1,619 matches
-
societatea trebuie să recunoască creatorului de norme calitatea de a fi specializat în rezolvarea problemei și să constate lipsa acestei calități la alți componenți ai societății, care, în asemenea condiții, vor simți necesitatea să urmeze hotărîrea specialistului. Amestecul ideologiilor sociale populiste, care lansează slogane de tipul "limba este bun al întregului popor" și, deci, la îndemîna intervenției tuturor (chiar și a agramaților), și implicarea puterii politice au orientat deseori conștiințele individuale și, prin ele, conștiința socială spre minimalizarea rolului unor autorități
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însă și tendințe care nu corespund unor scopuri autentice de perfecționare și care produc efecte contrare perfecționării, încît cultivarea este de fapt compromisă în esența ei. Acest fenomen se întîmplă, pe de o parte, atunci cînd se manifestă curente culturale populiste, care militează pentru o subordonare a aspectului literar al limbii celui popular și, pe de altă parte, atunci cînd opinia specialiștilor este copleșită de conjurația unor pseudointelectuali superficiali și agresivi, ce nu au făcut trecerea de la siguranța ignoranței la îndoiala
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comunicación humana, Editorial Gredos, Madrid, 1985, p. 273-275 (cap. XII, El cambio lingüístico, p. 273-295). 172 Ramon Menéndez Pidal, Origenes del español, Madrid, 1950, p. 529-532. 173 Ideea reflectării situațiilor din limba populară în cea literară ține de o interpretare populistă și inadecvată a lucrurilor, deoarece, la popoarele civilizate și cu o cultură superioară, dezvoltarea limbii literare (de cultură) se produce prin contribuțiile personalităților, iar nu prin preluarea de elemente de la nivelul popular. 174 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 101
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
bine cu armele financiare occidentale. De asemenea, aceste fonduri investesc în multe firme multinaționale, care se văd astfel prinse între politica statelor occidentale de domiciliu și cea a statelor-investitor. În aceste condiții, în Occident s-au întețit odată cu criza discursurile populist izolaționiste, care cer blocarea noilor fonduri și reglementarea acestui imens flux de capitaluri care vine dinspre răsărit. Dar atunci, unde mai e liberalismul? Apoi, cum s-ar asigura altfel nevoia urgentă de lichidități? Este vorba despre apariția celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în infrastructură ale lumii, în condițiile în care numărul posesorilor de au-tomobile din India se dublează la fiecare cinci ani, piața situîndu-se pe locul al șaptelea în lume. O altă problemă majoră a Indiei o constituie corupția endemică și politicile populiste. Se apreciază că aceasta înghite un sfert din banii publici. Și totuși, chiar cu aceste probleme, India progresează, beneficiind și de o poziție geostra-tegică foarte bună și de relații asemenea cu marile puteri, mai puțin China, care pare să rămînă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mijloc fiind mai mult decît firavă. Bursa a început și ea firav, după anul 2000 înregistrînd randamente interesante, acum însă fiind în stagnare ca urmare a influenței crizei monetar-financiare ce a plecat anul trecut din S.U.A. De asemenea, unele măsuri populiste luate de Guvern în scopuri electorale au obligat Banca Centrală la intervenții pe piață, ajungîndu-se la creșteri ale dobînzilor de peste 50%, pentru a restabiliza cursul și a calma presiunile inflaționiste. Sectorul bancar, după ce a fost curățat de bolnavi, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și sfera monetară nu pot fi decuplate de procesele din economia reală și nici de politica fiscală, bugetară și de politicile structurale ale guvernului. Or, aici, avem o mare problemă, pentru că guvernele care s-au perindat au dus politici haotice, populiste, lipsite de credibilitate, cu puține excepții. Nu mai departe decît la sfîr-șitul lui 2008, de pildă, guvernul Tăriceanu arunca în noi cu bani electorali, iar Banca Națională era obligată să vîndă euro pe piață și să cumpere lei pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
departe, demograful se întreabă: „Cu ce ar fi fost și este mai benefică, în contextul economic de după 1989, divizarea «sărăciei» la 23,5 milioane locuitori în loc de 22,5 - câți suntem azi? Răspunsul nu poate fi expediat prin slogane ori lozinci populiste, adaugă demograful. Am putea chiar afirma că reducerea natalității și impactul ei asupra numărului populației tinere au redus dimensiunea unor costuri pe care le suportă familia și societatea pentru sarcină, maternitate, nașterea și creșterea copiilor, inclusiv educație”. Silogismul este tipic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pot fi de folos. Pentru o mișcare socială viabilă Nu există practică, ci practici ale dezvoltării comunitare. Acestea pot fi ordonate sectorial, pe finanțatori, pe beneficiari, pe ideologii (tradițional, în linia modelului britanic din anii ’50, neoliberal, de tip modernizare, populist, comunitarist, developmentalist; vezi Midgley, Livermore, 2005), pe metode, pe spații naționale sau continentale etc. Ordonarea de tip național este foarte frecventă, și nu într-un mod întâmplător . Practicile au similarități dincolo de ideologii sau metode, în funcție de condiționările pe care le au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
