2,948 matches
-
minunat de senin al acelei luni de sfârșit de vară, în acompaniamentul valurilor înspumate ale mării Adriatice, lovite de zidurile impunătoarei cetăți. Despre măreția acestui magnific centru occidental se spunea de către contemporani: "Veneția ține în ea toată Italia"și este "podoaba și frumusețea ei", "lumina artei"lumii. Lumea aceasta nouă, a deșteptat în tânărul Basarab aventura și înțelepciunea savantă dar și veleități ascunse, altele de cum și le formase de copil, crescut întâi pe malul Dâmboviței cu acea dulce apă a bucureștenilor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pildă să se inspire fiecare dintre noi cei care am pășit pe calea către mântuirea cea veșnică! Fie că viața fiecăruia dintre noi să se îmbogățească în fiecare zi cu acele bune făptuiri care atrag privirea Tatălui Ceresc, care alcătuiesc podoaba vieții omenești! Aceste fapte bune ne vor aduce și nouă, păcătoșilor, fericire neprețuita, bucurie neasemănata, nu pământeasca și trecătoare, ci veșnică - să fim miluiți de către Domnul și împreună cu El să ne îndulcim în vecii nesfârșiți de bucuria împreună sălășluirii celei
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
chinul cel de rouă, Pe Fiul ca să-L nască Și să-L arate nouă, Iar îngerii din ceruri Se-ntrec în zborul dulce Să laude pe Domnul - Suspinul de pe cruce. Veniți la Viflaim, Veniți de luați lumină, De la Măritul Prunc - Podoaba fără vină! Veniți la Nazaret, Veniți să vă rugați La Steaua răsărită - Far magilor curați! Veniți ca bucuria Să fie mai rotundă Iar Tatăl Sfânt din ceruri Mereu să ne audă! Voi Oameni-îngeri, azi, Prin ruga cea cuminte, Veniți la
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
plini de uimire, Și Luceafăr, și comoară, Ce înfruntă într-o doară Timpul nemilos și rece, Luna nopții ce petrece. Eminescul nostru blând, De la Tatăl - Lin Cuvânt - Tălmăcit în înțelesuri Și purtat de vânt pe șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă și corvoadă Ce doar timpul
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă și corvoadă Ce doar timpul o înnoadă, Strat de flori peste poiene, Pas de cerb printre hiene, Stea ce scânteie ades, Glasul lumii cel ales. Eminescul nostru Domn, Dulce fie al tău somn - Darul nostru spre trezire Din a limbii
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
știe. Învățase regulile vieții, știa să tămăduiască nu doar trupul ce și sufletul oamenilor. Bunica mea Eva știa că în locul unde cad lacrimile cresc flori, știa că doar rădăcinile adânci fac ca trunchiul să rămână verde, știa că frunzișurile sunt podoabe trecătoare și a fi om nu înseamnă doar a purta un cap pe umeri. Bunica mea nu știa să rădă. Și-a îngropat și râsul și sufletul o dată cu plecarea primului fiu. Doar omenia nu și-a îngropat-o niciodată. Bunica
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
fi însușit corect lecțiile cenaclului literar, reușind poeme rotunde, deloc stridente, dimpotrivă:”de o vreme anotimpurile mă înghesuie/între tine și mine/nu se mai nasc răspunsuri/din cuibul cuvintelor se împrăștie/cerneala cu aromă de povești arse/imprimă riduri/podoabe peste ochii mei prea multe mări/în bulboanele trupului de sticlă/timpul ucigaș doboară digurile tinereții/peste degete îmi curg șuvoaie/de iluzii neîncepute” (“Din clepsidră”, pag. 177). Marian Dragomir se înscrie într-un registru asemănător cu cel al Ioanei
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
meșteri populari. Puteau fi văzute împletituri din nuiele (coșuri pascale), ceramică, piese cioplite din lemn (de la lingurile și căușele executate de Daniel și Petru Târlă din Doroteea, la cruciulițele și icoanele sculptate cu dălți minuscule de Nicolae Gheorghian) dar și podoabe din mărgele, ca cele ale Elenei Gheorgian, sau piese artizanale realizate din corn de cerb (sfeșnice, sărărițe, orgenițe pentru praf de pușcă), pocale din corn de vită, sau pălării de vânătoare cu ornamente meșteșugite realizate din păr de porc mistreț
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Citește mai mult Cea de-a XII-a ediție a Târgului de Paște de la Suceava, care se desfășoară în intervalul 16 - 23 aprilie a.c., târg a cărui deschidere oficială
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă....
