9,035 matches
-
și faza dispersată (armătura) sau faza anorganică. Există o mare varietate de materiale compozite, unele fiind autopolimerizabile și altele fotopolimerizabile. Exemplificăm în continuare câteva denumiri comerciale: ADAPTIC, CONCISE, XRV HERCULITE (un compozit microhibrid fotopolimerizabil pentru obturații la dinții anteriori și posteriori; șapte nuanțe de dentină și două nuanțe incizale; un flacon cu OPTIBOND (adeziv fotopolimerizabil), un flacon cu OPTIBOND primer, o sergină cu gel demineralizant, godeuri, pensule și plăcuțe pentru amestec). Tehnica de aplicare a compozitelor După prepararea cavităților și tratamentul
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea feminină are sânii evidențiați prin două mici pastile de lut, brațele modelate ca niște cioturi la nivelul umerilor, posteriorul fiind puternic bombat, cu fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația sexului este realizată prin adăugirea, în zona inghinală, a
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Karanovo IV, aspectul Kaloianovec, dând impresia că ”cele două statuete sunt produsul aceluiași modelator”(Ibidem, p. 97). Fazei Dudești IV A îi aparțin unele statuete la care decorarea s-a făcut prin fine incizii, chiar artistice. Făcând referire la partea posterioară a unei figurine cu un asemenea decor, M. Nica credea că ar fi vorba de o piesă cu elemente de îmbrăcăminte, o fotă mai exact, redată printr-o spirală amplă, partea anterioară fiind decorată cu benzi meandrice, cele două piese
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
pulmonare și staza secrețiilor. În poziția culcat mișcările cuștii toracice sunt reduse, iar la nivelul diafragmului apare o distribuție neuniformă a presiunii exercitate de organele abdominale. În acest context apare o scădere a ventilației pulmonare în special la nivelul segmentelor posterioare și mediane. Scăderea ventilației determină apariția unor zone de atelectazie (zone în care nu pătrunde aerul) inițial reversibilă și apoi ireversibilă. Schimbarea poziției pacientului la un interval de minim 2 ore favorizează scăderea ventilației în alte teritorii pulmonare însoțită de
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
Albu) Pozițiile de drenaj pentru lobii superiori: drenarea segmentului apical impune plasarea pacientului în poziția așezat cu trunchiul înclinat spre dreapta sau spre stânga; drenarea segmentului anterior implică plasarea bolnavului în decubit dorsal cu ridicarea unui hemitorace; pentru drenarea segmenului posterior se folosește poziția așezat cu trunchiul flectat anterior. Pozițiile de drenaj pentru lobul mijlociu și lingula impun plasarea pacientului în decubit lateral și cu trunchiul făcând un unghi de 45° față de planul patului. Pentru realizarea acestei poziții este necesară folosirea
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
pentru drenarea segmentului apical se recomandă realizarea unei piramide din perne pe care se asează pacientul, vârful piramidei fiind plasat la nivelul bazinului; drenarea segmentului anterior se obține prin plasarea pacientului în decubit dorsal în poziție declivă; pentru drenarea segmentului posterior pacientul este plasat în poziție declivă și în decubit ventral; drenarea segmentului lateral impune folosirea poziției de decubit lateral cu plasarea unei perne sub hemitoracele corespunzator. Alături de drenajul postural putem folosi și terapia fizică a toracelui ce implică educarea respirației
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
unei alte persoane. Indiferent de modalitate, urcatul se face întotdeauna pe cele 4 roți iar coborârea în echilibru pe roțile din spate. Urcatul rampelor independent în fotoliul rulant se face astfel: pacientul în fața rampei va prinde cercurile roților cât mai posterior, la același nivel, după care va roti puternic roțile spre înainte aplecând în același timp trunchiul spre înainte. Pacientul va repeta mișcările până va ajunge pe platforma rampei. Este interzisă în timpul deplasării înainte pe rampă împingerea cu spatele pe spătarul
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
torace, acesta din urmă fiind plat, cu sâni atașați foarte jos, descinzând pe abdomen. Regiunea abdominală este redusă, ca urmare a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele sunt enorme, lărgite lateral. Un veșmânt (amintind de cel al femeilor africane) acoperă partea posterioară a coapselor, fiind format dintr-o serie de benzi longitudinale, având în partea superioară un cordon orizontal, cu mici striuri verticale (H. Delporte, 1979). O categorie aparte în cadrul grupei pirineo-aquitane o constituie statuetele de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
actelor sale de comportament. Prin toate acestea, reprezentarea Își evocă funcția sa complexă de cunoaștere a realității, de comunicare socială, de ghidare comportamentală (de filtrare a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act comportamental este o reconstrucție prin reprezentare a realității, răspuns integrat Într-
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
