9,079 matches
-
muri deodată". Melcul e luat acasă și devine obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc/ Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng,/ Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara ireversibilului. Gravitatea lucrurilor mărunte, consecințele faptelor mici sînt teme ale iernii. Nu bilanțurile ei scot la iveală, în spatele marilor
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
fiind o insulă. Ieșise soarele și se înseninase, iar frunzele palmierilor înalți foșneau liniștit, totul părea luminat de un soare de primăvară și pe mal sclipeau cochilii nenumărate, udate de apa clipocind care se întindea limpede, pe nisip. În acea poiană a insulei unde fluviul se vărsa în ocean, se găsea un turn alb, care parcă avea menirea să păzească întinderile de apă până la orizont, și malurile râului, alături de foșnetul palmierilor. Am urcat în turn, pășind prin holul întunecat, până sus
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
cărei temelii se văd ̀în curtea bisericii actuale. Din pisanie aflăm că s-a reparat radical în 1898 prin strădaniile preotului paroh Mânjescu și a primarului Gh. Oarză. Schitul Vlădiceni, Str. Trei Fântâni, Nr. 3 Așezat ̀în locul numit „Poiana Vlădicăi”, unde domnitorul Alexandru cel Bun împreună cu Mitropolitul Mușat au întâmpinat în 1415 moaștele Sfântului Ioan din Trapezunt. Prima biserică s-a zidit în 1910, dar a dispărut la explozia depozitului de muniție din apropiere (10 mai 1918). A doua
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de gimnastică încercând să ajungă într-un cerc mare desenat la 5 - 6m de banca de gimnastică. Broscuțele prinse de berze devin la rândul lor „zburătoare”. După câteva repetări se schimbă rolurile. (cl.I; cl. a II - a). 2. „În poiană” - Se alege un copil care sare rolul „ursului” și stă în bârlogul lui, într-un cerc desenat lângă un perete. Copiii merg pe vârfuri spre poiană aflată lângă bârlogul „ursului”. Ajungând lângă poiană sar pe ambele picioare recitând: „În poiană
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
După câteva repetări se schimbă rolurile. (cl.I; cl. a II - a). 2. „În poiană” - Se alege un copil care sare rolul „ursului” și stă în bârlogul lui, într-un cerc desenat lângă un perete. Copiii merg pe vârfuri spre poiană aflată lângă bârlogul „ursului”. Ajungând lângă poiană sar pe ambele picioare recitând: „În poiană noi sărim Așteptând pe Moș Martin uite, iese din bârlog trebuie să stăm pe loc”. Pe ultimul vers, „ursul” iese din bârlog și verifică care copil
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
I; cl. a II - a). 2. „În poiană” - Se alege un copil care sare rolul „ursului” și stă în bârlogul lui, într-un cerc desenat lângă un perete. Copiii merg pe vârfuri spre poiană aflată lângă bârlogul „ursului”. Ajungând lângă poiană sar pe ambele picioare recitând: „În poiană noi sărim Așteptând pe Moș Martin uite, iese din bârlog trebuie să stăm pe loc”. Pe ultimul vers, „ursul” iese din bârlog și verifică care copil mișcă. Cel care mișcă primul devine „urs
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
poiană” - Se alege un copil care sare rolul „ursului” și stă în bârlogul lui, într-un cerc desenat lângă un perete. Copiii merg pe vârfuri spre poiană aflată lângă bârlogul „ursului”. Ajungând lângă poiană sar pe ambele picioare recitând: „În poiană noi sărim Așteptând pe Moș Martin uite, iese din bârlog trebuie să stăm pe loc”. Pe ultimul vers, „ursul” iese din bârlog și verifică care copil mișcă. Cel care mișcă primul devine „urs”. Jocul se reia. Țcl. I; a II
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
și el le spunea povești despre pădure, iar dimineața glasul și cântecul păsărilor îi umpleau sufletul de bucurie. A continuat așa până când păsările au plecat dar nu l-au uitat niciodată. Poate și în această primăvară păsările se adună în poiană sa asculte poveștile spuse de ghiocel. ȘCOALĂ DRAGĂ, BUN RĂMAS! Se apropie sfârșitul școlii, unii copii se gândesc la vacanță, dar eu nu mă gândesc la aceste lucruri. Mă gândesc la clipele petrecute în ceilalți ani. Cum în clasa întâi
