse în fața judecătorului? Credeți că doar acumularea acelor acțiuni profund regretabile l-au adus pe Ludwig van Stieberen Fiul în boxa acuzaților? Dacă răspunsul l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nu mai e posibilă. Finalul, care mie mi se pare foarte elocvent din punct de vedere al ideii, dar extrem de facil din punct de vedere dramaturgic, aproape copilăresc, îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei, contrastînd față de aceasta, prin banalitatea simțului comun. În acest sens poate că unele sublinieri mai apăsate ale poantelor s-ar cuveni încă moderate, fiind vorba de un text și de un spectacol care își datorează valoarea descifrării personajelor și situațiilor în registrele mai pretențioase ale unui modern, deși lipsit de ostentație, teatru de idei. Radu. Șt. Mihail "Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Domnița Petri ș.a.). Dintre prozatori, încep să publice în A. Grigore Zanc, Vasile Sălăjan, Elena Nestor, Mihai Tatulici, Eugen Uricaru, Marcel Constantin Runcanu. La o „masă rotundă” pe tema Critică și promptitudine răspund foarte tinerii Marian Papahagi, Cornel Udrea, Petru Poantă, Eugen Uricaru, Vasile Sav și Marcel Constantin Runcanu. Ion Cristoiu debutează tot acum cu proză de evocare (Spectacol cu ursitoare). „Post-restant”, rubrica de poșta redacției inițiată de Gh. Tomozei, Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, continuă să apară, alături de rubrici noi
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Nicolae Manolescu, Lirica și speciile minore, GL, 1963, 52; Al. Călinescu, Al. Andrițoiu, „Constelația lirei”, IL, 1964, 1; Simion, Orientări, 136-143; Constantin, Despre poeți, 75-82; Popa, Dicț. lit. (1971), 24-25; Martin, Poeți, II, 160-166; Grigurcu, Teritoriu, 210-213; Andriescu, Disocieri, 152-156; Poantă, Modalități, 63-66; Felea, Secțiuni, 55-60; Negoițescu, Engrame, 83-86; Barbu, O ist., 341-344; Piru, Poezia, II, 36-43; Alexiu, Ideografii, 167-169; Grigurcu, Poeți, 95-100; Lit. rom. cont., I, 424-428; Tașcu, Poezia, 18-22; Ștefănescu, Prim-plan, 145-149; Cistelecan, Poezie, 206-211; Micu, Limbaje, 261-276
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
computer viața efemeridelor!” (Iarna absențelor noastre). SCRIERI: Chiron sau Răni permanente, Cluj-Napoca, 1997; Xinesis, Cluj-Napoca, 1997; Saxofon cu ape friguroase, Cluj-Napoca, 1998; Eonda fragilă sau Triumful lui Proteu, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Răni permanente, „Curierul” (Cluj-Napoca), 1998, 159; Poantă, Dicț. poeți, 15-16. Ct.C.
ANTONIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
1989. Repere bibliografice: Adrian Marino, Virgil Ardeleanu, „Însemnări despre proză”, CRC, 1967,11; Felea, Reflexii, 187-190; Piru, Varia, I, 505-507; Tomuș, Răsfrângeri, 77-81; Felea, Secțiuni, 362-367; Zaciu, Lecturi, 180-184; Ion Vlad, Punctul de vedere al cronicarului, ST, 1976,1; Petru Poantă, Critica de caracter, ST, 1976, 1; Culcer, Citind, 48-53; Regman, Colocvial, 170-172; Constantin Hârlav, Un critic al opțiunilor pătimașe, VST, 1978, 37; Popescu, Cărți, 49-52; Tomuș, Mișcarea, 305-308; Florin Faifer, Criticul ca moralist, CRC, 1990, 3; Adrian Marino, Criticul moralist
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
de ironistul Gh. Brăescu. În Țambalul lui Chiran (1949) și în Pilot fără noroc (1958) apar și câteva schițe care demonstrează virtuți în creionarea rapidă a unei scene, în desfășurarea cu o naturalețe concisă a dialogurilor, în formularea lapidară a poantei sau în „reconstituirea” suculentă a unor exprimări agramate sau argotice. Câteva dintre prozele lui A. au fost traduse în limba rusă. În colaborare sau singur, a realizat numeroase versiuni în română din literatura rusă și sovietică (Pușkin, Cehov ș.a.). SCRIERI
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
un „dosar” Eugen Ionescu (9/1998) etc. În domeniul studiilor literare, axate mai cu seamă asupra problematicii contemporane, revista atrage colaborarea unor critici și istorici literari precum Ion Negoițescu, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Balotă, Petru Poantă, Gheorghe Grigurcu, Mircea Popa, Ion Vartic, Mircea Muthu, Irina Petraș, Alex. Ștefănescu, Ion Vlad, iar cronica de carte este semnată de Liviu Malița, Ioan Milea, Mircea Țicudean, Virgil Leon, Ovidiu Pecican, Octavian Soviany, Mircea Petean, Ion Bălu, Dumitru Chioaru, Al.
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
articole de critică și istorie literară, cronică de carte și recenzii, semnate de Nicolae Manolescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Balotă, Ion Negoițescu (fragmente din Istoria literaturii române), Constantin Ciopraga, Adrian Marino, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Tomozei, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Oprea, Petru Poantă, Ion Rotaru, Mircea Iorgulescu, Mircea Martin, Șerban Cioculescu, Al. Cerna-Rădulescu, Augustin Z. N. Pop (Date noi asupra lui Eminescu), Florin Mugur, Victor Felea, Ion Cruceană, George Munteanu, Radu G. Țeposu, Mihail Diaconescu, Gabriel Țepelea, Dan Laurențiu, Florin Mihăilescu. Revista conține
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]