1,937 matches
-
obiceiuri, adică între indivizii aceleiași varietăți și specii, precum și între speciile aceluiași gen, decât între genuri diferite de viețuitoare. Toate aceste fapte sunt aduse în centrul atenției și capătă o deplină semnificație doar din perspectiva pe care o deschide gândirea populațională și probabilistă. Este perspectiva care va favoriza și observarea faptului că adaptări impresionante ale constituției și comportării organismelor la condițiile ambianței în care trăiesc sunt, totuși, imperfecte. Ceea ce înseamnă că organismele vii nu sunt nici pe departe atât de perfect
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
departe atât de perfect adaptate pe cât ar trebui să fie ele dacă ar fi fost create anume pentru anumite condiții de viață sau dacă structura lor ar fi fost modelată în mod determinist de către aceste condiții. Tocmai adoptarea unei perspective populaționale și probabiliste explică de ce lui Darwin i-a atras atenția o mare diversitate de fapte semnificative în acest sens, care au scăpat atenției celor mai mulți din colegii lui naturaliști. Există multe specii cu o constituție și o structură care nu sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
după ce s-a convins că ea dă socoteală de toate faptele pe care le explicau teoriile care circulau pe atunci în lumea naturaliștilor și, mai ales, explică multe observații pe care aceste teorii nu le puteau explica. Naturalistul care gândește populațional și probabilist, spre deosebire de cel care gândește în mod creaționist sau determinist, nu va fi surprins de asemenea constatări, de exemplu de aceea că, alături de instincte ce ne apar drept admirabile, pot fi întâlnite nu puține instincte neadecvate din punctul de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracteristicile nefavorabile să fie eliminate. Într-o formulare mai precaută, face ca modificările adaptative utile să se transmită mai eficient de-a lungul generațiilor decât cele care sunt dăunătoare. Noutatea acestui mod de gândire nu constă doar în caracterul lui populațional, probabilistic și antiprogresivist, dar și în respingerea sugestiilor că, într-o lume în care există o adecvare adesea admirabilă a mijloacelor la scopuri, va trebui să căutăm și să descoperim un sens. Cercetători contemporani și popularizatori ai evoluționismului cred că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
teoria formulată de Darwin cu o explicație a cauzelor ce determină variațiile caracterelor organismelor și a mecanismelor transmiterii acestor variații urmașilor. Ideea selecției naturale a fost astfel pusă pe o nouă bază. Motive care au orientat gândirea lui Darwin - abordarea populațională, cea probabilistică și cu deosebire perspectiva genealogică gradualistă - au primit în acest fel contururi mai clare, mai nete. Ernst Mayr, unul din cercetătorii care au avut contribuții semnificative la înfăptuirea acestei sinteze, aprecia că acum explicațiile nedarwiniste ale evoluției au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
macromutații vor pune în discuție în primul rând gradualismul darwinian. În sfârșit, cei care împărtășesc o imagine asupra științei modelată de idealurile de cunoaștere ale fizicii clasice vor fi înclinați să aprecieze drept nesatisfăcătoare o teorie care propune o abordare populațională, care atribuie un rol proeminent individualității și apreciază explicațiile probabiliste ca fiind de nedepășit. Pentru a înțelege multitudinea formelor pe care le-au cunoscut opoziția și rezistența, este important de asemenea să se stabilească ce anume aveau în vedere cei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
1994) identifică patru motive care stau la baza acestei dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile vasculare proximale și distale; examenul angiografic (cel care poate caracteriza morfologic sistemul arterial periferic) nu se poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În aceste condiții sunt utilizate criterii de diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
health of sexual-reproductive behaviour, revista Sănătate și prevenție, editată de Institutul de Sănătate Publică București, volumul II, numerele 1-4, ISSN 1582-2028, 2006, pp. 135, 136. 3. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un lot populațional din mediul urban, Revista de igienă și sănătate publică (Journal of hygiene and public health), volumul 56 , nr. 3, 2006, pp. 40-50. 4. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Manolescu Suzana, Prejbeanu Ileana, Knowledge and practice regarding sexually transmitted diseases on a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
A public health issue in Romania, the 135th Annual Meeting & Exposition (3-7 noiembrie 2007), American Conference on Public Health, Washington, DC, abstract 159023 și poster. 64. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, "Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un lot populațional din mediul urban", Revista de igienă și sănătate publică (Journal of hygiene and public health), vol. 56 , nr. 3, 2006, pp. 40-50. 65. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Manolescu Suzana, Prejbeanu Ileana, "Knowledge and practice regarding sexually transmitted diseases on a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
