3,781 matches
-
pseudonimul Ana Maria Condor, în „România literară”, la rubrica „Poșta redacției”, deținută de Geo Dumitrescu, și editorial în 1976 cu placheta În prelungirea luminii. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Ramuri”, „Contrapunct” ș.a., cu versuri, proză și traduceri din literatura polonă, uneori semnând Mariana Urbanovici. Cu o bună cunoaștere de sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de reconstituit”. Dacă s-ar avea în vedere doar titlurile
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
în 1948 de oficialitățile culturale ale noii puteri prin tipărirea în colecția „Cartea poporului”, scrierea lui U. a avut o carieră de invidiat în anii ’50 ai secolului trecut: a fost tradusă într-un singur an, 1951, în maghiară și polonă, a cunoscut trei ediții girate de Al. Rosetti la intervale relativ scurte (1948, 1949, 1958) și două dramatizări, pentru scenă și pentru televiziune, ambele cu titlul Medicul de plasă. SCRIERI: Amintiri, Constanța, 1921; Din carnetul unui medic de plasă. Însemnări
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Șerban) tocmai pentru a stabili legătura cu înaintașii, năzuind însă, în aceeași vreme, să devină embleme ale unor noi dinastii, cu nimic mai puțin ambițioase decât cele ale întemeietorilor. Atitudinea istoristă pronunțat umanitară, cu corespondențe semnificative în spațiile vecine (sarmatismul polon sau rădăcinile hune și scitice căutate de nobilii unguri) și chiar mai departe, în Apus, atitudine proclamată de Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
unul din miscelaneele cu texte ascetice în slavonă copiate de V., pagini ce au nu doar o mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice: Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
A urmat școala primară la Ploiești (1937-1941), Liceul „Elena Doamna” din București (1941-1946) și din nou la Ploiești, Liceul „Despina Doamna” (1946-1950). În 1954 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limbi slave, specialitatea limba și literatura polonă. Obține titlul de doctor în 1978 cu teza Romanul istoric al lui Henryk Sienkiewicz în context european. După licență a lucrat scurt timp în redacția de literatură universală contemporană a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1956), apoi începe
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
istoric al lui Henryk Sienkiewicz în context european. După licență a lucrat scurt timp în redacția de literatură universală contemporană a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1956), apoi începe o carieră didactică la Catedra de limba și literatura polonă a Facultății de Limbi Slave (1956-1973), ulterior fiind transferată la Catedra de limba română, unde predă până la pensionare, în 1989. Debutează la revista „Romanoslavica” în 1965. Interesul față de personalitatea lui Henryk Sienkiewcz, vizibil încă din 1957, într-o prefață la
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
iubit România - Kazimiera Illakowiczówna, pref. Ioan Grigorescu, București, 2003. Traduceri: Maria Kuncewiczowa, Tristan 1946, București, 1973; Wiktor Ostrowski, Viața marelui fluviu, București, 1975; Eliza Orzeskowa, Pe malurile Niemenului, pref. trad., București, 1986. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 180-182; Stan Velea, Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001, passim. St. V.
