2,303 matches
-
și politică și de infrastructură culturală a tuturor societăților, de la rumânul de pe moșia boierească sau răzeșul liber (din care cu atâta mândrie se revendica Ion Creangă), până la țăranul cooperator din societatea socialistă sau „capul de gospodărie” țărănească din societatea tranziției postcomuniste de astăzi. Nu ne place să recunoaștem, dar și în prezent, la începutul celui de-al treilea mileniu de după Hristos, ocupația care reunește cea mai mare parte a forței de muncă din România este aceea de producător de cereale. De
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel mai ridicat risc de mortalitate (populația de până la cinci ani și populația de vârsta a treia) în societatea românească față de societatea de tip occidental. Pentru prima componentă, semnificativă este diferența de rată a mortalității infantile: circa 20‰ pentru România postcomunistă și de mai puțin de 10‰ pentru societatea de tip occidental. Pentru cea de a doua componentă, semnificativă este structura consumului și locul ocupat de populația de vârsta a treia în structura de venituri a societății. În România, populația de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care face parte din normalitatea socială. Ramuri întregi ale economiei societăților dezvoltate - precum serviciile comunale, sistemul de sănătate, sistemul de asigurări sociale, turismul etc. - depind de prosperitatea asigurată acestei categorii. Exact invers, populația de vârsta a treia ocupă în societatea postcomunistă o poziție de excepționalitate socială, tradusă, pe de o parte, prin faptul că scăderea veniturilor acestei categorii este considerată resursă de reformă sau dezvoltare economică; iar pe de altă parte, prin dezvoltarea unei ideologii cu totul speciale a inutilității sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
resursă de reformă sau dezvoltare economică; iar pe de altă parte, prin dezvoltarea unei ideologii cu totul speciale a inutilității sociale a acestei categorii, ba chiar a adversității politice în raport cu interesele socio-economice ale acesteia. Rezultă că diferențele calitative dintre prosperitatea postcomunistă românească și prosperitatea societății de tip occidental ar putea fi chiar mai însemnate decât diferențele cantitative; și că noua tranziție orientată către prosperitate a societății românești care se dorește o componentă a lumii dezvoltate ar trebui să fie mai atentă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnificative de reorganizare socială care au avut loc în aceeași perioadă, de la democratizarea profundă a societății occidentale - atât politică, cât și socială, culturală și economică - și până la construirea instituțiilor și ideologiilor specifice statului „bunăstării generale”. Or, în această privință, tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituțiilor și ideologiilor specifice statului „bunăstării generale”. Or, în această privință, tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-un ritm extrem de accelerat a inegalităților în distribuția veniturilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-un ritm extrem de accelerat a inegalităților în distribuția veniturilor și a consumului în societate. Dacă urmărim ce s-a întâmplat în societatea românească postcomunistă într-o perioadă de 8 ani, între 1992 și 2000, prima indicație pe care o obținem este aceea că, în ciuda evoluțiilor oscilante, între anul celei mai mari crize postbelice (1992) și anul relansării economiei (2000), economia românească a avut o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în termeni foarte clari, societatea românească în tranziție a utilizat atât crizele economice, cât și, ulterior, creșterea economică pentru a polariza nu doar proprietatea - principalul rezultat al privatizării avuției naționale în trecerea la economia de piață -, ci și veniturile. Tranziția postcomunistă a României a fost orientată spre crearea noilor elite sociale ale noului capitalism și demarcarea lor de restul populației prin polarizarea deopotrivă a veniturilor și a proprietății. Chiar dacă nici unul dintre politicienii tranziției nu a afirmat asta, chiar dacă nici unul dintre partidele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economiei românești, ci îmbogățirea celor bogați și sărăcirea celor deja săraci. Acest proces de polarizare a proprietății și veniturilor este singura constantă a politicilor publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință clară a societății românești postcomuniste este exact inversul tendinței consacrate în societatea occidentală dezvoltată. În aceeași perioadă, societățile occidentale dezvoltate au evoluat divergent, confirmând tendința semiseculară a reducerii inegalității distribuirii veniturilor (consumului) în societate, în ciuda divergențelor ideologice și de politici economice și sociale care par
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dinamică în interiorul modelului nu pare a-i afecta prea tare tendințele principale, iar o stabilizare a sa pe o perioadă mai lungă va avea probabil loc în jurul acestui raport de 1:4. Or, tendințele pe care le-a impus tranziția postcomunistă sunt exact inverse. Ele impun o accentuare a polarizării sociale. Merită menționat că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