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
i-am răspuns și am lăsat rucsacul jos, apoi m-am rezemat și eu de tei, lângă ea, privind poienița, acum calmul și liniștea cu care ne întâmpinase Iasomia mi se transmisese și mie, era o libertate nesfârșită în acea poiană, ca și cum natura adunase acolo acel ceva ce însemna esențialul, viața însăși... De unde ne aflam noi se vedeau toate dealurile din jur, împădurite, întinzându-se spre orizont ca o mare nesfârșită. Uite, se vede Valea Verde de-aici, mi-a spus
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
uitat unul la altul, apoi s-au ridicat amândoi deodată. Noi mergem să căutăm crengi. Foarte bine, le-am zis. Să nu plecați fără noi. Nu plecăm nicăieri, ne găsiți tot aici, i-am asigurat eu și am privit întreaga poiană... Iasomia dispăruse deja printre pomi, uitându-se după acea plantă. Hamsterii au pornit și ei în altă direcție, adunând crengi. Portocala s-a întins în iarbă, părând să adoarmă nestingherită. Ghidușa a venit lângă mine, nehotărâtă, și m-a luat
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Or să construiască Hamsterii un adăpost. Îi ajutăm și noi. Ea n-a mai zis nimic. Începuse să se întunece și umbrele pomilor se întindeau peste pădure. Hamsterii au apărut aducând crengi frunzoase cu ei, abia se mai zăreau prin poiană, trebăluind de colo-colo. Iasomia încă nu se întorsese. Ghidușa se ținea în continuare de brațul meu, și privea în jur absentă, părea să nu se mai gândească la nimic, o ajunsese și pe ea oboseala. Aveți nevoie de ajutor? i-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
crengi... însă în locul crengilor, erau niște pietre. Iasomia se plimba undeva în apropiere, privind în jur cercetătoare. Nici nu-mi mai aminteam dacă dormisem mult și bine până se luminase de ziuă, însă acum, privind în jur, am constatat că poiana nu mai era la fel. Ne aflam pe un fel de platou stâncos, în jurul nostru erau roci, pădurea se schimbase peste noapte și poienița dispăruse. Ne aflam undeva mai sus, deasupra dealurilor, ca pe un vârf. Soarele ajunsese exact deasupra
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
munți, partea vestică din câmpie, iar în județele Caraș - Severin și Hunedoara relieful este format în principal din munți. În partea vestică a județului Timiș, relieful este reprezentat de câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă se află în județele Caraș-Severin și Hunedoara, mai precis vârful Parângul-Mare (2519m), vârful Retezat (2482m), vârful Semenic (1447m) și munții Poiana Ruscă (1382m). Datorită Câmpiei de Vest, Regiunea Vest este a doua mare regiune agricolă a
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
relieful este reprezentat de câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă se află în județele Caraș-Severin și Hunedoara, mai precis vârful Parângul-Mare (2519m), vârful Retezat (2482m), vârful Semenic (1447m) și munții Poiana Ruscă (1382m). Datorită Câmpiei de Vest, Regiunea Vest este a doua mare regiune agricolă a României. Pe lângă numărul mare de cursuri de apă - Crișul-Alb, Mureșul, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera - fluviul cel mai important al regiunii este Dunărea. Corespunzător poziției
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
la nivelul satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile; și (7) drumurile (Stahl, 1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în 1777. Despre aceasta s-au păstrat puține date. Metodologia a fost similară cu cea folosită în 1755. Există pentru prima oară însă consemnarea diferențierii între „munte mare” (goluri alpine, vârfuri, culmi de munte greu accesibile) și „frunză” (păduri și poieni aflate la altitudini mai accesibile). A doua împărțire este urmată de un episod important pentru istoria locală, și anume lupta împotriva boierului Iordache Ruset-Roznovanu, căruia Constantin Al. Ipsilanti Voievod i-a dăruit în mod abuziv ținutul Vrancei, pretinzând că acesta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fondurilor pentru proces și mărimea împrumuturilor luate în numele Vrancei au fost deosebite, iar următoarele împărțiri ale munților (1815, 1817) s-au făcut prin lăsarea acestor cheltuieli pe seama satelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). La împărțirea din 1818, satul Poiana este nemulțumit de pierderea unui munte care obișnuia să îi fie atribuit, și nu acceptă împărțirea, făcând recurs la starostie și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi”. Acesta este un prim