consecințelor acestei alegeri ascunse, motivată cu energie prin așa-zisa „obiectivitate”; de fapt, este posibil, dacă nu chiar probabil, că unii Învățați din sînul școlii germane de istorie a religiilor Împărtășeau dinainte un număr de premise afirmate explicit de Mișcarea populistă (völkische Bewegung) de la Începuturile secolului XX și ulterior adoptate de naziști 10. Școala germană de religie pregătea astfel terenul pentru revendicarea unui „Isus arian”, un Isus care era, de fapt, anti-evreu. Iar unii dintre cei mai mari Învățați ai vremii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fundamentale ale acestuia. Pornind de la numărul dimensiunilor luate în calcul se remarcă tipologii unidimensionale, biși tridimensionale ale stilurilor de conducere. Sunt descrise astfel stiluri de conducere denumite: autoritar, democrat, liber (laissez-faireă, paternalist, majoritar, liber cu discuții; stiluri de conducere precum: populist, centrat pe grup, pe sarcina - în funcție de orientarea conducătorilor spre producție sau spre personal, precum și o serie de stiluri de conducere rezultate din corelația a trei dimensiuni (orientarea spre sarcina, spre relații umane și spre randament, de exempluă. În scopul cunoașterii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
dividende (considerate oportune preponderent de acționarii minoritari), optica diferită asupra necesității introducerii progresului tehnic (tehnologizare poate însemna reduceri de personal) și multe altele. Aceste dezbateri nu au întotdeauna un caracter tehnocrat, fiind încărcate adeseori de aspecte de natură politică, uneori populistă. Încheiem aici acest capitol. Acest volum se va concentra numai asupra analizei financiare a companiei, asupra celorlalte aspecte având să revenim odată cu celelalte două volume ale lucrării. Referințe bibliografice Dragotă, Mihaela, Decizia de investire pe piața de capital, Editura ASE
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
este cea de după o inventariere. Cu cât ne îndepărtăm de momentul efectuării inventarului, cu atât situația faptică poate diferi mai mult față de situația scriptică. În anumite condiții, această „obiectivitate” devine forțată, fiind ghidată de interese mai mult sau mai puțin populiste. În acest caz, valoarea de piață poate deveni preferabilă. Două „povestiri adevărate” vor explica foarte bine această problemă (vezi cadrul 3.2). Cadrul 3.2. Contabilitatea - înger și/sau demon? În ultimii ani ai regimului totalitar comunist prezent în România
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
și nucleele industriale mai moderne ca, de exemplu, cel din Barcelona. Se pare că în Rusia, influența Internaționalei I, mai ales datorită tendinței sale bakuniniste, a fost foarte puternică. Rolul său apune la sfîrșitul anilor '70, în beneficiul unui curent populist care se adresează cu prioritate mediului țărănesc, predominant în această țară și neeliberat încă complet după decretele țariste din 1861, mediu care întărește comunitatea rurală. Pînă pe la 1890, marxiștii ruși se deosebesc foarte puțin de populiști, în ciuda eforturilor depuse de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Secretarul general este candidatul PCF-ului. El duce o campanie violent antisocialistă, denunțînd din nou deriva de dreapta a PS. Scopul pare să fie acela de a lua maximum de voturi de la PS. Ducînd o campanie naționalistă cu puternice accente populiste, el nu evită anumite derapaje asupra chestiunii imigrării. În ciuda mobilizării importante a militanților, rezultatul primului tur este catastrofal pentru Marchais: el obține 15,3% contra 25,3% al lui François Mitterrand. Conducerea nu are altă opțiune decît să cheme la
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
alătură mici grupări și individualități, și obțin 13,1%, adică 1,3% mai mult decît scorurile adunate ale celor două formațiuni în 1985. Fără ca acest scor să fie un succes răsunător, o puternică alternativă exista de acum înainte la politica populistă a PASOK. În timp ce situația politică pare total blocată, ceea ce era de neconceput se produce în iulie 1989: dreapta și comuniștii semnează un acord de guvernare pe trei luni, care se rezumă într-un singur punct, moralizarea și epurarea vieții politice
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
tip voyeurist; (B) Dacă din contră nu spune nimic, urmează a se declanșa punerea sub acuzație pentru complicitate la viol de Avizo feminin și ascunderea de informații în vederea șantajului. În paralel, Avizoarele cu pregătire de punere în scenă de la școala populistă de arte vor sonda starea de spirit din clasa Light-Boat și le vor stimula navigatoarelor pofta de militantism anti-sexist, anti-machist (orice, numai să fie bine încadrat periculosul U-Boat pornocrat), echipându-le cu exemplare din Codul Eticii și Esteticii Comunale (exemplarele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
