866 matches
-
marilor firme comerciale ale Europei vin să-și instaleze întreprinderile în acest port cu taxe reduse și unde nu se aplică o legislație plină de amănunte neesențiale și supărătoare cu care Evul Mediu era foarte darnic. Aici ajunge piperul portughez, postavul englez și produsele din Marea Baltică, aduse mai întîi de olandezi, apoi de hanseatici, nevoiți să părăsească portul Bruges. Datorită comerțului și lipsei reglementărilor corporative, la Anvers se dezvoltă industriile manufacturiere în afară de braserie, sticlărie, tipografie și gravură, apare și o puternică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
familiile Grimaldi și Spinola, care își leagă destinele de cele ale regelui Spaniei, Filip al II-lea. Simbol al acestui capitalism incipient, casa Fugger din Augsburg s-a constituit în secolul al XIV-lea. Ea practica la început comerțul cu postav, cu mirodenii și cu mătase importată din Veneția. În 1473, Jakob Fugger pleacă la Foncado dei Tedeschi unde casa Fugger deține un depozit. El se lansează în comerțul cu argint și cu cupru extras din minele din Tyrol, sfîrșește prin
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
meseriilor din orașe care au depus jurămînt, cu regulamentele sale minuțioase și ierarhia sa strictă, iar pe de altă parte pe artizanatul rural, care asigură mai ales producția de textile necesară negustorilor-fabricanți instalați în orașe. În acest cadru clasic, industria postavului se dezvoltă în aproape întreaga țară, iar metalurgia se sprijină pe numeroasele forje pe bază de cărbune din lemn. Formele moderne ale industriei nu se instalează decît foarte încet, după 1780, în urma Angliei. Mașinile, și cîteodată chiar antreprenorii, vin din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-i descopere în câmpia deschisă, acoperită de ierburi înalte și mărginită de orizonturi albastre, mai ales că mongolii nu foloseau focul. Ei erau, însă, prezenți aiurea, ca și pe malurile Dunării și Mării Negre, unde negustorii vindeau sare, piele, blănuri, pânzeturi, postavuri și alte produse străine și pentru a încasa vămile. După retragerea din Ungaria și stabilirea curții sale la gura Volgăi, întemeietorul Hoardei de Aur, Batu-khan, nobil nomad cu concepții șamaniste (religie care a rămas și în Moldova semnalată până în anul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Jacques Chirac, și a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totuși, comparaison n’est pas raison, n’est pas? Pe masa de biliard a politichiei românești, dl Băsescu este tacul negeluit care nu se sfiește să rupă de fiecare dată postavul verde al competiției. Privind cu un ochi la slănină și cu altul la făină, Domnia sa hăituiește bilele cu o violență de neaflat pe scările Richter și Mercalli. Pentru dl Băsescu, cele șase găuri ale mesei de joc nu sunt decât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
înverșunare ca să-l cucerească. Înainte de Alexandre de Larderel și de Paul de Cassagnac, încă din 1875, tânăra încercase să-l prindă în mrejele sale pe Émile d'Audiffret, un aristocrat din Nisa a cărui familie se îmbogățise de pe urma comerțului cu postavuri. Pentru a-i capta atenția, se plimbă deghizată pe străzile din Nisa, iar apoi joacă în fața lui comedia tinerei fete îndrăgostite. Se îmbujorează, îl lasă să-i strângă mâna în timpul dansului. Însă Émile d'Audiffret, care este tratat ca logodnic
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
slăbea defel. Rănitul aiura: Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din înde-mînare și haz, din istețime și atenție, din curaj la om și ascultare la animal. Mii de fețe palide, zîmbitoare, mii de costume diferite, mergînd de la rochia de lamé auriu la stamba înflorată, de la costumul negru la cazaca de postav colorat. Locurile noastre sunt cît se poate de bune în fața intrării artiștilor și destul de sus pentru a avea o privire de ansamblu asupra arenei. Ne instalăm confortabil și simt în suflet emoția aceea unică prin care orice copil între 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți cai la car, atâția ducați și un pește, cal încărcat 3 bani, cal slobod 1 ducat, pentru mărfuri nimica." Pe Drumul Carului, așa cum rezultă din evidențele vamale, treceau necontenit care săsești, care transportau postavuri și pânzeturi, aduse din Silezia sau Colonia, astăzi Koln, obiecte de metal, produse în Transilvania. Dinspre Câmpulung spre Brașov, carele românești duceau pește de la Dunăre, produse autohtone, lână, brânzeturi, dar și obiecte de lux, provenite din țări răsăritene, inclusiv aur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adică, prietenul nostru este dintr-odată prietenul vrășmașilor noștri? Cel care rostise aceste cuvinte era un bărbat Înalt, cu părul