2,275 matches
-
umblă desculț”. Volumul Ochiul de foc, apărut la ed. Autograf, își are normele estetice în modernism, iar viziunile, declamate uneori fără interes eufonic, sunt încadrabile în lirica neomodernistă. Schimbarea clasei gramaticale a cuvintelor, dispoziție curentă la N.N. Negulescu, amintește de poetica stănesciană. Și unele simboluri (timpul, materia, ochiul, sfera, oul) răsfrâng sugestii din aria celor 11 Elegii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
în „Poétique de la reverie”, Paris, PUF, 1974, p. 13), este „o stare, o stare de suflet”, una în care se instaurează poezia ca loc ce face vizibil visătorul și lumea sa: „pe scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și cu cea mai rafinată capacitate de individualizare) intuiește că volumul de față „ar putea însemna și o schimbare a modului (...) de a aborda poezia”. Am spune mai mult: în poetica sa explicită, Dan Ionescu vizează să schimbe cu fiecare carte poziționarea față de obiectul poetic și limbajul de punere în undă lirică a experienței estetice interne, lucru ce se observă și în cărțile anterioare („Biblioteca într-o alocuțiune”, 1995; „Altceva de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
George Stanca: Stiluri existențiale de Ștefan Vlăduțescu Din fericire pentru destinul lumii, cărțile nu ascultă de poetica explicită a autorilor. Nu numai că ele fac ce vor cu lectorii, dar fac același lucru cu creatorii lor. Ca o evidență irepresibilă identificăm această situație în cazul cărții lui George Stanca, „Epistolar” (București, Editura Adevărul Holding, 2011). Volumul este
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicității de Ștefan Vlăduțescu „Prin „Imnurile fățărniciei” (Craiova, Editura Contrafort, 2010), Liviu-Florian Jianu probează o vocație poetica aparte, manifestată că interiorizare a lumii pe coordonatele unui lirism meditativ. Temele sale predilecte sunt orientate pe două direcții: evenimente ale vietii cotidiene (moartea tatălui, un Moș Crăciun pentru fiica sa Marină, „8 martie”, aniversări și anotimpuri) sau evenimente gnoseologice
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
aniversări și anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existențiale ori moral-religioase (răspunsul și întrebarea, darul, moartea unui poet, timpul și sufletul, singurătatea, drumul). Tensiunea lirica se concretizează în tablouri de idei și sentimente, de trăiri, neliniști și interogații. Spiritul creator figurează existența poetica precum o cățărare oximoronică: „În fiecare zi, un pas etern/ M-apropie, mă duce spre infern./(...)/ Urcăm, urcăm spre hăuri, poftitori/Visându-ne o clipă, dezertori” („Cățărătorii”). Escaladarea are loc în tăcere, se derulează în sforțare și sub amenințarea unui
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
reflexiv, acaparat de șansă valorii în lumea de azi și chinuit de îndoială că exemplul de cinste poate fi cel mai bun argument. Experiență lirica face vizibil un fond de calități umane și o sumă de trăiri în legătură cu acestea. Mișcarea poetica o reprezintă, sintetic, luarea de cuvânt a unui om care cu bună-credință trăiește pe cont propriu destinul duplicitar al lumii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
ca prozator nu-și blochează personajele în închisoarea caracterelor. La Mircea Eliade, așa cum observă Felicia Gherghina, tipologia feminină este “construcție narativă” și “reiterare mitologică” (p. 11). Pentru a etala prin exemple teza, cartea se structurează în cinci capitole. Primul acoperă poetica romanescă a lui M. Eliade. Al doilea are în centru romanul universal “Maitreyi”. Al treilea se ocupă de “Domnișoara Chistina”. Al patrulea investighează “Nuntă în cer”. În sfârșit, în capitolul al cincilea se radiografiază filonul feminin din celelalte scrieri epice
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
romanescă a lui M. Eliade. Al doilea are în centru romanul universal “Maitreyi”. Al treilea se ocupă de “Domnișoara Chistina”. Al patrulea investighează “Nuntă în cer”. În sfârșit, în capitolul al cincilea se radiografiază filonul feminin din celelalte scrieri epice. Poetica, în calitatea ei de proiect-proiecție de elaborare, are două aspecte. Când autorul dezvăluie ideea, credința, procedura, metoda, tehnicile utilizate în opera sa, atunci avem de a face cu o poetică explicită. Când hermeneutul, interpretul inferează din scrierile unui autor principiile
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
