1,721 matches
-
așa de seacă precum s-ar fi putut să fie, cel puțin în anii mai puțin ploioși, în trecut). Brașov Este numele unuia dintre municipiile importante ale țării, reședință a județului cu același nume din centrul teritoriului romî nesc. Prin polarizare s-au format Depresiunea Brașovului, (Poiana Brașovului sau Poiana Brașov, cum i se mai spune) și Brașoveanca Mică (o poiană, la altitudine, mult mai mare decît cealaltă, în Munții Bîrgăului). Cele mai vechi atestări, începînd cu secolul al XIII-lea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este numele unui oraș (turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Buzău Este numele unui rîu, afluent de dreapta al Siretului, lung de 302 km, al unui vîrf din muntele Obcina Mare, al unui județ și al municipiului în care acesta își are reședința. De la toponimul Buzău s-au format, prin polarizare, Buzăiel, Chihlimbarul de Buzău (rezervație geologică), Cîmpia Buzău-Siret, Cîmpia Buzăului, Munții Buzăului, Pasul Buzăului. În Acta Sancti Sabae Gothi se povestește că Saba „Goticul“ a fost înecat în ziua de 12 aprilie 372 în rîul Museos de agenții lui Athanarich
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar avea astăzi forma Cărăca (eventual Caracà). Caraș Este numele unui rîu, cu un curs de 79 de kilometri pe teritoriul Romîniei, afluent de stînga al Dunării, și primul formant al denumirii județului Caraș-Severin (orașul de reședință fiind Reșița). Prin polarizare, de la numele Caraș au fost formate toponimele Carașova (sat în județul Caraș-Severin), Carașovăț (culme în Culoarul Reșiței), Cheile Carașului, Depre siunea Carașului, Izvoarele Carașului ș.a. Numele maghiar al Carașului este Karas, iar cel sîrbesc Karaș. Formele atestate, începînd cu secolul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
povîrniș“. Căpîlna Este numele a patru sate din județele Alba, Bihor, Mureș, Sălaj și al unei „vîlcele“ (afluent de stînga al pîrîului Luțu). Căpîlnița (sat în județul Harghita) și Obrejii de Căpîlna (lac în Munții Cindrelului) sunt forme derivate prin polarizare. Simona Goicu mai consemnează toponimele vechi din documente: Căpîlna (județul Cluj), Căpîlnaș (județul Arad), Copalnic și Copalnic-Mănăștur (județul Maramureș) ș.a. Etimonul este magh. Kápolna, „capelă“ (< lat. ecleziastic capella, „biserică mică, izolată“), intrat și în graiurile ardelenești ca apelativ, căpîlnă, și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
clopotniță“ < harang „clopot“ + làb „picior“), Clopodia, Clopotiva (tema romînească, adaptată cu finală maghiară, respectiv slavă); Episcopia Bihorului (vechiul Piscopia), Simeria (< Sîn Maria, hramul bisericii din localitate), Pișchia (< Püspöki, „episcopie“). Cîmpina Este numele unui municipiu din județul Prahova, de la care, prin polarizare, s-au format Cîmpinița (o „văiugă“, afluent de dreapta al pîrîului Cîmpea, aflat în apropierea municipiului, și un cartier al acestuia aflat lîngă pîrîiaș). Lîngă Cîmpina se află satul Poiana Cîmpina. O localitate Cîmpineanca din județul Prahova ar fi putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului) și al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei); a cinci sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș, Tulcea și Vîlcea). Polarizări pot fi considerate: Cheile Cernei, Ciucevele Cernei, Culmea Cernei, Dealu Cernei (în Piemontul Oltețului), Gura Cernei, Muchiile Cernei, Munții Cernei, Cernița (pîrîu, afluent de stînga al Abrudului), Cernișoara (un pîrîu, afluent de stînga al Cernei, un sat în județul Hunedoara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
