703 matches
-
a relațiilor dintre cele două state după Declarația guvernelor RPFI și URSS", luându-se hotărârea "de a înlătura prin eforturi comune urmările acestei tulburări." Cu toate acestea, în timpul negocierilor purtate între RPR și RPFI lumea era împărțită în două blocuri politico-militare, unul condus de URSS, RPR fiind membră a Pactului de la Varșovia; celălalt era NATO, direcția și deciziile majore în această organizație politico-militară fiind influențate de SUA. RPFI nu era membră în niciuna din cele două alianțe; mai mult, aceasta tara
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acestei tulburări." Cu toate acestea, în timpul negocierilor purtate între RPR și RPFI lumea era împărțită în două blocuri politico-militare, unul condus de URSS, RPR fiind membră a Pactului de la Varșovia; celălalt era NATO, direcția și deciziile majore în această organizație politico-militară fiind influențate de SUA. RPFI nu era membră în niciuna din cele două alianțe; mai mult, aceasta tara era una dintre țările care inițiaseră mișcarea de nealiniere în aprilie 1955, cu ocazia Conferinței de la Bandung,191 mișcare la care s-
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în comun a obiectivului de către o țară aliniata și una ce reprezenta un puternic motor al mișcării de nealiniere putea servi că un exemplu de colaborare pentru alte state din lume care nu făceau parte din cadrul aceluiași sistem de alianțe politico-militare sau structuri economice, fiind în același timp o dovadă a dorinței RPR de a-si croi un destin independent în relația sa cu URSS. Spre deosebire de Acord, Convențiile privind detaliile legate de construirea și exploatarea Sistemului au fost semnate de împuterniciți
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
forțelor inamice și nu a populației civile. Strategia executării unei lovituri nucleare preventive limitate asupra URSS se baza pe o anumită superioritate numerică a SUA în ceea ce privește mijloacele de transport al armamentului nuclear 47. În faza inițială a perioadei postbelice, conducerea politico-militară sovietică aprecia că, în condițiile existenței a două sisteme politico-sociale și economice bazate pe ideologii ireconciliabile, un război între acestea este inevitabil. Astfel, în februarie 1956, la cel de-al XX-lea Congres al PCUS, s-a postulat faptul că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
țara sa trebuie să recunoască faptul că străinătatea este străinătate și să abandoneze definitiv diviziunea dintre străinătatea apropiată și îndepărtată.108 Dmitri Tretin și, în general, reprezentanții Centrului Carnegie, promovează deschiderea către actorii externi. Se consideră că, în pofida schimbărilor, elita politico-militară de la Moscova persistă în a crede, că Statele Unite au o agendă ascunsă: să distrugă Rusia, viziune paranoică ilustrată de strategia de securitate aprobată în mai 2009. Când oficialii ruși evocă scutul antirachetă, ei se referă la a treia poziție americană
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și perspectivele dezvoltării forțelor armate americane (februarie 1995), care stabilea principalele sarcini ale forțelor nucleare, cu referire la menținerea unei rezerve de forțe strategice pentru asigurarea intimidării celorlalte puteri nucleare, a descurajării nucleare extinse, pentru protejarea aliaților SUA prin blocuri politico-militare și tratate bilaterale. Au fost reînnoite o serie de dispoziții și orientări ale teoriei și practicii organizării și folosirii forțelor nucleare, apropiindu-le de rezolvarea eficientă a misiunilor nucleare în conflictele regionale, fapt condiționat, de noul caracter al amenințărilor la adresa
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și încercarea de a-i conferi acesteia funcții globale, care intră în contradicție cu normele dreptului internațional. Președintele rus, Dimitri Medvedev, a anunțat, în martie 2009, o amplă reînarmare a Federației Ruse începând din 2011, dat fiind că analiza situației politico-militare din lume a arătat că, în unele regiuni, persistă un serios potențial de conflict, alimentat de crize locale și tentativele permanente ale NATO de a-și dezvolta infrastructura militară aproape de Rusia. Aprobată prin Decretul președintelui Federației Ruse nr.537 din
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
atenție mecanismelor de cooperare cu Uniunea Europeană, inclusiv pentru formarea treptată a unor spații comune în sfera securității externe și interne. Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă este considerată, ca instrument interstatal, destinată să lupte împotriva riscurilor regionale și amenințărilor cu caracter politico-militar și militar strategic. Rusia va depune eforturi pentru consolidarea unui parteneriat strategic complex, bazat pe drepturi egale, cu Statele Unite ale Americii, pe baza intereselor comune și luând în considerare influența relațiilor ruso-americane asupra situației internaționale în ansamblu, în acest cadru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și organizării militare, pe termen lung, are ca scop dezvoltarea forțelor armate ale Federației Ruse, precum și a altor trupe, formațiuni militare și agenții menite să asigure securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statului, în orice condiții de evoluție a situației politico-militare. Pe termen mediu, consolidarea apărării naționale presupune trecerea la un nou model calitativ al forțelor armate din Federația Rusă, cu păstrarea potențialului de forțe nucleare strategice, pe baza perfecționării structurii organizaționale și a sistemului de amplasare teritorială a trupelor și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
