2,765 matches
-
politic, și anume apartenența la celelalte două legislaturi anterioare, 1990-1992 și 1992-1996. Voi introduce și variabila care indică profilul studiilor, considerând că un absolvent de studii umaniste sau sociale are altă viziune asupra lumii decât unul care a terminat studii politehnice sau discipline exacte, respectiv față de unul care a absolvit științele economice sau dreptul, iar acest lucru afectează orientarea sa politică și felul în care apreciază problematica politică (de pildă, retrocedarea proprietăților confiscate de statul comunist, privatizarea și așa mai departe
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
atitudine, fiecare era individualist. E un alt paradox al grupului. J.B. Jacques Robin credea că puteam face multe lucruri creînd o "cutie de idei". Cînd François Mitterrand a ajuns la putere în 1981, Jacques a avut la dispoziție localul Școlii politehnice și, foarte loial, a vrut să adune maximum de informații pentru a da șanse maxime de reușită industriei farmaceutice franceze. Din păcate, nu așa decurg lucrurile. Jacques Robin a crezut mereu că am putea efectiv schimba lucrurile cu ajutorul grupurilor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
multă importanță și să facă parte dintr-un ansamblu numit "științe cognitive". Francisco Varela s-a alăturat acestei echipe în 1984, după ce a obținut o bursă de la Fundația Franței. CREA, unul din cele trei laboratoare de științe sociale de la Școala politehnică e recunoscut în prezent drept un centru ce joacă un rol important în dezvoltarea științelor cognitive. Cercetătorii din acest centru s-au interesat de statutul epistemologic al modelelor complexității și auto-organizării, în egală măsură în biologie și în științele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aveau să dea naștere CREA și LDR. Unul dintre principalii animatori ai acestor întîlniri, Jean-Pierre Dupuy (care conduce și azi CREA), a participat, împreună cu Jean-Marie Domenach, la crearea și instalarea sa în 1982. Numit profesor de studii umaniste la Școala politehnică, Jean-Marie Domenach i-a propus lui Jean-Pierre Dupuy, unul dintre foștii săi elevi, să participe la crearea acestui centru de cercetare legat de catedra sa, CREA, cu ambiția de a-l transforma în centrul de cercetări filosofice al Școlii politehnice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politehnică, Jean-Marie Domenach i-a propus lui Jean-Pierre Dupuy, unul dintre foștii săi elevi, să participe la crearea acestui centru de cercetare legat de catedra sa, CREA, cu ambiția de a-l transforma în centrul de cercetări filosofice al Școlii politehnice. Această structură era formată din doi poli, unul axat pe epistemologia științelor sociale, iar celălalt, pe statutul modelelor dezvoltate în sînul LDR. Prima echipă era formată, printre alții, din Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy și Paul Dumouchel (filosof canadian), în timp ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unei rețele europene de cercetători. Sub conducerile succesive ale lui Marc Guillaume și Gérard Hubert, Asociația Descartes s-a axat din ce în ce mai mult pe chestiunile de bioetică. Grupul Știință/Cultură se dizolvase deja în 1987. CREA, ce depindea direct de Școala Politehnică, a rămas pe loc. Constituie și azi un centru activ de cercetare și reflecție în științele cognitive. LDR, la rîndul său, și-a văzut principalii membri convocați la alte responsabilități 118. Sub influența lui Jacques Robin, GRI s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dar și a celor mai tineri cercetători. Necesitatea reindustrializării României, ne determină să propunem deschiderea de linii de finanțare, după modelul american 130: pentru doctoranzi și postdoctoranzi în principal în sectorul industrial; transpunerea practicilor inginerești în mediul academic, în facultățile politehnice; crearea de echipe interdisciplinare, formate din cercetători și ingineri pentru derularea de programe de industrializare a României pe termen lung. 3.1.4. Principiul non-discriminării între cercetători, pe bază de naționalitate, a fost inclus în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Cuza Serie Nouă Matematică 2.5. Analele Științifice ale Universității Ovidius din Constanța, Seria Noua Matematică 2.6. Carpathian Journal of Mathematics 2.7. Fixed Point theory 2.8. Journal of operator theory 2.9. Mathematical reports 2.10. University Politehnica of Bucharest: Scientific Buletin Series A. Applied Mathematics and physics 3. Tehnică, Tehnologie, Electronică și Informatică 7 3.1. Journal of optoelectronics and advanced materials 3.2. Optoelectronics ad advanced materials-rapid communications 3.3. Revue roumaine des sciences techniques, serie
