12,006 matches
-
regiunea românească a scăzut puțin; în Dél-Alföld producția medie a înregistrat o scădere față de cea din 2008, în timp ce în Regiunea Vest a crescut în comparație cu cea obținută în urmă cu trei ani. În ambele regiuni s-a redus suprafața cultivată a porumbului de siloz; în regiunea din Ungaria producția medie a fost inferioară, în timp ce în cea din România a fost superioară celei obținute în urmă cu trei ani. Condițiile naturale necesare producției de furaje grosiere asigură în ambele regiuni condiții favorabile creșterii
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia toată lumea” (R4, Tulnici, 89 ani). Acesta este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
plângi de milă, și-a intrat și-o gânganie'n el dă-l foarfecă tot" (p. 9). În schițele lui Caragiale, pe o asemenea crăpelniță, "se duce dracului rapița". Pentru unul dintre personajele bărăgănene ale lui Paul Georgescu "să sfarogește" porumbul. Nu era neapărată nevoie să invoc această substituție sau acest comparatism agricol pentru a semnala un adevăr elementar: proza lui Paul Georgescu vine din Caragiale, nu atât prin comicul social și prin comicul caracterelor, cât prin comedia "timpului băltit" și
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
pe genunchi, cu cealaltă atent la vocea mea interioară. Pe vorbitor îl cunosc. E Pipoton, nervosul, ideologul nărăvaș PIPOTON, fala dialecticii pe o parte că, pe de alta că... El face mai întâi elogiul agriculturii sovietice, că importa din America porumb, lăsându-i pe ceilalți să muncească, slăbiciunea lui Hrușciov, porumb adică, tocmai ce nu suporta Stalin, pentru că... pentru că porumbul ăsta, - îmi șoptește demonul meu interior - cere muncă și iar muncă, săparea pământului și altele, pe când ăsta, pământul, trebuie lăsat liber
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
fala dialecticii pe o parte că, pe de alta că... El face mai întâi elogiul agriculturii sovietice, că importa din America porumb, lăsându-i pe ceilalți să muncească, slăbiciunea lui Hrușciov, porumb adică, tocmai ce nu suporta Stalin, pentru că... pentru că porumbul ăsta, - îmi șoptește demonul meu interior - cere muncă și iar muncă, săparea pământului și altele, pe când ăsta, pământul, trebuie lăsat liber, liber, liber! martelează demonul pornit, concurându-l pe vorbitor, adică pe Pipoton... - stepele trebuie să fie lăsate să crească
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
a vrut mai târziu să dea o pondere mai mare, americană, dar n-a ținut, ierburile perene, ideologia asiatică a lui Stalin, adânc pătrunsă și în tratarea pământului, triumfând iarăși, cu tot cortegiul de consecințe, până și în literatură... Cerealele, porumbul, cer efort, perseverență, corectarea naturii. Stalin... și asta mergea și în semiotică, nu-i așa?... Stalin nu iubea cerealele, sursă de bunăstare, libertate, deci spirit critic, democratic deci; el iubea instinctiv ierburile perene, asceza, cumpătarea, domnule, teama, frica, spaima, groaza
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
PANTELIMON. Se zice că în ziua de Sf. Pantelimon, cerbul iese din apă și aceasta începe să se răcească, frunză teiului se întoarce pe dos, semn că vară se duce și lasă în locul ei iarnă. În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru că poamele să nu fie viermănoase anul următor. De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon
SFÂNTUL PANTELIMON, doctor fără arginți – Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77384_a_78709]
-
a simțit că urechea sa stângă este rotită cu durere, fapt care l-a liniștit oarecum. Victor a privit buimăcit În direcția către care era Îndreptat Vizanti, imediat a lăsat targa jos și urmat de Vizanti s-au ascuns În porumbul care Începuse să lege. A văzut un om călare și a crezut că cerul va cădea asupra sa. După câtva timp, omul a descălecat de pe cal, i-a Împiedecat piciorele din față, apoi omul cel voinic plecă spre sat vorbind
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