cărunt, care urmărise conversația atent, dar În tăcere, sprijinindu-se de perete. Chipul său deschis și cinstit, Îmbrăcămintea sobră, din postav simplu, arătau că nu punea preț pe nimicuri. Mâna lui uriașă se odihnea pe sabia la fel de uriașă de la cingătoare, și după pintenii de argint care răsunau la orice mișcare se vedea lesne că este de rang Înalt. Era minis terialul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a nimeri În toate Întâmplările ciudate ale zilei. Acolo, sub bradul cel mare, stăteau de vorbă doi oameni. Unul din ei era un bărbat foarte Înalt, destul de tânăr, În veșmintele nobililor din partea locului: o haină scurtă, până la genunchi, dintr un postav italienesc fin, cu tiv brodat și fără mâneci. Culoarea neagră sublinia statura vânjoasă, dar nu lipsită de eleganță a cavalerului. De sub el apărea o cămașă de zale care, Împreună cu Încălțările și pintenii argintii, Îi dădea o Înfățișare războinică, mult prea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
descoperind o frunte Înaltă și sprâncene bărbătești, energice, de sub care străluceau doi ochi de o culoare violetă, minunată, rar Întâlnită. Spre deosebire de veșmântul prințului, croit dintr-o stofă scumpă după moda timpului, tânărul avea straie de-o croială nouă, dintr-un postav În ape violete ca și ochii lui și căptușit la poale cu blană de nurcă. La șold purta o sabie scurtă, Încovoiată, cu mâner de argint, și nu spada lată, dreaptă și grea pe care cavalerii o prindeau cu amândouă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui severă, iar alături, Într un jilț, un alt călugăr, necunoscut. Avea barba albă, părul așijderea, și pe piept Îi atârna o cruce simplă de lemn. Cioplitorul Îl cercetă atent, cu precizia ochiului de artist. Înfățișarea lui simplă, hainele de postav ieftin contrastau violent cu demni tatea și prestanța pe care le emana, astfel Încât Simeon Își spuse că moșneagul era desigur o persoană Însemnată. Heribert Îl trase mai aproape, astfel ca lumina să cadă pe fața lui. Urmă o clipă de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
n-am să le păzesc eu. Așa? Marș înnapoi. Apoi nu, că am treabă. Atunci îi trage ciocoiul două palme. Ciobanul îl apucă, îl pune cu capu-ntre picioare și l-a bătut dinnapoi cu bâta până l-a făcut ca postavul cel roșu. L-a dat în judecată, ș-apoi acuma tot scutar la dânsul a rămas. Nu te da, măi Grigoraș! Nu mă dau, fa, l-ași! Ia mai cată la opinci Și mai sus la bernevici. Uite ceia, bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere. Și anume, ne demonstrează că Moldova era angrenată într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere. Și anume, ne demonstrează că Moldova era angrenată într-o arie comercială largă, europeană. Imaginea se va completa cu documentele în care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
importante care brăzdau țara în toate direcțiile, târgurile mai importante care se aflau pe aceste drumuri. Așezată la intersecția marilor căi comerciale în Moldova se întâlneau, din punct de vedere comercial, Asia și Europa. Aici veneau mărfurile din Occidentul european, postavuri și obiecte din metal, lucruri trebuincioase pentru marii boieri, dar și obiecte mărunte pe care le puteau cumpăra chiar și țăranii de la noi. Alături de acestea, în dughenile din târgurile Moldovei, dar mai ales în orașul de scaun al Sucevei erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
genovez, mărfurile urcau prin Lăpușna și Iași la Suceava, de unde negustorii lioveni le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri, marfă de mare preț, care a dus departe faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se scuture, ci neguțătorul să-și dea cuvântul său că n-are în carele sale marfă oprită, precum jderi, argint și ceară, sau nu duce cai buni de țară”. Se mai preciza în acest privilegiu ca, atunci când liovenii vor aduce postavuri sau alte mărfuri „nimenea să nu poată lua de la ei fără bani ori cu puterea, nici măcar un cot, nici vameșii, nici boierii, nici chiar noi înșine; ci când vom avea nevoie fie de postav fie de altă marfă, multă ori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiu ca, atunci când liovenii vor aduce postavuri sau alte mărfuri „nimenea să nu poată lua de la ei fără bani ori cu puterea, nici măcar un cot, nici vameșii, nici boierii, nici chiar noi înșine; ci când vom avea nevoie fie de postav fie de altă marfă, multă ori puțină, noi sau vameșii ne vom târgui și, după ce vom face plata, vom lua cele ce ne-au trebuit”. Liovenilor li se îngăduia să țină o casă în Suceava, după obiceiul neguțătorilor. Am insistat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgului, Bârlad, și vama de pe apă, și de pe uscat de la iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]