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sau private, care au ca principal obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea. Intensificarea legăturilor dintre instituțiile de învățământ superior cu sectorul de afaceri prin dezvoltarea conceptelor de "universitate antreprenorială" și "consorțiu universitate-industrie", prin înființarea de tehnopoluri și prin renovarea specializărilor din învățământul politehnic. De la aceste limite pornim în evidențierea unor soluții posibile pentru dezvoltarea sectorului cercetare-dezvoltare-inovare. 5.4. Potențarea contribuției cercetării-dezvoltării-inovării la creșterea economică soluții potențiale pentru România Analizînd contribuția cercetării-dezvoltării-inovării la creșterea economică, identificăm inițial situația reală a acestui sector în România
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
marelui desant, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. CRISTI, Adi (pseudonim al lui A. Rosentzveig), n. 27 aprilie 1954, Bacău. Studii gimnaziale la "Mihail Sadoveanu" (1964-1968). Liceul Energetic din Iași (1969-1974), Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Iași (1975-1979), Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei", Iași (absolvită în 2006). Șef cabinet propagandă tehnică și reclamă internațională la Combinatul de Utilaj Greu Iași (1983-1989), redactor-șef (1990-1991), apoi director al cotidianului 24: ORE și director general
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dram, în "Convorbiri Literare", nr. 11, 2001; Al. Husar, Printre contemporani. Oameni și cărți, 2003. POPOVICI, Mircea, n. 21 aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul Militar din Iași (1934-1942), Facultatea de Drept din București (1942-1947), Institutul Politehnic din Iași (1954-1958). Ofițer (1945-1954), șef laborator la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (1959-1963), inginer proiectant la Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2003. POPOVICI, Mircea, n. 21 aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul Militar din Iași (1934-1942), Facultatea de Drept din București (1942-1947), Institutul Politehnic din Iași (1954-1958). Ofițer (1945-1954), șef laborator la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (1959-1963), inginer proiectant la Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946), pentru care obține Premiul Fundațiilor Regale. Colaborează cu versuri și articole la "Kalende", "Caiete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
anul XXIV, nr. 1-2 (112-113), ianuarie-februarie 2013; Nicolae Busuioc, în "Revista română", anul XIX, nr. 2 (72), iunie 2013. SPĂTARU, Dumitru, n. 13 iulie 1948, în Brașov. Studii gimnaziale la Berca, Buzău. Studii liceale la Liceul Național din Iași. Institutul Politehnic "Gh. Asachi" din Iași (absolvit în 1971). Inginer proiectant la ICPUPS din București (1971-1976), director comercial și director general la Fabrica de Tricotaje Hunedoara (1985-1992), șef secție cultură la ziarul "Opinia" (1992-1995), director comercial al S.C. New-Yorker S.R.L., Iași (1996
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
14 ianuarie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. SPIRIDON, Cassian Maria, n. 9 aprilie 1950, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1970-1975). Inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute (1975-1989). Fondator și director al noii serii a revistei "Timpul" din Iași (1990-1991); redactor al revistei "Cronica" Iași (1991-1992); redactor al ziarului "Evenimentul zilei"(1992-1994); redactor colaborator
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Activitatea tehnico-economică desfășurată de Carol Mihalic de Hodocin în Moldova, în "Studii și articole de istorie", an III, București, 1961, pp. 185-201. 8 Gh. Dobre, Carol Mihalic de Hodocin despre economia Moldovei și perspectivele dezvoltării ei industriale, în "Buletinul Institutului Politehnic din Iași", an IX, nr. 1-2, Iași, 1963, pp. 469-474. 9 I. Cojocaru, Începuturile învățământului tehnic și profesional în Moldova și Țara Românească, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, pp. 62-65. 10 Dumitru Vitcu, Un precursor al ecologiei românești moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1 aprilie 1930 În Petroșani, din părinți socotiți de comuniști « dușmani ai poporului » Gheorge Mătasa fiind jurist Procuror general, iar mama, Marguerite Mătasa, franțuzoaica născută Aurand. A absolvit liceul Gh. Lazăr din Sibiu și apoi Facultatea de Chimie la Institutul Politehnic București. Anii de studenție i-au fost Întrerupți În anul 1952 de o condamnare la doi ani de pușcărie, fără proces și fără motive reale. A suferit un an de chinuri și umilințe (relatate În cartea «Morminte fără cruci», Germania
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ Nr. 55 Tănase SÂRBU licențiat în Filosofie (1964) la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Doctorat susținut la aceeași universitate (1978). Cadru didactic, timp de 40 de ani, la Institututul Politehnic (azi, Universitatea Tehnică) din Iași. Autor, individual și în grup, de cursuri, manuale, studii de filosofie și științe umane ca: Introducere în deontologia comunicării (1999), Filosofie generală (2002), Etică. Valori și virtuți morale (2005) și altele. Tănase Sârbu, Modernitate și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