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
unde pot să se redescopere pe ei înșiși, în zone ale sufletului conștientizate mai rar sau mai puțin¬? Și tocmai atunci, când Nașterea Domnului ia amploarea unui act cosmic, germanii au pus brazi împodobiți pe deasupra tranșeelor. Privindu-și imitațiile de podoabe din pom - simple lampioane de hârtie - soldații s-au simțit dintr-odată cuprinși de febra Sărbatorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum”. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnică, transmițând urarea de sărbători
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
Ion Bogdan Lefter, 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească Octavian Saiu, Fedra. De la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane Virgil Podoabă, Secvența inflamată. Critică și creație conceptuală la Mircea Martin Spandugino Mihai Dinu, Un alt Bolintineanu; gînduri despre natura poeziei Tracus Arte Mihail Vakulovski, Portret de grup cu generația ’80. Poezia Vellant Dodo Niță, Alexandru Ciubotariu, Istoria benzii desenate romanești 1891-2010
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
Anca Dănilă din aceeași localitate, aduc în spațiul moldav tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din Ipotești, sau podoabele din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din Ipotești, sau podoabele din mărgele ale Elenei Gheorghian și ale Iuliei Buraciuc diversificau gama de produse a târgului. Prezenți ca în fiecare an, sucevenii Iosif și Ștefan Csukat prezintă, cel dintâi, câteva plachete decorative
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din Ipotești, sau podoabele din mărgele ale Elenei Gheorghian și ale Iuliei Buraciuc diversificau gama de produse a târgului. Prezenți ca în fiecare an, sucevenii Iosif și Ștefan Csukat prezintă, cel dintâi, câteva plachete decorative care trec de granița meșteșugului înscriindu-se în rândul
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
portativ O partitură zdrențuită de mâini vinețite pe jocul cu clape când reumatismul înșeală prin draperii stânjenite Exersa cântecele de leagăn după cum îl învățase măicuța Vedea copiii de la colțul de stradă casa de dincolo, cea cu cerdac urmând dricul fără podoabe cu cai Se trecuse măicuța; o petreceau Doi copii - Cireșul bunicii Elisa ploua cu petale în gradina cu pomi roditori și pisici de pripas - Bunica încărcată cu daruri urcase în nouri înainte de hram După o demolare pripită și stearpă cu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
spectacol derulat în jurul unei mese rotunde. Cu un „ochi fin”, Angela Dina descrie mediul în care are loc această reuniune colegială a senectuților. „În jurul mesei tronau scaune cu spetează înaltă, jilțuri capitonate cu piele și țintuite tot cu alamă, adevărată podoabă a brațelor și spătarelor. De tavan atârna de un lanț gros, și el alămit, foarte aproape de nivelul mesei, un candelabru cu zeci de lumânări.” Protagoniștii, deși nu se văzuseră de cinci decenii, plecați fiind în diferite părți ale lumii și
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
o conjugare a acestor două mari virtuți, care se preling în jertfă și se contopesc în iubire. Rezistența este misiunea și binecuvântarea de a trăi creștinește. Mărturisirea este împlinirea acestei Rezistențe. Rezistența este mărturia despre Adevăr și Dreptate. Acoperământul și podoaba ei sunt veșmântul Creștinismul și porfira Ortodoxiei. Cele cinci guri ale Istrului Rezistenței, ce se revarsă în Iubire, sunt: Cuviosul, Eroul, Martirul, Mărturisitorul și Sfântul. Rezistența prin Religie cere așadar: Recursul divin al Memoriei la Ortodoxie. Pierderea memoriei, alterarea, compromisul
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
prinde violoncelul și arcușul și, imaginea neconturată mă obligă să opresc, să-l aflu pe interpret. În urechi îmi ajunge Elgar, încetinesc pasul să fiu sigură că urechea nu mă înșală, unde-i interpretul? Interpreta, după toate deducțiile mele. O podoabă capilară încărunțită de vifornițele vieții cade în șuvițe răsfirate, dezordonate peste capul aplecat ca o jerbă ofilită pe un mormânt fastuos. Umerii aplecați îmbrățișează violoncelul. Am rămas locului la trei metri distanță. Perfecțiunea interpretării mă înfioară, mă derută faptul că
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > AMURG AUTUMNAL Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copacii goi la ceruri se închină Cu ramuri triste, spălate-n stropii reci, Cercând să-nalțe podoabe deja seci În ultimă sforțare spre lumină. În amorțire, frunze se înclină Privind cu jale întinsele poteci, Ce le așteaptă, ca-n somnul cel de veci, Să intre-mbălsămate cu rugină. Grăbește seara asfințit de soare, Când vântul strânge frunzele-n
AMURG AUTUMNAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349922_a_351251]
-
am privit colegii. Am înaintat în timp, împreună cu ei. Unii sunt neschimbați, ca tonus și înfățișare...poate ușor grizonați sau au altă nuanță a părului. Alții au mai pus ceva kilograme, sau au slăbit prea tare...ori și-au rărit podoaba capilară. Deși îi văd zi de zi, nu m-am oprit până acum să-i cercetez. Ținutele fetelor sunt, în anul acesta, mult mai decente, doar cu mici îndrăzneli, nimic vulgar sau nepotrivit vârstei lor. Frezele tinerești, spre natural. Tocurile
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
1391. Pe peretele de vest al naosului, sunt zugrăviți Mircea și fiul sau Mihail, în costume de cavaleri [4]. În anul 1393, Voivedul Mircea cel Mare a participat la sfințirea (a două oară) a mănăstirii Cozia, după ce lăcașul a primit podoaba zugrăvelii. Ca mănăstire, Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cine stă degeaba primăvara-i un coșmar și dacă răsare iarba și dacă-nverzește iar Primăvara ce coșmar n-o găsești nici pe facebook țara mea de buzunar țară Doamne de ciubuc Pentru cine stă degeaba și-i admiră doar podoaba Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: O ȚARĂ DE MILIOANE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
O ŢARĂ DE MILIOANE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344511_a_345840]
-
cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării! Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]