KorAP: Find »[drukola/base=poetă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...299 >

7,468 matches

Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950

gest care parcă vrea să însemne o exorcizare prin exces de numire. Aici se poate detecta atitudinea de fond a poetei care face abuz de supunere, fără tabu-uri, cu brutalitate. Rezultatul nu este însă vreo specie de biografism, pentru că poeta nu se pierde în concretul vieții, ci se instalează în zona unui misticism la îndemînă, pigmentat cu neologisme universitare. Pentru cei care gusta poză dostoievskiana, considerată de mulți scriitori, unii consacrați, o valoare suficientă, poemele Alexandrei Voicu vor fi o

Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947

acolo ajung, firesc, lideri de opinie, influentându-i până la deformare pe cei din jur. O astfel de personalitate puternică este Adina Huiban și ne vine greu să credem că ea datorează ceva vieții literare din Codăiesti sau din Vaslui. Foarte tânără poeta are talent, cum se spune în limbaj popular, "cu carul" și îl folosește în deplină cunoștință de cauză (deși uneori îl mai și irosește, jucându-se cu cuvintele). an plus, este și neobișnuit de frumoasă ("că o creangă din livadă

Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
țară." (Atât de bătrâni) S-au adunat filosofii/ an față lămpii/ și părea că lumina/ Le scrie pe frunte gândurile." (Filosofii) Acest ultim citat, din poemul Filosofii, poate constitui o carte de vizită pentru talentul Adinei Huiban. ăntrebată cine este, poeta ar avea dreptul să răspundă: sunt cea care a scris " S-au adunat toți filosofii/ an față lămpii/ și părea că lumina/ Le scrie pe frunte gândurile." an numai câteva cuvinte, cu o tehnică a exprimării de maxim randament, ea

Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
poezii. Adolescență din Vaslui are un stil energic și tonic, care nu seduce, ci mobilizează cititorul. Ea este o Andreea Esca a poeziei, cu mențiunea că știrile pe care le transmite în flux continuu sunt știri despre sine. Expeditiva, hotărâtă, poeta găsește rapid rezolvări simple și elegante ale unor complicate probleme de exprimare, care altora li s-ar părea de nerezolvat: "Hai să ne pierdem/ an inelele părului meu despletit/ Din care cântă la harpa/ Zeițele." (Hai să ne pierdem!) Plutea

Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
Cu vene subțiri." (Erupții solare) Scrisul că jucărie Această a fost vestea bună. Vestea mai puțin bună este că în volumele Adinei Huiban există și poeme compuse neglijent. Că un fiu de bani gata care aruncă bancnote în dreapta și în stânga, poeta își cheltuiește uneori talentul improvizând diverse texte ușoare și imperfecte, agreabile în felul lor, dar nesemnificative. Ele cuprind personificări naive, exclamații de un sentimentalism școlaresc, imagini pur ornamentale etc., care îi divulgă... vârstă. Iată, ca exemplu, poemul S-a întâmplat

Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
De visul cerului,/ De norii de pe clapele curate ale apei,/ De lumină stinsa/ Că speranța." an afară de sintagmele "paginile codrului" și "norii de pe clapele curate ale apei", nu găsim nimic care să demonstreze că poemul aparține Adinei Huiban. an personalitatea poetei persistă încă ceva copilăresc. Pentru ea poezia este și o jucărie, o jucărie cu arc, pe care o redescoperă în fiecare zi cu încântare și o pune să funcționeze chiar și fără să se gândească de ce. O autoare care, cum

Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
Corola-journal/Journalistic/87_a_70

di i pe la rude, Elena ajung nd mpre familiei, care r m ne impresionat colar de baz i-a f cut-o n ora ul ă ă țăș un cu Gheorghe la Br ila, la unchiul auzind povestea de via a poetei. natal, la pensioanele Varlaam i ă ăî Dup ce pleac din casa Drouhet, apoi a pornit ntr-o îă ț ă Panu, Elena ajunge n lung peregrinare prin ar , î casa familiei Caragiale. stabilindu-se n cele din ă Perioada 1897-1898

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
i creat cea mai fiind cea mai frumoasă mare parte a operei sale. ț ș -î din tinere ea ei. Re eElenei i mergea foarte țș din a Caragiale este bine cu coala, deosebin î î -ț locul n care poeta l cudu-se de ceilal i copii prin ș țț î noa te pe viitorul ei so , delicate ea de care ntot ă ă Francisc Farago, unul deauna d dea dovad , dar ș ăț dintre prietenii familiei i prin capacit ile