era preluată din agricultura cooperativizată, cu mecanizare, chimizare, irigații costisitoare. Calificarea se făcea atât "la locul de muncă", cât și în liceele agricole de la marginea multor localități. Secțiile și facultățile de "mecanică agricolă", "irigații", "industrie alimentară", "chimie industrială" din institutele politehnice și institutele agronomice pregăteau specialiștii pentru întreprinderi părăsite abrupt după adoptarea Legii 18, fără să cugete la iminentul șomaj, reconversii, emigrări. Aceeași deviză funcționa și aici: ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim. Parțial vara, la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adăugat creditele pe care studenții și le pot transfera de la un an la altul. Un număr de 46 de state europene și Turcia au adoptat acest sistem. După ce a fost desființată abuziv tânăra Bibliotecă de științe socio-umane din fostul Institut Politehnic ieșean la începutul anului 1990 ("noile lumi" s-au instalat, adesea, incendiind ori distrugând bibliotecile!), filosofia a fost înlocuită de numeroase discipline "comandate" de facultățile tehnice, fără vreun dialog cu profesori de profil aflați atunci în activitate. Printre zecile de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sinea mea, această călătorie s-a încheiat acolo de unde a început. Timișoara, 2008 Florin Gioroc (n. 1949, Râmnicu Vâlcea) Regizor muzical, inginer de sunet Urmează Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București (1972). Face studii postunivesitare în inginerie de sunet la Institutul Politehnic din București (1983) și studii masterale în etnomuzicologie la Academia de Muzică din București (1994). Doctor în Cinematografie și media (2007). A lucrat ca regizor de sunet și șef al Secției de Sunet la Studioul Central al Armatei (1972-2001), unde
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în 1972, Secția compoziție-muzicologie, specialitatea dirijat coral. Cum ați ajuns la film? De copil am avut două pasiuni: muzica și tehnicile aferente sunetului. Încă din școala generală am devenit electronist amator, autodidact. După facultate am făcut studii masterale la Universitatea Politehnică din București, în domeniul ingineriei de sunet. La repartiție am ales Studioul Cinematografic al Armatei, aveau nevoie de specialiști pentru sunet. Acum sunt colonel în rezervă, intrând acolo, mi s-a dat grad, așa era pe atunci în armată. La
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Mărgineni), lucrările privind materializarea acestui plan au fost finalizate în vara anului 1924. Datorită prețului exorbitant cerut de experții din cadrul Institutului Geografic al Armatei (2.300.000 lei), pentru finalizarea lui a fost preferat inginerul Al. Davidescu, profesor la Școala Politehnică din București. Pe baza planului de sistematizare, Primăria Bacău a înaintat Ministerului de Interne și Ministerului Lucrărilor Publice, proiectele ce vizau înființarea a dou) noi cartiere de locuințe. Este vorba de cartierul de S-V - cartierul funcționarilor, demobilizaților și I.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iacob (n. 29 martie 1912, Arad d. 6 februarie 1992, București), matematician român, membru al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din București și Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj. Cariera universitară și-a început-o în 1935 ca asistent la Școala Politehnică din Timișoara. A adus contribuții notabile în domeniile mecanicii fluidelor și analizei matematice, preocupându-se în special de mișcările plane ale fluidelor incompresibile, de mișcările la mari viteze subsonice și supersonice, de soluțiile aproximative în dinamica gazelor, precum și de problema
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ne încredem în ea înainte de a ști ce putem scoate bun din ea? Dați-mi voie să deschid aici o paranteză, pentru a insista asupra importanței temelor scrise. Compunerile scrise nu au prea mult loc la anumite examene, la Școala Politehnică, de exemplu. Mi s-a spus că ele ar închide porțile unor elevi foarte buni care ar ști foarte bine cursurile, care le-ar înțelege foarte bine și care, totuși, ar fi incapabili să facă din ele cea mai mică
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Seria { tiin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este Emil STAN. ADELAMIHAELA ȚĂRANU, conferențiar la Universitatea Spiru Haret, coordonatoare a Oficiului de consiliere psihologică în cadrul Centrului pentru Consiliere în Carieră al aceleiași universități și cadru didactic asociat la Universitatea Politehnică București, a scris numeroase studii și articole, cursuri academice și îndrumătoare pentru studenți și practicieni în domeniul educațional în calitate de coordonator și coautor, între care: Pedagogie. Curs de formare inițială pentru cariera didactică, Editura Fundației România de Mâine (2007) și volumele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]