dintre actul agresional și efectul victimal. În acest sens, relația victimei cu agresorul e percepută în mod diferit de fiecare dintre aceștia, depinzând de condițiile sau de momentele variabile ale existenței. Efectul victimal este mijlocit de relația anterioară, simultană sau posterioară dintre victimă și agresor, reacțiile victimei fiind rezultatul acceptării sau refuzului scopului relației, a reflectării acestui scop în psihicul victimei. În mod receptiv, atitudinea victimei și a agresorului devine esențială în comportamentele individuale și în stimulii, împrejurările sau stările care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b) Imaturitatea emoțională, considerată ca o imaturitate a inhibițiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Peter Lang Publishing, New York, 2001. Dată fiind valoarea intrinsecă a acestei sinteze, multe dintre referințele și interpretările cuprinse în acest studiu sunt realizate în legătură cu opiniile avansate de autorii menționați. 5. Curulis era în latina clasică substantivul vulgar care desemna partea posterioară a omului; păstrarea ei în limba română este, poate, cel mai hazos argument în favoarea originii noastre latine. Sensul jignitor și peiorativ s-a păstrat până în zilele noastre în Oltenia. Nici o injurie nu poate fi mai mare pentru un țăran din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se află la nivelul peretelui posterior al faringelui, la baza limbii și vălul palatin; - consoane semioclusive: ce, ci, ge, gi - zona de articulare se află în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se află la nivelul peretelui posterior al faringelui, la baza limbii și vălul palatin; - consoane semioclusive: ce, ci, ge, gi - zona de articulare se află în partea anterioară a palatului și dosul limbii; - consoane palatizante: che, chi, ghe, ghi - zona de articulare se situează în partea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al faringelui, la baza limbii și vălul palatin; - consoane semioclusive: ce, ci, ge, gi - zona de articulare se află în partea anterioară a palatului și dosul limbii; - consoane palatizante: che, chi, ghe, ghi - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului și dosul limbii: După prezența sau absența zgomotului în articulație, există: - consoane sonante - m, n, l, r; - consoane asonante - p, b, f, v, s, ș, t, ț, n, l, r, z, d, j, c, k, g, h. După
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vizuale: - unele afecțiuni ale anexelor globului ocular (pleoape, aparat lacrimal, conjunctivitele); - tulburări ale refracției oculare (ametropii: miopie, hipermetropie, astigmatism); - afecțiuni ale polului anterior al globului ocular (sunt afectate corneea, sclerotica, uveea); - afecțiuni ale cristalinului și corpului vitros; - afecțiuni ale polului posterior al globului ocular (la nivelul corioretinei și ale nervului optic); - afecțiuni ale căilor optice intracraniene; - glaucomul (creșterea tensiunii intraoculare); - accidentele oculare; opacifierea mediilor de refracție, care în mod normal sunt perfect transparente, duce, în funcție de localizare și extinderea opacităților, la deficiențe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
clasificare etiologică generală a deficiențelor vizuale include următoarele grupe cauzale: - boli ale anexelor globului ocular (pleoape, glande lacrimale, conjunctivite, boli ale orbitei oculare); - tulburări ale refracției oculare (miopia, hipermetropia, astigmatismul); - afecțiuni ale cristalinului (cataracta); - afecțiuni ale corpului vitros; - afecțiunile polului posterior (retina și nervul optic); - afecțiuni ale căilor optice intracraniene; - tulburări ale presiunii și drenajului intraocular (glaucomul); - accidente și traumatisme oculare (contuzii, plăgi, deplasări de masă la nivelul globilor oculari, acțiuni degenerative ale unor agenți chimici sau fizici, explozii, afecțiuni provocate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
menține poziția când este susținut; absența controlului capului; acordă preferențial atenție sunetelor înalte și feminine; sunete ce au calitatea, rata și ritmul bătăilor cardiace cu care s‑a obișnuit în uter pot să‑l calmeze; în poziție șezândă, capul cade posterior; - 2 luni: susține puțin timp capul în poziție de decubit ventral; nu susține capul în poziție șezândă; apare o „schiță” de reflex Moro; alert la sunete; zâmbește; urmărește obiecte în mișcare; - 3 luni: mișcă bine membrele; ridică cu ușurință capul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și al estriolului neconjugat; rezultatul acestor determinări, împreună cu vârsta mamei, permite estimarea riscului apariției sindromului Down; aceste teste se efectuează între săptămâna 14 și 16 de sarcină; • ecografia abdominală - permite detectarea unor semne caracteristice acestei afecțiuni: îngroșarea pielii pe partea posterioară a gâtului, modificări ale membrelor, diminuarea diametrului capului, boli congenitale ale inimii, probleme gastrointestinale etc.; • teste diagnostice - se aplică dacă investigațiile amintite mai sus trezesc suspiciunea sindromului Down; amniocenteza și CVS (chorionic villus sampling - examinarea vilozităților coriale) sunt testele diagnostice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manifestat prin prelungirea timpului de latență, întârzierea răspunsurilor la stimuli, evocarea greoaie a cuvintelor, monotonia mimicii vocale, explicații lente și amănunțite etc. brahicefalie - conformație a capului în care craniul se dezvoltă preponderent în diametrul lateral, rămânând turtit în diametrul antero‑posterior. cadre didactice itinerante și de sprijin - cadre specializate ale școlii speciale care desfășoară activități de recuperare și dezvoltare psihofiziologică a copilului cu dizabilități și acordă asistență psihopedagogică sau de consiliere curriculară elevilor cu dizabilități integrați individual în școala obișnuită, în vederea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]