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
cauzele răului și condamnă energic despotismul, samavolnicia, încălcarea „legii”, violența, trufia, în care vede principalele motive ale degradării vieții sociale. Principiile morale provin din învățătura creștină, din tradiția boierească (și populară) autohtonă, iar pe cale livrescă din umanitarismul istoriografiei latine și polone, modelul său de atitudine față de trecut, ce trebuie eternizat pentru a instrui generațiile viitoare. Scrierea istoriei se năștea și ca o necesitate de a demonstra cum orice abatere de la calea creștină era aspru pedepsită de justiția divină, a cărei acțiune
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
biografie a lui, București, 1884; Ioan Bogdan, Vechile cronici moldovenești până la Ureche, București, 1891, 104-139; I. Tanoviceanu, Contribuțiuni la biografiile unora din cronicarii Moldovei, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXVII, 1905; Iorga, Ist. lit., I, 285-309; P. P. Panaitescu, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925, 7-83; Pușcariu, Ist. lit., 118-122, 232-233; Densusianu, Opere, III, 63-86, 268-279, passim; I. Șiadbei, Cercetări asupra cronicelor moldovene, I, Iași, 1939, 23-35, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 20-22
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
și traducător. Este fiul Elenei (n. Jienescu) și al lui Marin Velea, țărani. A urmat școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Independența” la Calafat (1944-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția slavistică, specialitatea limba și literatura polonă (1952-1957). Și-a susținut doctoratul în 1968 cu o teză despre Wladislaw Reymont. După licență e cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), unde rămâne până la pensie. Debutează în
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
comitet de redacție a făcut parte din 1991), „Studii de literatură universală” ș.a. Între scriitorii polonezi din care a tradus se numără Henryk Sienkiewicz, Boleslaw Prus, Wladislaw Reymont, Jaroslaw Iwaszkiewicz, Slawomir Mrożek ș.a. Pentru îndelungata sa activitate dedicată promovării literaturii polone în străinătate a fost răsplătit cu importante distincții culturale și de stat ale Poloniei: Ordinul Meritul Cultural (1970), insigna Amicus Poloniae (1985), Crucea de Cavaler a Ordinului Meritul Polonez (1997) ș.a. Academia Română i-a decernat în 1995 Premiul „Titu Maiorescu
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
culturale și de stat ale Poloniei: Ordinul Meritul Cultural (1970), insigna Amicus Poloniae (1985), Crucea de Cavaler a Ordinului Meritul Polonez (1997) ș.a. Academia Română i-a decernat în 1995 Premiul „Titu Maiorescu” pentru volumul al III-lea din Istoria literaturii polone. Format ca student la școala lui I.C. Chițimia, V. s-a impus ca unul din poloniștii noștri de seamă, aducând o contribuție importantă la cunoașterea valorilor acestei literaturi atât prin traduceri, cât și prin studii de sinteză, monografii și exegeze
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
lui I.C. Chițimia, V. s-a impus ca unul din poloniștii noștri de seamă, aducând o contribuție importantă la cunoașterea valorilor acestei literaturi atât prin traduceri, cât și prin studii de sinteză, monografii și exegeze comparatiste privind literaturile română și polonă. În prima secțiune, monografia Reymont supune unei analize atente scrierile clasicului polonez, în corelație cu problematica social-umană și curentele estetice ale epocii, insistând asupra tetralogiei Țăranii și relevând filonul ei predominant realist. A doua secțiune este consacrată analizei comparatiste cu
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
opinia potrivit căreia Liviu Rebreanu și Pavel Dan au fost influențați de Reymont este gratuită. Studiul relațiilor între cele două literaturi constituie substanța volumului Paralelisme și retrospective literare (1974), în care sunt puse față în față romantismul românesc și cel polon, receptarea unor prozatori români în Polonia (Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu ș.a.) și a unor scriitori polonezi în România, precum și circulația unor motive. Tot în perspectivă comparatistă se înscrie excursul Interferențe literare româno-polone (1989
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Călinescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu ș.a.) și a unor scriitori polonezi în România, precum și circulația unor motive. Tot în perspectivă comparatistă se înscrie excursul Interferențe literare româno-polone (1989), construit pe două dimensiuni: imaginea globală a răspândirii literaturii române în spațiul polon și viziunea caleidoscopică asupra circulației literaturii polone în țara noastră prin creatorii ei reprezentativi. Scopul fundamental al lui V. a fost de a elabora o istorie a literaturii polone din perspectiva unui exeget român, analizele și studiile anterioare, incluse în
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
a unor scriitori polonezi în România, precum și circulația unor motive. Tot în perspectivă comparatistă se înscrie excursul Interferențe literare româno-polone (1989), construit pe două dimensiuni: imaginea globală a răspândirii literaturii române în spațiul polon și viziunea caleidoscopică asupra circulației literaturii polone în țara noastră prin creatorii ei reprezentativi. Scopul fundamental al lui V. a fost de a elabora o istorie a literaturii polone din perspectiva unui exeget român, analizele și studiile anterioare, incluse în volumele Scriitori polonezi (1972) și Ipostaze europene