grâul? a întors vorba Aizic. Eu cred că în două drumuri îi gata - a apreciat moș Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți și voi până a da omătul, să începeți a căra porumbul - a încheiat vorba evreul. Numai că atunci, jupâne, ar cam trebui să mai pui câțiva bănuți peste ce ne plătești acum. Pe vreme de iarnă îi altcum și pentru dobitoace și pentru noi - a spus Pâcu, făcându-i discret cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cele relatate aici cu privire la efectul stimulării agriculturii și comerțului românesc, prin aceea că navigația pe Dunăre fiind acum liberă, aceste mărfuri puteau fi valorificate. Tabel nr. 2 Suprafață agricolă destinată cultivării cu cereale în România (hectare) Anul Grâu Orz Ovăz Porumb Total 1862 697885 242300 61853 996066 1998104 1870 870334 232782 59220 1101487 2262823 1890 1509689 518065 178517 1781516 3987787 1900 1589490 438900 255270 2035270 4318930 Sursa: C.I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, p. 105 Se poate vedea cum
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care-i ca vai de lume, și-o șură mare și goală, unde ne-am aciuat boișorii. Și pe urmă? DĂNILĂ (leapădă din mână surcelele adunate): Da' fie, Smarandă, că boi ca ai noștri nu găsești să cutreieri șapte sate: porumbi la păr, nalți la trup, țapoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu buzunare adânci.) HABACUC: Arăți grabă mare sfinția ta... Adevărat? SISOE (se întoarce): Potrivită... HABACUC: Ascultă, eu n-am vreme! Facem un țintar, frate Sisoe? SISOE (vădit deranjat): Eu cu țintarul... HABACUC: Lasă marafeturile, că la mine nu se prinde! Porumb ori fasole? Merge către banca de lângă colibă, scote de sub anteriu o tablă de țintar, iar din buzunarele foarte adânci boabe de porumb, apoi boabe de fasole. Așază tabla pe bancă, se așază și el, călare. Potrivește boabele.) Hai, Sisoe, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
țintar, frate Sisoe? SISOE (vădit deranjat): Eu cu țintarul... HABACUC: Lasă marafeturile, că la mine nu se prinde! Porumb ori fasole? Merge către banca de lângă colibă, scote de sub anteriu o tablă de țintar, iar din buzunarele foarte adânci boabe de porumb, apoi boabe de fasole. Așază tabla pe bancă, se așază și el, călare. Potrivește boabele.) Hai, Sisoe, nu mai sta popândău! SISOE (se așază de cealaltă parte a tablei): Eu, frate Habacuc, drept să-ți spun, nu prea am chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-ți spun, nu prea am chef de joc. Țintarul, pentru mine, e joc de migală, și mai bine mă las păgubaș. HABACUC: Da' unde s-a mai aflat una ca asta, Sisoe? Te-ai așezat, joacă! Zi mai repede: porumb ori fasole? SISOE (cu lehamite): Porumb. HABACUC: Bun, ia porumbul! Mută sfinția ta primul. (Sisoe se uită pierdut la boabe) Ori poate te temi să nu fim văzuți împreună... Că se uită unii chiorâș la mine, ca la unul ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chef de joc. Țintarul, pentru mine, e joc de migală, și mai bine mă las păgubaș. HABACUC: Da' unde s-a mai aflat una ca asta, Sisoe? Te-ai așezat, joacă! Zi mai repede: porumb ori fasole? SISOE (cu lehamite): Porumb. HABACUC: Bun, ia porumbul! Mută sfinția ta primul. (Sisoe se uită pierdut la boabe) Ori poate te temi să nu fim văzuți împreună... Că se uită unii chiorâș la mine, ca la unul ce-am fost prooroc la zilele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pentru mine, e joc de migală, și mai bine mă las păgubaș. HABACUC: Da' unde s-a mai aflat una ca asta, Sisoe? Te-ai așezat, joacă! Zi mai repede: porumb ori fasole? SISOE (cu lehamite): Porumb. HABACUC: Bun, ia porumbul! Mută sfinția ta primul. (Sisoe se uită pierdut la boabe) Ori poate te temi să nu fim văzuți împreună... Că se uită unii chiorâș la mine, ca la unul ce-am fost prooroc la zilele mele și știu să ghicesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am fost prooroc la zilele mele și știu să ghicesc în palmă... SISOE: Nu mi-i mie de asta... HABACUC: Atunci ce facem? Jucăm țintar, sau de ce ne-am așezat aici? Ia mută! SISOE (se gândește, apucă un bob de porumb între două degete, îl scuipă bine pe toate părțile și-l pune pe tablă la întâmplare) Ei, ce zici? HABACUC: Bre, bre, bre, da' fie, că strașnic le mai învârtești! Nimeni nu se poate pune cu sfinția ta la acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