relatări și comentarii în contrapunct aparținând unor actori epici legați direct sau indirect de protagonistul Francisco zis Domnu -, ministru în guvernul Salazar, moșier cu aere paternaliste, politician de extremă dreapta și vânător de comuniști, de fapt un narcisic patologic, gangster populist cu obsesii sexuale imunde și frustrări erotice de tiran feudal, găunos și desfrânat. Naratorii, marcați definitiv de atingerea letală a monstrului, își susțin fiecare depoziția, preluată și pusă-n pagină de autor, astfel încât diverse puncte de vedere, perioade de timp
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în infrastructură ale lumii, în condițiile în care numărul posesorilor de automobile din India se dublează la fiecare cinci ani, piața situîndu-se pe locul al șaptelea în lume. O altă problemă majoră a Indiei o constituie corupția endemică și politicile populiste. Se apreciază că aceasta înghite un sfert din banii publici. Și totuși, chiar cu aceste probleme, India progresează, beneficiind și de o poziție geostrategică foarte bună și de relații asemenea cu marile puteri, mai puțin China, care pare să rămînă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
personalul unei unități economice în anumite condiții tehnico-organizatorice și într-o anumită perioadă de timp. Sindicatele, unele ONG-uri, majoritatea partidelor de opoziție militează pentru menținerea sau, adesea, creșterea exuberantă și delirantă a salariilor pe motiv că, prin asemenea măsuri populiste (în cazul în care realitatea și condițiile economice nu permit asemenea eforturi bănești), societatea este protejată de efectele grosiere ale inflației și cîștigă de pe urma creșterilor de productivitate realizate (dacă acestea există). La fel ca Ricardo, considerăm că salariul este un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fi fost astfel marcată de o dezvoltare și de o proliferare a teoriilor postmoderne în mai multe domenii, dintre care arhitectura cunoaște o evoluție aparte, iar lucrările lui Charles Jencks diseminează cu succes noile idei legate de stilul eclectic și populist al arhitecturii postmoderne. De asemenea, autori precum Daniel Bell, Fredric Jameson, Jean Baudrillard, Jean-François Lyotard adâncesc discuțiile referitoare la postmodernism și conturează un set de lucrări de referință pentru acest curent. Best și Kellner descoperă existența a două tipuri de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reuși decât împreună" O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Polirom 2003). în mod similar, cartea lui Gabriel Andreescu (Extremismul de dreapta în România, CRDE 2003) analizează cu atenție o anumită parte a spectrului politic românesc. O analiză a partidelor populiste și a liderilor acestora a fost realizată în volumul colectiv editat împreună cu Sergiu Mișcoiu (Partide și personalități populiste în România postcomunistă). Într-un demers axat pe partide și rezultatele lor electorale, Cristian Preda (Partide si alegeri in Romania postcomunista 1989-2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Andreescu (Extremismul de dreapta în România, CRDE 2003) analizează cu atenție o anumită parte a spectrului politic românesc. O analiză a partidelor populiste și a liderilor acestora a fost realizată în volumul colectiv editat împreună cu Sergiu Mișcoiu (Partide și personalități populiste în România postcomunistă). Într-un demers axat pe partide și rezultatele lor electorale, Cristian Preda (Partide si alegeri in Romania postcomunista 1989-2004, Nemira 2005) aducea discuția pe tărâmul analizei partidice. Trei ani mai târziu, într-o lucrare bazată pe acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cele demo-liberale occidentale. Consecințele acestor tranziții succesive, rapide și contradictorii nu s-au lăsat așteptate. Am în vedere deficitul de cultură politică și responsabilitate civică în rândurile populației, penuria de oameni politici competenți și onești și, în consecință, generalizarea politicianismului populist și clientelar de factură partidocratică, precum și inflația "noilor politicieni". Despre ceea ce s-ar putea denumi "tranziția de după tranziție" putem vorbi, însă, nu numai la scara istoriei, ci și privind actuala "dublă" tranziție postcomunistă, cea "îndreptată spre exterior, cu obiectivul transformării
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
uitat faptul că a fost unul din poeții de curte ai lui Nicolae Ceaușescu... Revenind la întrebarea de la începutul acestui capitol, "de ce este extrema dreaptă o prezență constantă în spațiul politic românesc?", un argument este tocmai acest tip de discurs populist promovat de liderul său. Desigur, istoria și factorii culturali de care am vorbit în introducere au rolul lor, premergător evoluției extremei drepte în România. Aceasta, prin liderul său, nu a făcut decât să se folosească de lipsa de cultură politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]