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
pe două dimensiuni: imaginea globală a răspândirii literaturii române în spațiul polon și viziunea caleidoscopică asupra circulației literaturii polone în țara noastră prin creatorii ei reprezentativi. Scopul fundamental al lui V. a fost de a elabora o istorie a literaturii polone din perspectiva unui exeget român, analizele și studiile anterioare, incluse în volumele Scriitori polonezi (1972) și Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez (1984), constituind etape pregătitoare. Construit din medalioane ale unor individualități care au marcat momente majore în evoluția
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
studiile anterioare, incluse în volumele Scriitori polonezi (1972) și Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez (1984), constituind etape pregătitoare. Construit din medalioane ale unor individualități care au marcat momente majore în evoluția acestei literaturi, demersul analitic din Istoria literaturii polone (I-III, 1986-1995) este precedat, în cazul fiecărei epoci, de prezentarea fundalului social-istoric și cultural. Având o documentare temeinică, lucrarea începe cu Renașterea, continuă cu barocul, cu secolul Luminilor și se încheie cu romantismul, volumul următor circumscrie realismul critic, naturalismul
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară și comparatism se plasează monografia Sienkiewicz (1998), și ea dezvoltată din capitolul existent în Istoria literaturii polone. Prezentarea aportului la dezvoltarea romanului istoric universal este completată de studiul răspândirii prozei lui Sienkiewicz și de rolul ei în spațiul literaturii române. Se lămuresc și unele divergențe de opinii cu privire la eventualele influențe asupra unor scriitori români. Familiarizat cu metodologia
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
din articole și studii de teorie, critică, istorie literară și comparatism, își propune să sugereze câmpul din care se adună informațiile „plămădite” în infrastructura unor opusuri. În perimetrul acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic traducerile din literatura polonă în limba română, precum și ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic. SCRIERI: Reymont, București, 1966; Scriitori polonezi, București, 1972; Paralelisme și retrospective
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
sugereze câmpul din care se adună informațiile „plămădite” în infrastructura unor opusuri. În perimetrul acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic traducerile din literatura polonă în limba română, precum și ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic. SCRIERI: Reymont, București, 1966; Scriitori polonezi, București, 1972; Paralelisme și retrospective literare, București, 1974; Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez, București, 1984; Istoria literaturii
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
în limba română, precum și ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic. SCRIERI: Reymont, București, 1966; Scriitori polonezi, București, 1972; Paralelisme și retrospective literare, București, 1974; Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez, București, 1984; Istoria literaturii polone, București, I-III, 1986-1995; Interferențe literare româno-polone, București, 1989; Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot, București, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, București, 1996; Plămada cărților, București, 1997; Sienkiewicz, București, 1998. Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
romanului contemporan. Romanul polonez, București, 1984; Istoria literaturii polone, București, I-III, 1986-1995; Interferențe literare româno-polone, București, 1989; Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot, București, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, București, 1996; Plămada cărților, București, 1997; Sienkiewicz, București, 1998. Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001. Traduceri: Igor Newerly, Băiatul din Stepele Salice, București, 1962 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni); Wladislaw Reymont, Fiu de nobili, pref. trad., București, 1967, Comedianta. Frământări, pref. trad., București, 1984, Vampirul, pref. trad
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Romanul polonez, RL, 1985, 12; I. C. Chițimia, Romanul polonez contemporan, CREL, 1985, 3; Kazimierz Jurczak, „Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez”, CREL, 1986, 2; Marian Vasile, Romanul polonez contemporan, R, 1986, 9; Nicolae Mareș, Un prețios compendiu de literatură polonă, RL, 1986, 44; Danuta Bienkowska, L’Histoire de la littérature polonaise par un historien de la littérature roumaine, „La Pologne” (Varșovia), 1986, 4; Maria Vârcioroveanu, „Istoria literaturii polone”, AUB, științe sociale, t. XXXII, 1986; Mihai Mitu, „Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Vasile, Romanul polonez contemporan, R, 1986, 9; Nicolae Mareș, Un prețios compendiu de literatură polonă, RL, 1986, 44; Danuta Bienkowska, L’Histoire de la littérature polonaise par un historien de la littérature roumaine, „La Pologne” (Varșovia), 1986, 4; Maria Vârcioroveanu, „Istoria literaturii polone”, AUB, științe sociale, t. XXXII, 1986; Mihai Mitu, „Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez”, „Synthesis”, 1986; Rodica Florea, O sinteză revelatoare, T, 1987, 3; Cornelia Ștefănescu, Diversificare necesară, RL, 1987, 25; Kazimierz Jurczak, O privire sintetică asupra literaturii polone
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]