948 matches
-
Iordache Romașcu tractat în prima instanță înaintea Tribunalului Tutova. Sentința a fost dată în favoarea pârâtului, președintele completului de judecată făcând opinie separată din care reieșea că Gheorghiță Romașcu, fratele lui Iordache, făcuse la 5 februarie 1852 la un an după ce postelnicul Dimitrie Drăghici fundase spitalul - un act de donație prin care dădea o parte din avere Spitalului din Vaslui. Primul medic al Spitalului Drăghici, al Spitalului israielit și medicul primar al districtului Vaslui a fost dr. Ignat Markstein, care este atestat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
așa cum l-am găsit în materialul inimosului doctor Natham Wainder, căruia-i purtăm recunoștință pentru acuratețea analizei și datelor pe care ni le-a transmis prin lucrarea sa. Actul de fondațiune al Spitalului Drăghici din Vaslui Prin care eu subscrisul postelnicul Dimitrie Drăghici scriu și încredințez cu statornicie și sloboda mea vroință următorele: Art. 1. Fondez în condițiunile anume aice stipulate și nestrămutate un spital privat în târgul Vasluiului proprietatea Domniei Sale Doamna Elena Șubin, născută Ghika care va purta pururea numele
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
socotelilor generale ale Direcțiunei se va face regulat la finitul anului și se va supune odată cu budgetele anului următor la cercetarea Adunării Legislative, iar după înființarea Înaltei Curți de Compturi, ele se vor da în cercetarea acestei Curți. Dimitrie Drăghici, Postelnic Una mie optu sute șease-deci și patru. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în mod deosebit după aplicarea Legilor lui Alexandru Ioan Cuza, s-au produs mutații importante în toate domeniile, inclusiv în cel al sănătății publice
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
că, de-a lungul drumului armatei franceze, s-au amenajat o sută de bordeluri, frecventate nu numai de împărat și de armata sa, dar și de frumoasa și extravaganta contesă. Maria Catargi -- Obrenovici (1835-1876) În familia lui Costin Catargi, fost postelnic și logofăt, antiunionist și ministru al caimacanului Vogoride și a Smarandei, din familia Balș, s-au născut șapte copii, unul dintre aceștia fiind Maria care a văzut lumina zilei în anul 1835. Ca și ceilalți copii, Maria Catargi a primit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
literatura română, primul roman social-critic, un model al genului. Mânuitor excelent al satirei și al pamfletului, Nicolae Filimon creează în romanul Ciocoii vechi și noi o frescă socială a perioadei fanariote decadente de la începutul secolului al XIX-lea. La curtea postelnicului (demnitar ce pregătea audiențele domnitorului) Andronache Tuzluc, fanariot venit în Țara Românească în suita lui Caragea Vodă, vine și Dinu Păturică, fiul treti-logofătului (cel mai mare demnitar, șef al cancelariei domnești) Ghinea Păturică, dornic să parvină în demnități înalte și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mare demnitar, șef al cancelariei domnești) Ghinea Păturică, dornic să parvină în demnități înalte și să se îmbogățească. Inteligent, tenace, viclean, fără scupule, Dinu Păturică își observă stăpânul, îi identifică slăbiciunile pentru a i le specula. Se face prețuit de postelnic, simulează docilitatea și fidelitatea, își calculează fiecare gest, își stabilește în detaliu planul de ruinare a stăpânului său, cel ce fusese cândva și el un parvenit. Naivul Andronache Tuzluc l-a ajutat pe ciocoiul sau, în limbaj modern, parvenitul veros
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră orientală, cum o numește autorul, ieșită din rămășițele spulberate ale populației grecești din Fanar, este o frumusețe perfectă ce se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prin inteligență și prin gusturi rafinate. Îi place luxul și se menține în atenția celor din jur prin extravaganțe și capricii. Atrage ca un magnet privirile bărbaților și are talentul de a se face dorită. Un timp a fost credincioasă postelnicului, dar a început să răspundă celor ce-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
timp a fost credincioasă postelnicului, dar a început să răspundă celor ce-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor și a hotărât s-o spioneze pe Duduca cu ajutorul slujitorul său de încredere, Dinu Păturică. L-a trimis în casa Duducăi ca băiat de casă. Experimentata Duduca îi deconspiră intențiile de spionaj ale lui Dinu Păturică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
declarat dragoste și cei doi au devenit complici pentru a-l spolia pe Andronache, cunoscut în părțile locului ca fiind desfrânat și risipitor fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun. Se dau petreceri mari la curtea postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a-l deposeda, folosindu-se de Costea Chiorul, un negustor veros. Duduca l-a pus la cheltuială, i-a cerut șaluri, mătăsuri, bijuterii. Apoi, unind jafurile la mijloc, s-au cununat. Vătaful Gheorghe, om cinstit, l-a avertizat pe postelnic de mârșăvia lui Dinu de a se uni cu versatila grecoaică, dar nu numai că nu l-a crezut, mai mult, l-a alungat de la curte iar rangul de vătaf l-a încredințat lui Dinu care a ajuns apoi și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a teatrului nostru comic, de la C. Faca până la V. Alecsandri, cu ecouri semnificative și în opera lui Caragiale. Iată, dintre exemplele mai puțin cunoscute, comedia Don Gulică sau pantofii miraculoși, scrisă de Al. Depărățeanu în 1853; în perechea alcătuită din postelnicul Scoarță și din soția sa Pistimița ne întâmpină cuplul conjugal tipic - bărbatul ruginit și femeia în pas cu moda. „Eu am stat în pension șapte ani întregi - declară Pistimița -, n-am luat educația și studiul ca d-ta prin falangă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prin astfel de metod am învățat o icoană de minune, cine scria ca logofătu Scoarță? Ei! ei! când eram la zărăfia ispravnicului județului Slam Rămnic, scrisoarea mea era ca mărgăritaru.“ Cu asemenea deosebiri în formația intelectuală, neînțelegerea soților e perpetuă. Postelnicul nu se împacă în ruptul capului cu straiele nemțești în care l-a îmbrăcat nevasta și tună împotriva „romanțelor“ din care ea ar voi să-i citească la culcare: „cine știe, drăciile care sânt înșirate acolo poate să mă molipsească