zarea tipurilor de locuri descrise ca referenți geografici ai numelor. Cluj Este numele celui mai important centru economic și cultural al Transilvaniei, fostă capitală, înainte de Marea Unire din 1918, actualmente municipiu sub numele Cluj-Napoca, reședință a jude țului Cluj. Prin polarizare, el a determinat formarea unor „sateliți“ toponimici: Dealul Clujului (culme în Podișul Huedinului și deal în Dealurile Clujului), Dealurile Clujului (în Podișul Someșan), Făgetul Clujului (rezervație peisagistică în Dealurile Feleacului), Vîrful Clujului (în Munții Bihorului), Fînațele Clujului-Copîrșaie (rezervație botanică în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu aceeași evoluție ie > i). Criș Este numele unui pîrîu cu lungimea de 20 de kilometri, afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format, prin polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romîna. Dîmbovița Este numele rîului, lung de 286 de kilometri, afluent de dreapta al Argeșului, care străbate Bucureștiul (fiind un fel de „senă“ sau „tamisă“ a capitalei noastre), și al județului care are reșe dința la Tîrgoviște. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate Dîmbovicioara (pîrîu, afluentul său de stînga, și două sate în județele Argeș, respectiv Dîmbovița), Cheile Dîmboviței (numite și Cheile Dîmbovicioarei, Cheile Brusturelului), microtoponimele Dîmboviceanca, Dîmboviceanu și, indirect (prin diminutivul său, Dîmbovicioara), Peștera Dîmbovicioarei. Toponimul are o etimologie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că pe teritoriul său va fi construită o bază NATO în care vor fi plasate dispozitive balistice antirachetă. Un alt sat din județul Mehedinți este numit Devesel (fără u final, care ține loc de articol în vorbirea populară). Formate prin polarizare de la oiconimul din Olt sunt toponimele Deveseleanca (parte a teritoriului comunei Redea, județul Olt) și Deveseleni (sat în județul Olt), iar de la oiconimul mehedin țean s-a format numele de sat Deveselu-Străini din același județ. Variantele sub care au fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Aiurel, Bombonel, Crăcănel, Norocel, Tîmpițel, Bătrînel, Plimbărel, Necăjel). Dobrogea Este numele provinciei istorice din sud-estul Romîniei, învecinată cu Marea Neagră și prin care trece Dunărea înainte de vărsare. Cuprinde teritoriul județelor Constanța și Tulcea, așadar inclusiv litoralul Mării Negre și Delta Dunării. Prin polarizare, a fost creat toponimul Podișul Dobrogei. Numele actual apare în documente la începutul secolului al XV-lea sub forma Sahra-i Dobruğa (în turcește, „cîmpia Dobrogei“) apoi, sub forma Dobritza, Dobritze. Cea mai mare parte a cercetătorilor consideră că toponimul are
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lungimea de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Bistriței, al unui deal din apropierea Bobîlnei, al unei porțiuni mai adînci din albia Jiului, al unui izvor și al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Călărași, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Prahova, Vîlcea și a opt ridicături de teren de pînă la patru sute de metri (în cîmpiile Aradului, Jijiei Inferioare, Bărăganul Mostiștei, Nucarilor, Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
provenit din slavă, grădiște. Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele Hațegana (sat în județul Alba și vîrf în Culoarul Central Făgărășan), Depresiunea Hațegului (cunoscută încă din vechime ca Țara Hațegului), Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului (parc natural în Munții Retezatului, în care trăiesc, protejați, tradiționalii și emblematicii pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria Transilvaniei și a Regatului Ungar. Toponimele Hunedoara Timișană (sat din județul Arad) și Dealurile Hunedoarei (din Depresiunea Hațeg-Orăștie) sunt create prin polarizare de la numele Hunedoara. A fost atestat încă din vechime (secolul al XIII-lea și în continuare) sub formele Hunedoara, Hinedoara, Hinidoare, Inedoara. Numele maghiar, din care s-a format cel romînesc, este Hunyadvár, „cetatea Huniad“. Termenul de bază, Hunyad este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275 de kilometri, și al unui sat din județul Botoșani (aproape de izvorul rîului omonim). De la numele rîului s-au format, prin polarizare, Cîmpia Jijiei Inferioare, Cîmpia Jijiei Supe rioare și Jijioara (afluent de dreapta al Jijiei). Mai este consem nat un pîrîu Jijia, afluent al rîului Boul din Bazinul Sucevei, cu izvorul în Poiana Jijia. În regiunea Boikovia din Ucraina există un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ce de mai Jii!, nume de persoană, Dunăre, Prut etc.). Jiu Este numele unui rîu cu lungimea de 339 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și, cu formă articulată, Jiul, al unui sat din județul Dolj. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv de dreapta, ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimele Jilț, Gilort, Jaleș, Giomartil. Leamna Este un toponim rar întîlnit. El desemnează un pîrîu, afluent al Jiului, și două sate din apropierea Craiovei, Leamna de Jos și Leamna de Sus, numele primit inițial de unul dintre ele fiind transferat, prin polarizare diferențiatoare, celuilalt. Mai există, potrivit DTRO, cîteva microtoponime numite la fel (locuință izolată, deal, vale, moșie), dar se poate spune că toponimele cu acest nume nu au o vizibilitate socială notabilă (ea pare să crească în ultimul timp datorită construirii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu o. Leaotă a apărut prin anticiparea elementului palatal din Laiotă (ca în pîni > pîini, cîni > cîini etc.). Lotru Este numele unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slavo-romîn, cel puțin pentru varianta Lotru și derivatele sale. Ar fi încă un caz de toponim moștenit „reconfigurat“ de romîno-slavi (alături de Dierna > Cerna, Berzovia > Bîrzava, Pathisu-Tisa). Lugoj Este numele unui municipiu din județul Timiș, de la care s-au format, prin polarizare, toponimele Lugojel (sat în județul Timiș), Cîmpia Lugojului și Dealurile Lugojului. Este atestat, începînd cu secolul al XIV-lea, sub formele Lucas, Lugas, Lwgos, Logos, Lugos. Inițial a fost întemeiat Lugojul Romîn, (Olah Lugos, Wallachisch Lugosch), pe malul drept al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au plecat, potrivit legendei, Dragoș și ceata lui, au trecut munții și au constituit ca stat („au descălecat“) Moldova. Județul cu reședința la Baia Mare poartă același nume, iar toponimele Depresiunea Maramureșului și Munții Maramureșului sunt formate de la aceeași bază, prin polarizare. Popular se pronunță și Maramurăș, Maramores și Maramorăș, iar locuitorii își zic, ei înșiși, maramoroșeni sau chiar moroșeni. Începînd cu secolul al XII-lea sunt atestate variantele Maramors, Maramorosii (cu indicația „fluviu“), Maromoros, Marmarus, Maramorisio, Maramorusio, Marmarus, Marmarosia, Marmarisium, Maramores
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
valea roșie“ > rodbav), Ruginosul, Șarul (< v. sl. șar, „culoare“ - vezi Neagra Șarului), Balta Verde, Zelena (< sl. zelena, „verdea“), Vînăta etc. Mehedinți Este numele județului cu reședința în municipiul DrobetaTurnu Severin și a unuia dintre vechile ținuturi istorice romî nești. Prin polarizare, au fost formate toponimele Munții Mehe dințiului, Podișul Mehedințiului, Geoparcul Platoul Mehe dințiului. Din aceeași familie etimologică fac parte, probabil, toponimele Mehadia (sat în județul Caraș-Severin), Mehadica (sat în județul Caraș-Severin și rîu, afluent de dreapta al rîului Belareca), Dosul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este același. Mureș Este numele unuia dintre rîurile importante ale Romîniei, care izvorăște din Masivul Hășmașul Mare, are o lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Rîul dă numele județului Mureș cu reședința la Tîrgu-Mureș (magh. Marosvásárhely). Prin polarizare s-au format toponimele: Mureșana (movilă în Cîmpia Someșului), Mureșeni (magh. Megyesfalva, localitate componentă a municipiului Tîrgu Mureș), Mureșenii Bîrgăului (sat în județul Bistrița Năsăud), Mureșenii de Cîmpie (sat în județul Cluj), Defileul Mureșului (rezervație naturală mixtă), Mureșul Mort (braț
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]