297. Chiar și criticii politicii de la Kremlin consideră că salvarea relației ruso-americane s-ar putea realiza prin crearea unui sistem comun de apărare antirachetă. Mai înainte este necesară, însă, restabilirea încrederii, întrucât, în pofida schimbării de ton de ambele părți, elita politico-militară la putere în Moscova persistă în a crede că Statele Unite au o agendă ascunsă: să distrugă Rusia viziune paranoică ilustrată prin noua strategie de securitate aprobată de Kremlin, în mai 2009, potrivit căreia Statele Unite rămân principala amenințare la adresa siguranței țării
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
față, prezentat în 2001 în cadrul Târgului de carte din Leipzig și publicat ulterior în "Observator cultural", are ca punct de plecare aserțiunea dintr-un discurs recent al lui Roman Herzog conform căreia unica șansă pentru Balcani, după eșecul tuturor mijloacelor politico-militare, rămâne cooperarea culturală a comunităților din zonă. Eseul, ca și altele de același fel din acest volum, este scris special pentru un public cu mai puține cunoștințe de civilizație și cultură românească. 223 a fost întotdeauna pentru mine un spațiu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sau/și al familiei, în cazul celor care emigrează temporar sau permanent spre țări mai dezvoltate și - cu o pondere mult mai scăzută - creșterea gradului de securitate a persoanei/familiei, în cazul celor care părăsesc temporar zonele afectate de conflicte politico-militare. Din această cauză, cea mai mare parte a emigrației internaționale se îndreaptă spre țările dezvoltate economic. Astfel, din zece persoane care au emigrat în anul 2005, șase trăiesc în prezent în țări dezvoltate economic, iar din 100 de persoane care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
include Principatele Române și Transilvania într-un singur regat pentru fratele său, Lucien. Acvila își mișca buzele. Cred că îl irita faptul că celălalt, un negustor la urma urmei, vedea mai bine decât el, generalul, niște lucruri de mare importanță politico-militară. Dar era și o dovadă de adevărată prietenie din partea Șoimului. A ― Interesant! Mă voi gândi la asta. Poate că ai dreptate să nu mă grăbesc cu Constantinopolul. Dar, te rog, continuă. Ș ― Da, ar mai fi ceva de spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
al dragostei de noi și de țara noastră. În tendința generală a României de a se îndepărta de Tripla Alianță și de a se alătura Triplei Înțelegeri, un rol deosebit de important l-au avut relațiile româno-franceze, ca și noul context politico-militar creat de cele două războaie balcanice din anii 1912 - 1913 a determinat cele două guverne să-ți precizeze pozițiile față de evenimente. Noua orientare a politicii externe franceze în Balcani, pentru care alianța Rusiei valora mai mult decât interesela sale economice
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
ratificat prin Ordonanță Guvernului nr. 43/1999 , aprobată prin Legea nr. 108/2000 , România preia, incepand cu data de 1 septembrie 2001, președinția Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Miniștrilor Apărării din Europa de Sud-Est (SEDM-CC) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Europa de Sud-Est, pentru o perioadă de 2 ani. ... (2) Ministerul Apărării Naționale desemnează președintele SEDM-CC și PMSC al Forței Multinaționale de Pace din Europa de Sud-Est. ... (3) Președintele este ajutat în îndeplinirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137231_a_138560]
-
produs alte perturbări demografice și a adus o nouă dominație, cea gepidă. În această perioadă (454-567), viața populației autohtone din Dacia a cunoscut o relativă liniște și evoluție social-economică. Această perioadă se încheie în 567, când are loc răsturnarea stăpânirii politico-militare a gepizilor din Câmpia Tisei de către triburile războinice ale avarilor. Populația romanică din Dacia trăia în obști sătești, dezvoltate din obștea arhaică și, în evoluția sa spre românitate, nu a reușit să se ridice la forme superioare de organizare social-politică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regiunii Dunării mijlocii și ai Europei centrale (vezi mai jos). Însă distrugerea puterii gepizilor nu înseamnă și dispariția lor ca popor, ei au supraviețuit, după 567, prin integrarea lor în structura laxă a khaganatului avar, unde au îndeplinit anumite rosturi politico-militare în teritoriile mai greu de controlat de avari. În aceste condiții, este explicabilă extinderea ariei lor de instalare din Câmpia Tisei în