10% -Indice Shannon- Wiener (ID) 20% -Indice număr familii (FAM) 10% -Indice OCH (Oligochaeta- Chironomidae) (IOCH/IO) 10% -Indice grupe funcționale (IGF) 10% -Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil) (REO/LIM) 10% Ihtiofaună 1km 3 Trimestrial 1 probă lunară Calitativi/cantitativi Atribute populaționale (clase de vârstă) Evaluare gonade Nevertebrate (Lepidoptere) 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 probă lunară Calitativi/cantitativi Nevertebrate (Coleoptere edafice) 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 probă lunară Calitativi/cantitativi Herpetofaună 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 sesiune lunară - metoda transectului (predeterminat
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
10% -Indice Shannon- Wiener (ID) 20% -Indice număr familii (FAM) 10% -Indice OCH (Oligochaeta- Chironomidae) (IOCH/IO) 10% -Indice grupe funcționale (IGF) 10% -Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil) (REO/LIM) 10% Ihtiofaună 1km 3 Trimestrial 1 probă lunară Calitativi/cantitativi Atribute populaționale (clase de vârstă) Evaluare gonade Nevertebrate (Lepidoptere) 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 probă lunară Calitativi/cantitativi Nevertebrate (Coleoptere edafice) 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 probă lunară Calitativi/cantitativi Herpetofaună 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 sesiune lunară - metoda transectului (predeterminat
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
s-au supus, iar în parte au ales de bunăvoie exilul în locul sclaviei și s-au împrăștiat în regiunile învecinate" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84). Totuși, această continuitate etnică a dacilor nu afectează sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune de maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format bazinul populațional care, prin aclimatizarea la teritoriul dacic, s-a prefăcut, în cursul timpului, pe nesimțite, în poporul român. Micu specifică foarte precis romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această schimbare de cadru s-a produs una dintre dislocările majore ale paradigmei standard a Școlii Ardelene, care a pus bazele pentru ulterioara integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea continuității populaționale la nord de Dunăre în urma retragerii aureliane este una dintre invariabilele reflecției istorice românești, cât și a memoriei oficiale. În forma sa elementară, această teză a rămas neschimbată, constituind un element de susținere a edificiului în care a fost organizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țări în care statul a creat sisteme educaționale funcționale încă de timpuriu, atât formal (în privința legiferării obligativității învățământului public de masă), cât și organizațional (în sensul în care au reușit să înroleze în angrenajul educațional un procent ridicat din totalul populațional al copiilor în vârsta specifică școlii primare). Calea etatistă de construire a sistemelor educaționale de masă a fost urmată de Prusia (care instituie arhetipul acestui model) și statele nordice Danermarca, Norvegia și Suedia; b) construirea societală a educației, cale urmată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea legislației în realități concrete, sunt Grecia, Italia, Portugalia și Spania. Cu un procent de doar 6,9 la sută din disponibilul populațional angrenat în circuitul sistemului de învățământ public primar în 1870, România se încadrează, neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
completă a învățământului primar din rurarul românesc. Din totalul de 841.795 de copii recenzați ca având vârsta potrivită pentru a urma cursurile școlare, doar 522.235 sunt înscriși, ceea ce înseamnă că un procent de 62 la sută din disponibilul populațional a fost angrenat în sistemul educațional. În pofida egalitarismului de sex anunțat în Legea instrucțiunii publice din 1864 ca principiu fundamental al învățământului, statisticile arată o diferență de gen evidentă în ceea ce privește accesul la educație. Din totalul elevilor înscriși, 65,6 sută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub semnul "consensului naționalist". Autoritățile statale investesc masiv în infrastructura educațională în efortul de românizarea ideologică a teritoriilor alipite trunchiului reprezentat de Vechiul Regat. În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de învățători pregătiți să acționeze ca apostoli ai românismului. Totuși, în cadrul concertului naționalist, pot fi distinse două partituri diferite: i) cea a naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici dar și mai pasivă în termeni de intensitatea convingerilor, care deși valorizează pozitiv fostul regim, nu dorește reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
hepatice (ciroză), dar și dezavantajul necesității unei terapii de lungă durată (atât timp cât sunt eficienți, toată viața ?). Infecția cu VHB este prevenibilă prin vaccinare, iar introducea obligatorie a acesteia la nou-născuți, începând din anul 1995 și ulterior și la alte grupe populaționale cu risc, a făcut ca incidența acesteia să scadă semnificativ (în special la copii și adulți tineri) în anii ce au urmat. În prezent, cele mai utilizate sunt vaccinurile ce folosesc AgHBs purificat, produs pe bază de ADN recombinant (pe
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]