911 matches
-
medieval", cu rămășițele pământești ale unor mari personalități, unele dintre acestea menționate mai sus, pentru perioada Seminarului (1803-1886), și credem noi chiar și Sfinte moaște ale unor sfinți viețuitori din această lavră și sanctuar moldav, unde s-au rugat, au postit și au preamărit pe Dumnezeu multe sute și chiar mii de suflete curate și sfinte, pe tot parcursul existenței sale multiseculare. Pentru același motiv, cum că locul acesta este sfânt și sfințit în întreaga lui istorie, stă mărturie și faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
auditorilor”122. Semănat cu posturi frecvente 123, regimul alimentar al aleșilor (parte importantă a „Peceții Gurii”) are ca scop să elibereze Lumina conținută În plantele cele mai bogate În substanță dumnezeiască, cum ar fi pepenele 124. În vreme ce catehumenii trebuie să postească În fiecare duminică, cincizeci de săptămîni pe an, aleșii țin post și lunea 125. Prin post sînt pedepsiți Arhonții care locuiesc În trupul oamenilor, sufletul este curățit de Întuneric, se Împiedică maltratarea luminii conținute În hrană și se contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Mani, În amintirea morții acestuia 127. Pe cînd un ales trebuia să practice cele Trei Peceți - a pîntecelui (celibatul perpetuu), a mîinii (evitarea oricărui contact cu materia) și a gurii (disciplina vorbirii și a mîncării)128 -, auditorii trebuiau să postească duminica, să spună rugăciuni către Soare și Lună, să dea de pomană, să ofere bisericii pe cineva din familie - sau un sclav cumpărat - pentru a deveni ales, și să contribuie la ridicarea de mănăstiri 129. Aserțiunea tendențioasă a lui Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dimineața și seara, mari și mici, și în loc de rugăciune fac atâtea cruci câte vor [...]. Totuși, ca să arate că ei sunt creștini adevărați și că pe deasupra ei mai aparțin singurei religii adevărate, ei se fălesc cu postul și în fapt și postesc mult și aspru [...], iar femeile, măcar că aproape nu știu nimic despre cuvântul lui Dumnezeu, țin morțiș la post și la ceremoniile lor, deși ele se duc puțin - și multe dintre ele chiar deloc - la biserică. Iar fete și flăcăi nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cearcăn, vine ploaia. (Gh.F.C.) Luna albă ca argintul vestește vreme bună. Luna ca arama aduce furtună. Luna ca plumbul e semn de ploaie. (Gh.F.C.) Luni Poporul zică că lunea este a sfinților îngeri sau voievozi, și e bine să se postească, fiindcă, cînd moare omul, atuncea vin Sf. Mihail și Gavril, care iau sufletul, cu milă și blînzi, iar nu mînioși. Să începi toate lucrurile luni, că-i bine. Nu se lucrează luni desniță* pînă ce nu se vede afară urma
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păgubești. Cînd cineva primește lunea bani, se bucură, că toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri ouăle din cuibar. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămîna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămîna. Lup
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nînce. Cînd mănîncă cineva după spatele altuia, apoi se crede că cel dintîi mănîncă puterea celuilalt. Nu e bine a mînca la spatele cuiva, căci atunci cel de pe urmă ar duce pe cel dintîi pe ceea lume în spate. Cine postește lunile și le lasă, amar de el. Cînd îți uiți mîncarea în mînă, ți-i flămînd un neam. Cine mănîncă cu stînga, Dumnezeu nu-i va primi crucea cu dreapta. Nu este obicei a mînca ceva din poale, căci acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc. La Lăsatul Secului de postul Paștelui, nu este bine să se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și blajinilor că sosesc Paștile. [Paștele bla ji nilor se ține a doua zi după Duminica Tomii.] Cojile ouălor folosite pentru paște se dau pe o apă curgătoare, și se zice că din ele se hră nesc rohmanii* care ar posti, așa că dintr-un ou s-ar înfrupta doisprezece inși. Cojile de ouă folosite la Paști se strîng și apoi se dau pe-o apă curgătoare, crezîndu-se că ele la patruzeci de zile ajung la rohmani, care apoi trăiesc dintr-însele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să crească mari. în seara Lăsatului de Post (toamna), să dai de mîncare multă la orătănii, ca să nu-ți mănînce bobotinele* din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de mîncat. în ziua de Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie cu soare însemnează că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă trîn, iar de va fi scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. în noaptea lui Sf. Vasile, dacă ești flăcău sau fată și voiești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii [după 30 iulie] nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodărie. în Vinerea Seacă de lîngă Paști, nu se dă nimic afară din ogradă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unde slujesc preoți cu har. Există două feluri de apă sfințită: - Aghiazma Mare (Sfințită numai la Bobotează, pe 6 ianuarieă, care se consumă doar o săptămână, până pe 13 ianuarie, dimineața pe nemâncate. Pe parcursul anului o pot consuma doar cei ce postesc până la orele 16-17, începând de la miezul nopții. Ea este bună pentru orice fel de boli trupești, la alungarea neajunsurilor pricinuite de farmece, pentru alungarea dăunătorilor din culturi sau pentru sfințirea diferitelor obiecte. - Aghiazma Mică ce se face oricând este nevoie