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alde voi era arși de vii. Surghiun am să vă fac pe toți câți ați ieșit din acel cuib al dracului, unde dascălul vostru Lazăr a clocit ouăle Satanei» - și alte asemenea.“ Din fericire pentru Heliade și pentru amicul său, postelnicul Mihalache Ghica - frate al domnitorului - îl informează pe vodă asupra celor întâmplate, iar când mitropolitul vine să se plângă la curte, Grigore Ghica îi răspunde neted: „Prea-sfinția ta să te amesteci și să fii chiriarh numai în cele bisericești; în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Regulamentele Organice ale celor două principate cuprind câte o tablă de concordanță („potrivitoare“ în țara Românească, „asămăluitoare“ în Moldova) a rangurilor civile și militare. În Moldova, spre exemplu, vornicii țării de jos și de sus, hatmanul, vistiernicul, vornicul de obștie și postelnicul sunt asimilați cu șeful a toată miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
evocă viața socială și politică a Țării Românești cuprinsă Între anii 1814 - 1830 (după cum spune autorul). George Ivașcu afirmă că romanul este „un muzeu viu al societății din prima jumătate a veacului al XIX-lea” Dinu Păturică sosește la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, cu o scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
George Ivașcu afirmă că romanul este „un muzeu viu al societății din prima jumătate a veacului al XIX-lea” Dinu Păturică sosește la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, cu o scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
postelnicului Andronache Tuzluc, cu o scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului, la starea lui de om foarte bogat și cu rang domnesc, pentru că a reușit să intre În grațiile prințului și domnitorului Caragea. De altfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
furat cu zvanțul din slujbele mici și apoi cu miile de galbeni din slujbele mari, și-a cumpărat moșii, sate de țigani, păduri, iazuri, mori și acum este unul din cei mai mari boieri din Țara Românească. Aceasta era starea postelnicului la sosirea lui Dinu Păturică la curtea sa. Destrăbălatul postelnic duce o viață plină de ticăloșie și destrăbălare. Încearcă totuși să intre În lumea „bună” printr-o eventuală căsătorie cu fiica unui boier de neam din țară. Pentru aceasta o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de galbeni din slujbele mari, și-a cumpărat moșii, sate de țigani, păduri, iazuri, mori și acum este unul din cei mai mari boieri din Țara Românească. Aceasta era starea postelnicului la sosirea lui Dinu Păturică la curtea sa. Destrăbălatul postelnic duce o viață plină de ticăloșie și destrăbălare. Încearcă totuși să intre În lumea „bună” printr-o eventuală căsătorie cu fiica unui boier de neam din țară. Pentru aceasta o cere În căsătorie pe fiica Banului C, dar acesta Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spunând că el nu-și va da fata după un „ciocoi mârșav”. Momentul este surprins În capitolul „Românul și fanariotul”, unde mai este redată și Înfruntarea dintre Banul C și Caragea. În capitolul „Ghinea Păturică”, aflăm că viitoarea țiitoare a postelnicului este fiica ciohodarului Mihale, un fel de frumusețe cu Înclinații către depravare. Postelnicul Îi face toate mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite În brațele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este surprins În capitolul „Românul și fanariotul”, unde mai este redată și Înfruntarea dintre Banul C și Caragea. În capitolul „Ghinea Păturică”, aflăm că viitoarea țiitoare a postelnicului este fiica ciohodarului Mihale, un fel de frumusețe cu Înclinații către depravare. Postelnicul Îi face toate mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite În brațele unui calemgiu calic, din care cauză postelnicul devine gelos. Între timp, Dinu Păturică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de frumusețe cu Înclinații către depravare. Postelnicul Îi face toate mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite În brațele unui calemgiu calic, din care cauză postelnicul devine gelos. Între timp, Dinu Păturică intră În grațiile postelnicului și urcă rapid pe scara funcțiilor administrative. Mai Întâi este trimis la Școala Domnească pentru a Învăța elinica (limba greacă), apoi citește multe cărți din biblioteca fanariotului, Însă lecturează mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite În brațele unui calemgiu calic, din care cauză postelnicul devine gelos. Între timp, Dinu Păturică intră În grațiile postelnicului și urcă rapid pe scara funcțiilor administrative. Mai Întâi este trimis la Școala Domnească pentru a Învăța elinica (limba greacă), apoi citește multe cărți din biblioteca fanariotului, Însă lecturează mai mult o carte a lui Machiavelli, pentru a Învăța cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]