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
deauna d dea dovad , dar ș ăț dintre prietenii familiei i prin capacit ile ei ÎÎ ă Caragiale. n anul 1898, intelectuale alese. nscris ăî î â ă dup ce devine Farago, n clasa nt i secundar la ă îâ poeta debuteaz n externatul din B rlad, ă ă lumea literelor printr-un Elena este dezam git de reportaj pe care îl pune comportamentul cadrelor, î ățăsub pseudonimul Fatma. dragostea pentru nv ăă â î Adev ratul debut literar tur transform

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
care r nd pe r nd pe Nicolae, î țș î era numit n func ia de Celestina, Antoneta i, n ă -ă director al B ncii Genecele din urm , pe mama â Îî ă rale Rom ne. n cele poetei, n 1890. Odat cu două locații, inspirația moartea mamei, Elena î șță ș ă poetei este n cre tere, renun la coal pentru a ăă ț public mai multe poezii, putea avea grij de fra ii Î ă-ă dar tot

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
ia de Celestina, Antoneta i, n ă -ă director al B ncii Genecele din urm , pe mama â Îî ă rale Rom ne. n cele poetei, n 1890. Odat cu două locații, inspirația moartea mamei, Elena î șță ș ă poetei este n cre tere, renun la coal pentru a ăă ț public mai multe poezii, putea avea grij de fra ii Î ă-ă dar tot sub pseudonim. ns era lor din partea mamei, Gheorghe Thomai mici. Ziua muncea prin cas , iar

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
ei, Ion pentru a primi ngrijiri medicale. Aici, coala ntrerupt , cu o copil rie deja îă ă âă ț ă ă Gorun. Aici ncepe pasiunea pentru dup ce se face mai bine, r m ne o stins , cursul vie ii poetei cap t o ă îă ăă î ș ș literatur , n mijlocul unui cerc de perioad la fratele ei, Ernest, dup alt dimensiune, era n acela i timp i șă -ă ș ă ț tineri entuzia ti care frecventau care

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
ii ei. A doua 12 G E O R G E B A C I U ( R O M Â N IA ) (martie 1878, Bârlad - ianuarie 1954, Craiova) D Lestine iterare reședința soților Hodoș. Anul 1903 este urile pe care poeta le adaugă delicateței fie cu probleme directe, au trecut pragul momentul în care poeta iese din anosale, imprimându-le în creația sa de casei poetei, în care au găsit o perma nimat și, depășindu-și temerile, scrie geniu. Această perioadă

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
I U ( R O M Â N IA ) (martie 1878, Bârlad - ianuarie 1954, Craiova) D Lestine iterare reședința soților Hodoș. Anul 1903 este urile pe care poeta le adaugă delicateței fie cu probleme directe, au trecut pragul momentul în care poeta iese din anosale, imprimându-le în creația sa de casei poetei, în care au găsit o perma nimat și, depășindu-și temerile, scrie geniu. Această perioadă plină de nentă colaboratoare. Pe data de 2 iulie prima poezie pe care o

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
ianuarie 1954, Craiova) D Lestine iterare reședința soților Hodoș. Anul 1903 este urile pe care poeta le adaugă delicateței fie cu probleme directe, au trecut pragul momentul în care poeta iese din anosale, imprimându-le în creația sa de casei poetei, în care au găsit o perma nimat și, depășindu-și temerile, scrie geniu. Această perioadă plină de nentă colaboratoare. Pe data de 2 iulie prima poezie pe care o semnează cu satisfacții se completează cu apariția 1922, episcopul de Caransebeș

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
25 de ani. celui de-al doilea copil, Cocuța Farago. Musa, însoțit de o delegație din partea Din 1905 revista „Semănătorul“ trecea Pentru Mihnea și Cocuța poeta scrie în Primăriei și Filarmonicii, după ce a parti sub grija lui Nicolae Iorga, iar poeta de1913 două volume de poezie pentru cipat la Sfânta Liturghie oficiată la Bise vine o colaboratoare strânsă a acestuia. copii: „Pentru copii“ și „Copiilor“. rica „Sfântul Ilie“, a fost întâmpinat de Revista „Semănătorul“ era tocmai Cu volumul de versuri „Nu

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
volume de poezie pentru cipat la Sfânta Liturghie oficiată la Bise vine o colaboratoare strânsă a acestuia. copii: „Pentru copii“ și „Copiilor“. rica „Sfântul Ilie“, a fost întâmpinat de Revista „Semănătorul“ era tocmai Cu volumul de versuri „Nu mi-am poeta Elena Farago în curtea Fundației mediul care o favoriza. Poeta, despre plecat genunchii” (1926), Elena Farago Aman. Pe toată perioada în care poeta a care Nicolae Iorga scria atât de frumos la își încheie activitatea poetică. Despre condus destinele Fundației