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
muntelui Mușa și recursurile acestuia la starostie și domnie, împotriva Vrancei). Argumentul colectiv al confederației împotriva satului Poenari: dacă Poenari ia muntele Mușa, rămân două sate fără munte (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Argumentul constituțional al confederației împotriva satului Poiana: „Aciastă alcătuire ce s-a făcut de noi răzășii din toată Vrancea nu se poate strica, fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
avantajul ridicând pretenții la proprietate privată și alte privilegii financiare (vezi Jalonul III mai jos). Satele nemulțumite, care nu apucaseră să aibă pământ suficient, contribuie mai puțin la cheltuieli, dar ridică pretenții reparatorii împotriva perpetuării împărțirii proporționale. Satele avantajate (ca Poiana) militau pentru oprirea oricăror modificări care le-ar putea doar dezavantaja și luptă pentru păstrarea status quoului din perioada în care erau în fruntea Vrancei. Distribuția din 1818 s-a realizat cu greu și a creat neîncredere, lucrurile fiind făcute
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
către satele constitutive și către proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În faza inițială nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Godeanu și Munții Cernei. Caraș Severinul poate fi considerat un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600-1400m.Acești munți sunt separate de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Rezervația Valea Mare, Ostrovul Moldova Nouă, Rezervația Svinița, Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici. Rezervația Valea Mare În suprafață de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc. Căi de comunicații : - acces rutier la rețeaua stradală a localității și în continuare legături la DN 57A și DJ571; În capătul aval al portului Moldova Veche, s-au finalizat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
CO2 în C și O2. Adică disociază, recuperează, recondiționează și refolosește. Arta lui este reacție, protest, acțiune și denunț. Formelor previzibile și expresiilor cunoscute li se contrapun altele, alternative, după cum și locurile de acțiune își schimbă radical plasamentul și configurația. Poiana simpozionului tradițional devine acum hală industrială, măgura se transformă în depozit și nobilul meșteșug al cioplirii în manoperă de fierar-betonist. Numai că această mutație adîncă în practica artistică și această deplasare a interesului din cadrul cosmic și esențial în acela, aparent
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
primitive, ei nu au nimic din responsabilitatea unui adult - chiar dacă destui sunt binișor trecuți de prima tinerețe. Câți dintre cei nerăbdători să ia în piept pantele înzăpezite au avut și răbdarea de a asculta, în drum spre vila de la Breaza, Poiana }apului ori Sinaia, "Craii de Curtea-Veche" în lectura fermecătoare a lui Andrei Pleșu? Dac-ar fi avut curizitatea s-o facă, sunt sigur că drumul li s-ar fi părut prea scurt, și nu prea lung. Prostia, incultura și lipsa
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
cârmaci, cel care raționalizase și benzina reducând aproape de zero traficul de noapte pe drumurile naționale. Echipajul maiorului Roznoveanu Înainta silențios și sigur prin noaptea liniștită și Întunecată. Mașina viră spre stânga către Pușcași, ajunse În dreptul primăriei și se Îndrepta către Poiana lui Alexa, satul de pe dealul din marginea pădurii Mavrocordat. Au trecut de „Șușmeaua Pușcașului” și au fost Înjurați de Mihai a lui Sava care venea bine afumat de la târg și nu voia să-și tragă căruța din mijlocul drumului prăfuit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]