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
cândva. Nu știu"66. Era firesc ca orice început să aibă un sfârșit, însă nu neapărat să fie unul care să nu se transforme în nimic. Prin acea emisiune s-au transformat vieți, s-au schimbat viziuni. În 2011 un postit pe un forum scria: "În anii '90 și eu, și alții am fost sub atacul prozelitismului lor (n.n. Martorii lui Iehova), dar despre mine pot spune că am fost ținut deoparte de Dumnezeu, mai ales prin emisiunea "Credo", unde eu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
comune tuturor; la fel ca soldații care au toți parte egală, atât cei care merg la bătălie în prima linie, cât și cei care, îngreunați de oboseala transportării încărcăturii, rămân în spatele frontului. Dacă viezurele de stâncă, lumea slabă, nu poate posti îndelung sau să vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se odihnească în milostivirea lui Cristos, care pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Napoli. A stabilit ca Matei să stea la Sfânta Maria a Porțiunculei pentru a-i primi pe cei ce voiau să intre în Ordin, iar Grigore să străbată Italia, pentru a-i încuraja pe frați. Deoarece, conform Regulii primare, frații posteau miercurea și vinerea și, cu permisiunea fericitului Francisc, și lunea și sâmbăta, pe când în celelalte zile mâncau carne, acești doi vicari, împreună cu câțiva dintre frații mai în vârstă din Italia au celebrat un capitul, în care au stabilit ca frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au celebrat un capitul, în care au stabilit ca frații în zilele de frupt să nu folosească mâncăruri gătite cu carnea procurată de ei, ci să mănânce ce li se oferea întâmplător de către credincioși. De asemenea, au stabilit să se postească lunea și în alte două zile, iar lunea și sâmbăta să nu se procure produse lactate, ci să se abțină de la consumarea lor, cu excepția cazului în care le-ar fi fost oferite de credincioși evlavioși. 12. Un frate laic, indignat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a stăpânit până acum? Îi venea să cadă în genunchi, să mulțumească Domnului că scăpase de patimă. Fusese oare fermecat de cineva? Îi va spune toate astea și Laviniei, să o dezlege și pe ea. Se va spovedi și va posti cât îi va cere preotul. Va merge la Athos, ba nu, la Sinai, la Sfânta Ecaterina... „Lavinia, fetița mea, iartă-mă că te-am purtat cu mine în focul cel păcătos”, da, da, așa îi va spune. Ușurarea se prefăcu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iar în interiorul șirului de cruciulițe era scris cu litere inversate «irulef ed 99 ed itșe ec ăcnârb — iad ăs tărădnî uircs et tărădnî». „Nu înțeleg nimic”, spusese ea. „Citește de la coadă la cap. Mi l-a făcut moșul după ce a postit nouă zile”. „Nu e descântat și vrăjit?” „Nu, e doar tămâiat și spălat cu agheasmă mare”. Era atât de convins că scândurica aceea îi face bine, încât ea nu a mai îndrăznit să spună nimic, s-a întins în pat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vizir spunând: — Documentul este un fals. Oamenii mei au raportat în acest sens și, trist, îl măsură din ochi pe marele agă al ienicerilor, parcă cerându-și voie să vorbească. De sub turbane, de pe capetele rase șiroia sudoarea în dâre lucioase. Postiseră toată ziua și acum, în atmosfera înăbușitoare de după apusul soarelui, băuseră cafele și siropuri răcoritoare, care le ieșeau prin porii pielii, dar și mai tare îi făcea să asude ideea că omul acela cu haine obișnuite și cu privirea cenușie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorbea comandantul închisorii Ediculé, ceilalți bărbați aprobau dând din cap. — Să încercăm în felul acesta, zise marele vizir. Se apropia ora la care credincioșii lui Allah aveau voie să mănânce pentru a doua oară în noaptea aceea, pentru a putea posti apoi toată ziua următoare, așa că toți cei de față se despărțiră nerăbdători de marele muftiu. Era greu să fii domn la București după Io Constantin Voievod, era foarte greu, și spătarul Mihai, ca un bun cunoscător al obiceiurilor și al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o atitudine la fel de modestă ca hainele? Ei bine, acești oameni au supt toate capitalurile provinciei; întorc ducații și bijuteriile cu lopata; dețin toate localurile de aprovizionare, și dacă nu ai grijă să-ți procuri cele necesare de vineri, riști să postești sâmbăta și duminica. Literalmente. Sâmbăta, toate magazinele sunt închise; orașul e posomorât și tăcut; pe străzi se văd mergând încet, trei câte trei, ființe cu bărbi lungi, capul ras, cu excepția a două bucle răsucite și lungi care le atârnă peste
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vă debarc chiar acum." La această amenințare, omul cel brutal se calmă, dar nu fără a cere să i se ramburseze cheltuielile pentru hrană, ceea ce îi fu refuzat cu hotărâre. Nefericitul servitor nu îndrăzni să revină la masă; ar fi postit pe durata traversării, dacă n-ar fi pus căpitanul rânduială în această privință. * * * Servitorii primesc de obicei mai multe lovituri decât lefuri. Sunt ciomăgiți pentru cea mai mică greșeală. În acest scop li se dă o scrisoare pentru aga (prefectul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]