de elaborare, are două aspecte. Când autorul dezvăluie ideea, credința, procedura, metoda, tehnicile utilizate în opera sa, atunci avem de a face cu o poetică explicită. Când hermeneutul, interpretul inferează din scrierile unui autor principiile de elaborare, în acel caz poetica desprinsă este o poetică implicită. Felicia Gherghina reține ambele variante de poetică. Dintre elementele de poetică explicită înregistrează pe cele esențiale: creația de personaje-mituri, autenticitatea experiențial-existențială și destinul. Discursul intertextual prelevează din mărturisirile lui Mircea Eliade: a) “Un popor - prin
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
prin folclorul și istoria lui creează mituri. O literatură, mai ales prin epica ei creează personaje-mituri”; b) A fi autentic înseamnă “trăirea experienței”; c) “Nu trebuie să ne fie frică de destine tragice și de nenoroc; acestea sunt condițiile prealabile”. Poetica implicită a lui Mircea Eliade este catagrafiată prin prezentarea, evocarea figurilor epice feminine. Ceea ce rezultă generic din investigație este o formulă existențială a personajului feminin. Primul item al formulei îl reprezintă trăirea angajată în numele unui ideal departe de interesul meschin
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
că în acest tip de scriere „nu suntem în întregime nici spontani și nici inocenți” și accentuează: „Condiția diaristului este să sfideze codurile discursului literar, dar, în secret, nu face decât să inventeze un discurs bazat pe libertățile scriiturii”. În poetica acestei forme literare, E. Simion constată drept specific faptul că „indiferent de mediu și epocă, diariștii trec sistematic (...) prin dezgustul de viață” - taedeum vitae. Dezgustul de viață, pe care-l putem particulariza în spleen (Baudelaire), greață (J.P. Sartré) sau „lehamite
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
în „Poétique de la reverie”, Paris, PUF, 1974, p. 13), este „o stare, o stare de suflet”, una în care se instaurează poezia ca loc ce face vizibil visătorul și lumea sa: „pe scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și cu cea mai rafinată capacitate de individualizare) intuiește că volumul de față „ar putea însemna și o schimbare a modului (...) de a aborda poezia”. Am spune mai mult: în poetica sa explicită, Dan Ionescu vizează să schimbe cu fiecare carte poziționarea față de obiectul poetic și limbajul de punere în undă lirică a experienței estetice interne, lucru ce se observă și în cărțile anterioare („Biblioteca într-o alocuțiune”, 1995; „Altceva de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
în special excelează în caracteristica ei de a deține un sistem de reguli semiotice pentru interpretarea, includerea experienței umane într-o construcție lexicală, ce exprimă o realitate, dar nu este realitate,însă este mai reală decît percepția acesteia de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă a poeziei-constată Al. Husar* - ne conduce spre ideea de angrenaj ca sinteză concluzionară a modalităților concrete ale poeziei
CRITICUL DE POEZIE-UN PARAZIT AL SPIRITULUI UMAN?, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340822_a_342151]
-
ani de activitate a Societatății culturale Destine), 08.06.2015 - Premiul Cenaclului Grâi Matern, în cadrul Festivalului internațional de poezie - Renata Verejanu, 2015 - Media 8,00 la Concursul Romeo și Julieta la Mizil (2016) - Premiul al II-lea la Concursul Ars poetica 2015 la secțiunea Poezie (media 8,75), respectiv Mențiunea I la secțiunea Carte (media 8,50 pentru vol. Solzii negri ai timpului alb) - Mențiune la concursul Timtim-Timy organizat de Ed. Paralelă 45, ediția a V-a, 2016 - • Redactor literar la
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
de plecare transferul semantic, se datorește lui Aristotel, care a aplicat-o primul metaforei. Aceasta ar fi trecerea asupra unui obiect a numelui altui obiect fie de la gen la speță, fie de la speță, fie prin analogie, așa cum amintește Aristotel în Poetica. Transferul de semnificațioe de la gen la specie sau de la specie la specie reprezintă un element care intră în definiția metaforei dată de Aristotel. Metafora este un transfer de semnificații între două cuvinte, suportul sau baza de translație(Q ) și permutantul
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