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
Bise vine o colaboratoare strânsă a acestuia. copii: „Pentru copii“ și „Copiilor“. rica „Sfântul Ilie“, a fost întâmpinat de Revista „Semănătorul“ era tocmai Cu volumul de versuri „Nu mi-am poeta Elena Farago în curtea Fundației mediul care o favoriza. Poeta, despre plecat genunchii” (1926), Elena Farago Aman. Pe toată perioada în care poeta a care Nicolae Iorga scria atât de frumos la își încheie activitatea poetică. Despre condus destinele Fundației au fost apariția volumului „Versuri“, devine un aceste versuri, marele

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
Sfântul Ilie“, a fost întâmpinat de Revista „Semănătorul“ era tocmai Cu volumul de versuri „Nu mi-am poeta Elena Farago în curtea Fundației mediul care o favoriza. Poeta, despre plecat genunchii” (1926), Elena Farago Aman. Pe toată perioada în care poeta a care Nicolae Iorga scria atât de frumos la își încheie activitatea poetică. Despre condus destinele Fundației au fost apariția volumului „Versuri“, devine un aceste versuri, marele critic literar încheiate mai multe colaborări între model și un exemplu de muncă

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
și obligatoriu slujbele de Te Deum pe care ierarhii În 1907, familia Farago vine la firească este în toată desfășurarea ei . Băniei le săvârșeau cu diferite ocazii, Craiova, unde se și stabilește. Pentru Eugen Lovinescu avea să noteze și el: poeta fiind permanent invitată. poetă, Cetatea Banilor era locul în care „Prin profunzimea sentimentului din care La împlinirea a 50 de primăveri de se putea dezvolta, de aici pornise pe pornește și a emoțiunii ce răsare..., prin la naștere, poeta Elena

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
Te Deum pe care ierarhii În 1907, familia Farago vine la firească este în toată desfășurarea ei . Băniei le săvârșeau cu diferite ocazii, Craiova, unde se și stabilește. Pentru Eugen Lovinescu avea să noteze și el: poeta fiind permanent invitată. poetă, Cetatea Banilor era locul în care „Prin profunzimea sentimentului din care La împlinirea a 50 de primăveri de se putea dezvolta, de aici pornise pe pornește și a emoțiunii ce răsare..., prin la naștere, poeta Elena Farago a fost vremuri

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
el: poeta fiind permanent invitată. poetă, Cetatea Banilor era locul în care „Prin profunzimea sentimentului din care La împlinirea a 50 de primăveri de se putea dezvolta, de aici pornise pe pornește și a emoțiunii ce răsare..., prin la naștere, poeta Elena Farago a fost vremuri Traian Demetrescu, cu poezia reducerea poeziei la principiul ei funsărbătorită în Sala Mare a Teatrului lui delicată și tristă. Luase deja ființă damental, cât și prin originalitatea forNațional din Craiova de către Societatea revista „Ramuri“, în

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
delicată și tristă. Luase deja ființă damental, cât și prin originalitatea forNațional din Craiova de către Societatea revista „Ramuri“, în al cărei comitet de mei, Elena Farago este cea mai patetică „Prietenii Științei“. Cu această ocazie a redacție se înscrie și poeta. Ședințele și mai personală poetă a generației primit urări de bine din partea celor care literare ale grupului erau ținute în casa noastre literare , iar G. Călinescu afirma: i-au fost în permanență aproape și au Farago, aici fiind locul în

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
ființă damental, cât și prin originalitatea forNațional din Craiova de către Societatea revista „Ramuri“, în al cărei comitet de mei, Elena Farago este cea mai patetică „Prietenii Științei“. Cu această ocazie a redacție se înscrie și poeta. Ședințele și mai personală poetă a generației primit urări de bine din partea celor care literare ale grupului erau ținute în casa noastre literare , iar G. Călinescu afirma: i-au fost în permanență aproape și au Farago, aici fiind locul în care se „Cu deosebire originale

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
în viața Craiovei Elena o mândrie pentru toți oltenii care o de rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“, Farago începea să însemne mai mult, adoptaseră. „Într-o noapte de Crăciun“ etc. Tot în chiar mai mult, decât o mare poetă. Încă A muncit până în ultima clipă a 1907 poeta participă la suferința țăradin momentul stabilirii în Cetatea Băniei, vieții, deși era imobilizată din cauza bolii. nilor revoluționari, la care merge de mai poeta se considera olteancă prin adopPe data de 4

Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu (2011) [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]