nord-vestul Daciei, în interiorul arcului carpatic până la Mureș. Așezările lor de pe teritoriul de azi al României și Ungariei, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moise și Samuel, unul din ei a pierit, fiind ucis la "Stejarii frumoși", lângă Prespa, într-o luptă cu "vlahii chervanari", în 976. Această dată marchează cea mai veche mențiune istorică cunoscută a românilor sud-dunăreni și implicarea lor în realitățile politico-militare din regiune. După 976, odată cu domnia marelui împărat Vasile II (976-1025), în inima Balcanilor începe să ființeze un stat macedo-bulgar sub conducerea țarului Samuel, unul din cei patru frați. Având centrul în Macedonia, între Prespa și Ohrida, acesta s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Kalka (1223), încât Imperiul stepelor intra în extincție. Rapida dezintegrare a împărăției lor înlesnea acțiunea Ordinului în Cumania apuseană: aflați în pragul pieirii, cumanii se supun inițiativei regilor unguri de creștinare a lor (1227). Subsumarea unei părți a cumanilor forțelor politico-militare și spirituale ale Ordinului, papalității și regatului ungar deschidea porțile Europei răsăritene lumii apusene. Dar, brusc, în 1225, regele Andrei II îi izgonește pe cavaleri, pentru a preveni constituirea unui stat propriu al Ordinului, sub autoritate papală, în sud-estul Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al XIII-lea. După 1250, anul în care papa Inocențiu IV confirma Diploma ioaniților, iar regele Bela IV spera că instalarea cavalerilor la Severin va asigura securitatea regatului împotriva dușmanilor săi, a tătarilor, care dominau Rusia, Cumania și Bulgaria, situația politico-militară de la sud de Carpați și Dunăre se va schimba fundamental. Pe fondul neînțelegerilor dintre regele Bela IV și fiul său Ștefan, în 1260, în timpul confruntărilor dintre cei doi, bulgarii au încercat să pătrundă la Severin, iar atacatorii au întâmpinat o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
implicat mari grupuri umane, ci s-a făcut lent, treptat, cu un număr redus de oameni. Dar se poate aprecia că mișcările demografice interregionale au avut un rol însemnat în consolidarea unității etno-lingvistice și în constituirea statelor medievale românești. Acțiunea politico-militară inițiată de Bogdan, după 1359, cu sprijinul susținătorilor săi maramureșeni și moldoveni a avut loc într-un context extern favorabil, când regele Ludovic era antrenat în acțiuni militare în sudul Dunării. La răsărit, Moldova nu era supusă unei amenințări iminente
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
loviturile aplicate de ofensiva lui Olgerd, din anii 1362-1363. Nu avem știri nici despre ciocniri cu Polonia sau Podolia, condusă de Koriatovici. Înfrângerea oștilor ungare în tentativa lor de a anihila revolta (mișcarea) autonomistă din Moldova și implicarea în disputele politico-militare din sudul Dunării, nu a însemnat renunțarea regelui Ludovic la suzeranitatea asupra teritoriului est-carpatic. Presiunile politico-diplomatice și cele militare, după împrejurări, au continuat și după 1364-1365, chiar și după moartea lui Bogdan. Astfel, după ce vorbește (evocă) constituirea Moldovei, cronicarul Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Platon, în cuprinsul căreia Leonid Boicu și-a asumat, nu întâmplător, spre analiză, perioada istorică cuprinsă între anii 1853 și 1866. Pornind de la premisa că Principatele Române s-au aflat în linia întâi a problematicii care a format obiectul confruntărilor politico-militare prilejuite de redeschiderea, în 1853, a crizei orientale, rigurosul analist constată, între altele, că modul cum a fost reglementat statutul politic al acestora „a înlesnit întărirea prezenței și influenței europene, îndeosebi franceze, în sud-estul continentului, pe de o parte, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se și confundă. O categorie destul de numeroasă de istorici, de la Jacques Ancel la Andrei Oțetea și foarte mulți istorici contemporani, definesc chestiunea orientală ca fiind în esență un proces al dislocării Imperiului Otoman, al emancipării popoarelor subjugate și al intervenției politico-militare a marilor Puteri interesate în despuierea “omului bolnav”. Este adevărat că Andrei Oțetea considera că factorii determinanți ai chestiunii orientale „trebuie căutați în decăderea Imperiului Otoman și în rivalitatea marilor puteri”, ceea ce ar însemna că el excludea din definirea esenței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puterilor europene. Am arătat că Jacques Ancel propune ca început al chestiunii orientale anul 1792: „tocmai către 1792 - scria el - apare acest aspect modern al problemei orientale - atunci tratatul de la Iași (1792) făcu din Rusia protagonistul acestui teatru, al confruntărilor politico-militare. Or, nici un istoric nu mai are astăzi vreo îndoială că Rusia devenise un protagonist al chestiunii orientale cu mult înainte de anul indicat de Jacques Ancel. Având în vedere obiectul lucrării noastre, citatul extras din lucrarea istoricului francez ne interesează prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]