lui Alexandru Ciorănescu, profesor, comparatist (“encargado de curso”), din 1948 până în 1979. Iată că deschiderea spre cultura universală, apetența pentru comparatismul literar, pe care cărturarii din La Laguna le-au practicat încă de la începuturi, se concretizează acum în această Ars poetica (Versiones de poesía moderna). Orientarea este enunțată, de altfel, cu limpezime, de profesorul Robayna, în Introducere, precum și de poetul și eseistul francez Yves Bonnefoy, în mărturiile sale de traducător (v. Epilogul - La traducción como intercambio). Ars poetica își adună scriitorii
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
în această Ars poetica (Versiones de poesía moderna). Orientarea este enunțată, de altfel, cu limpezime, de profesorul Robayna, în Introducere, precum și de poetul și eseistul francez Yves Bonnefoy, în mărturiile sale de traducător (v. Epilogul - La traducción como intercambio). Ars poetica își adună scriitorii (și, în consecință, textele-bază) dintr-un areal amplu și diversificat: William Wordsworth, Matthew Arnold, Kostis Palamas, Henry J.-M. Levet (sau Levey), Rainer Maria Rilke, Josep Carner, Aldo Palazzeschi, Saint-John Perse, Anna Ahmatova, Pierre Reverdy, Ossip Mandelstam
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
una muestra de poemas, no de una antología poetica”, p. 12). Este acesta un element capital în definirea și încadrarea demersului literar-artistic, și lingvistico-stilistic, întreprins de profesorul Robayna și de discipolii săi, element asupra căruia vom reveni mai departe. Ars poetica extinde cercul desenat de volumul De Keats a Bonnefoy, pentru că, între timp, au fost cooptați specialiști (unii chiar foști studenți ai Universității), care au făcut posibilă traducerea directă de către, în mare parte, nativi în limbile de pornire. Așa se face
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
din 1962 a lui Haroldo de Campos, poet și teoretician brazilian, el însuși inclus în Sumar), un volum realizat cu știința cercetării migăloase a textului, cu pasiune și cu respect pentru cele ce aparțin spiritului. *Andres Sánchez Robayna (Ed.), Ars poetica (Versiones de la poesía moderna), Editorial Pre-Textos, Valencia, 2011. 8 decembrie 2011, Timișoara Referință Bibliografică: Voci ale poeziei moderne / Olimpia Berca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Olimpia Berca : Toate
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
50), Muntele gândea în ape, Requiem la înmormântarea unui munte etc. -, se constituie într-o „coadă de cometă lirică“ având ca nucleu Epica magna / Operele imperfecte. XX. Treaptă pentru „rafinăria epicului“: Seama poeziei (1984). Într-un tristih liber, intitulat Ars poetica, din ciclul postum, de cincizeci de poeme, publicat în 1984, Seama poeziei (AmNS, 119 - 143), tristih ce «se dedică lui Ion Pop», criticul literar, poezia, consideră Nichita Stănescu, există nu „într-o limbă anume“, ci „într-un suflet anume“; cu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
învățătura dată de cuvintele dumnezeiești și s-au ocupat cu geometria, pe care au descoperit-o egiptenii, sau cu astrologia, în mare cinste la haldeeni, sau în general cu cunoștința zadarnică despre forme și umbre. Pe mulți i-a preocupat poetica, retorica și descoperirea sofismelor, a căror materie este minciuna; nici poezia nu poate exista fără mit, nici retorica fără arta vorbirii și nici sofistica fără false raționamente. Așadar, pentru că mulți au neglijat cunoștința despre Dumnezeu, în râvna lor după dobândirea
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
pentru ea - versul înseamnă un modus vivendi deasupra pulberii cotidiene. Din Cipru înțelege mai bine dorul, amurgul vieții, pelinul pe buze, setea de lumină, rugina de pe frunze. Iubirea ca renaștere, ca stil suprem de viață, face parte din aceeași ars poetica. În poeziile sale e o ardere nestăvilită, în jar de maci, avansând în ritm de clopote spre cortegii de speranțe, spre o simfonie albă. Poate că uneori imaginile devin repetitive, din teama de „tăcerile din umbre”. Alteori poeta preferă neclarul
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Lansarea antologiei poetice a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în limba albaneză Lunea Artelor din data de 18 mai le propune iubitorilor de literatură o lansare de carte. Este vorba despre o antologie poetica a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, în traducerea lui Baki Ymeri, apărută la Editură Amanda Edit Verlag. Cartea se intitulează „Stina e Dashurise” și cuprinde creații ale poeților: Florica Bud, Ioan Romeo Roșiianu, Elenă Cărăușan, Alexa Gavril Bale, Flavia Cosma, Rodica
LUNEA ARTELOR: LANSAREA ANTOLOGIEI „STINA E DASHURISE” de FLORICA BUD în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341659_a_342988]