polarizării sociale. Merită menționat că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație era, în 1992, de 10,5%; în următorii 9 ani ea scăzut aproape nesemnificativ la 10,3%. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioadă, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație a scăzut de 9,2% la 8,2%, iar a celor mai bogați 20% a crescut de la 34,8% la 36,8%. Câtă vreme România și celelalte societăți postcomuniste nu își modifică aceste tendințe, ele nu vor fi înlocuit tranziția de tip postcomunist, cu latura sa de producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de 9,2% la 8,2%, iar a celor mai bogați 20% a crescut de la 34,8% la 36,8%. Câtă vreme România și celelalte societăți postcomuniste nu își modifică aceste tendințe, ele nu vor fi înlocuit tranziția de tip postcomunist, cu latura sa de producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomuniste nu își modifică aceste tendințe, ele nu vor fi înlocuit tranziția de tip postcomunist, cu latura sa de producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
latura sa de producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în postcomunism, cele două categorii socio-ocupaționale importante între cei mai săraci 20% din populație sunt țăranii și pensionarii. La aceștia, în postcomunism se adaugă șomerii. Dar nu mai este vorba nici de aceeași țărani, nici de aceeași pensionari. În perioada postcomunistă, grosul sărăcimii, reprezentat mai ales de țărani, este compusă acum din proprietari de pământ sau, mai rău, din țărani (populație din mediul rural ocupată în agricultură) care nici măcar nu au pământ. În comunism, aceștia erau acei țărani cooperatori în a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dintre salariați sunt șomerii și pensionarii primilor ani de după revoluție, adică ai anilor cu cea mai ridicată rată a inflației. Nici bogații nu mai sunt aceeași. Bogați existau și în societatea comunistă, lucru dovedit de faptul că, la începuturile tranziției postcomuniste, ultimele două decile din scala veniturilor din societatea românească consumau peste 30% din venitul național. Comparativ cu valorile tipice pentru societățile dezvoltate, doar 30% din venitul național alocat celor mai înstăriți 5 milioane de locuitori ai țării este foarte puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
după aceea. Ceea este Important este că explicația sa cu privire la avuția acumulată în comunism a fost credibilă și pentru el, și pentru întreaga populație a țării. Ei bine, acești bogătași ai comunismului nu au mai contat între bogații noii societății postcomuniste. Structura clasei superioare de venituri s-a preschimbat considerabil, deși, ca urmare a „moștenirii comuniste”, doi parametri nu s-au modificat esențial. Dintre aceștia, în primul rând ponderea în consumul național al celor mai bogați 20% din populație: ea rămâne
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
național al celor mai bogați 20% din populație: ea rămâne în limitele unor procente care oscilează între 30 și 40%, cu o tendință constantă de creștere. Ceea ce s-a modificat este compoziția acestora. După un deceniu și jumătate de tranziție postcomunistă, aceștia sunt reprezentați acum de întreprinzători, de partea superioară a grupului de self-employed și de manageri ai sectorului privat. A dispărut din această categorie tot ce era legat de sectorul public - de la politicieni la funcționarii de stat și cei din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de partea superioară a grupului de self-employed și de manageri ai sectorului privat. A dispărut din această categorie tot ce era legat de sectorul public - de la politicieni la funcționarii de stat și cei din administrația publică. Noii bogătași ai societății postcomuniste sunt deținătorii de capital, în primul rând, managerii acestora, în al doilea rând, și cei care le prestează servicii esențiale, precum avocații sau ziariștii. Acest tip de distribuție a veniturilor în societate este net diferit de tipul de distribuție și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tipul de distribuție și redistribuție caracteristic societății occidentale dezvoltate. Cea mai semnificativă diferență provine din faptul că bogăția sau mărimea veniturilor provin nu atât din relația „normală” cu piața, ci din relații „anormale”, în sensul că sunt excepționale. În România postcomunistă, aceste relații „excepționale” înseamnă tocmai ocolirea pieței și economiei naționale. Conform datelor oficiale, cei mai bine plătiți salariați din România sunt salariații sistemului bancar și financiar. Particularitatea României postcomuniste actuale constă în aceea că salariații sistemului bancar sunt toți salariați
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ci din relații „anormale”, în sensul că sunt excepționale. În România postcomunistă, aceste relații „excepționale” înseamnă tocmai ocolirea pieței și economiei naționale. Conform datelor oficiale, cei mai bine plătiți salariați din România sunt salariații sistemului bancar și financiar. Particularitatea României postcomuniste actuale constă în aceea că salariații sistemului bancar sunt toți salariați ai capitalului internațional, plătiți la „periferia” listei de salarii a companiilor bancare și de asigurări internaționale, dar net superior oricărei scale de salarii a economiei interne. La rândul lor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
financiar bancare a țărilor dezvoltate, este capabilă să obțină în țara noastră profituri speciale, provenite nu de pe piața românească, ci din relația specială pe care o are piața românească cu piața financiar-bancară internațională, relații speciale rezultând tocmai din caracteristicile tranziției postcomuniste. Asemenea sistemului bancar, alte industrii - petrolieră și energetică, ciment, automobile etc. - dominate de capitalul străin beneficiază de clauze speciale, traduse în surse speciale de profit, provenind din „foarfecele prețurilor” care asigură un transfer de venit național autohton în favoarea capitalului străin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]