joc. Atâta doar că-l joci cam rar... Eu am să-l mut pe acesta din mijloc. (mută) SISOE (la fel ca prima dată): Și eu pe acestălalt. HABACUC (cu răutate, cântat): Iară eu mânca-ți-l-voi pre el! (Ia bobul de porumb. Se aud apropiindu-se voci care cântă obosit) Ia! (intră Sfântul Pafnutie, cu trei ucenici după el. Aură mai vizibilă decât a lui Habacuc. Are un toiag lustruit. Sisoe rămâne cu bobul de porumb ridicat și cu buzele țuguiete. Habacuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mânca-ți-l-voi pre el! (Ia bobul de porumb. Se aud apropiindu-se voci care cântă obosit) Ia! (intră Sfântul Pafnutie, cu trei ucenici după el. Aură mai vizibilă decât a lui Habacuc. Are un toiag lustruit. Sisoe rămâne cu bobul de porumb ridicat și cu buzele țuguiete. Habacuc, nu cu părere de bine:) Hopa, iaca și Sfântul Pafnutie! (Pafnutie oprește ucenicii, pare a șovăi, apoi îi așază pe cei trei, la rând, pe o piatră potrivită și se apropie cu pași rari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
voința dârză a țăranilor de aici, pentru că dumneata ai fost ales primar numai prin voința obștii. Acești indivizi se tem de-o asemenea forță și vor s-o înfrângă. Și iată una din căi: nu le dau țăranilor sămânță de porumb la schimb, așa cum s a făcut atâția ani până acum. Și câte alte tertipuri n-or mai scorni. De aceea te-am întrebat dacă nu te-a văzut nimeni când ai intrat aici. Din vorbele dumneavoastră, să înțeleg că nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
atâția ani până acum. Și câte alte tertipuri n-or mai scorni. De aceea te-am întrebat dacă nu te-a văzut nimeni când ai intrat aici. Din vorbele dumneavoastră, să înțeleg că nu ne mai puteți da sămânță de porumb la schimb? Ai înțeles bine, dar eu am lăsat totuși o portiță, pe care ei n-o știu și pe care n-ar putea-o închide, chiar dacă ar descoperi-o, pentru că ar însemna pagubă pentru ferma liceului. Care-i portița
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-mi trece prin minte. Spune-mi, dumneata ai un om de nădejde? Am! Cum să n-am? Am un țăran cu o minte ageră... Brici, nu alta. Uite cum stau lucrurile. Ferma liceului nu are trebuință de toată sămânța de porumb produsă. Surplusul l-am vândut unui angrosist din târg. Eu știam că ai să vii la mine și i-am spus angrosistului că am niște clienți siguri, pe care am să-i trimit la el cu o scrisorică. Omul dumitale
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
siguri, pe care am să-i trimit la el cu o scrisorică. Omul dumitale trebuie doar să se ducă cu ea la angrosist. Cantitatea o stabiliți după nevoi. Dezavantajul ar fi că s ar putea să vă ceară cam mult porumb la schimb. Dar omul dumitale știe cred să se târguiască și a scoate-o mai ieftin. Știe și toaca-n cer! Uite aici zapisca pentru angrosist și... Doamne-ajută! Vă mulțumesc pentru ajutor, domnule inginer, și, dacă nu-i cu supărare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
când l-a auzit rostind scrâșnit: Anafura mamei voastre de nemernici! Fără să-și dea seama, Costăchel începuse chiar să se înfurie pe cei de la liceu, care hotărâseră să-i aducă la ascultare pe săteni, lipsindu-i de sămănța de porumb. „Ia te uită dom’le ce sunt în stare netrebnicii! Dacă nu pot altfel, vor să-i flămânzească pe oameni. Dacă nu-i sămânța bună, apoi la toamnă iar adunăm doar două-trei coșărci de ciocălăi și restul ciocleji. Bună treabă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fi moș Dumitru Carpen, pe care îl aduci la mine. Îi spui că am o vorbă cu el. Atât și nimic mai mult. La treabă, Petrache! Nu uita să le atragi atenția oamenilor să-și țină gura în privința sămânței de porumb. Am înțeles, domn’ sărjănt! a încercat Petrache să îndulcească atmosfera. Costăchel însă abia a schițat un zâmbet palid. Eh! Apoi eu m-am dus, Costache. Ai grijă cum umbli și grăbește-te! Petrache a pornit din casă în casă, cu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]