1,519 matches
-
de tulburări de vorbire, de tulburări sfincteriene, precum și de tulburările psihice asociate. Diagnosticul capacității de muncă - se va aprecia în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale (ușoare, medii, accentuate sau grave). Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie București: Sindroamele encefalice posttraumatice recente ● sindromul de comoție cerebrală (durată foarte scurtă, tranzitoriu, total reversibil), fără tratament, prognostic favorabil; ● sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee, amețeli, redoarea de ceafa, L.C.R. sanghinolent); mediu necomplicat; mediu complicat cu fracturi, infecții (meningo-encefalita, tromboflebite); grav necomplicat
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; e. apar la câteva minute după eveniment, dispar după ore - 2-3 zile; f. poate exista amnezia parțială sau completă a episodului; - persistentă simptomelor determina modificări de diagnostic. 2. Stare de stres posttraumatic Tulburare care se constituie ca răspuns diferit sau prelungit la o situație sau un eveniment stresant (de scurtă sau lungă durată), în mod excepțional, amenințător sau catastrofic, care ar provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane. Criterii de diagnostic
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
al afecțiunii. Incapacitatea adaptativa produsă se va alinia la sistemul general de apreciere, dar capacitatea de muncă se va aprecia și în funcție de specificul și condițiile ambientale ale locului de muncă sau profesiei. Afecțiuni ale nasului și sinusurilor: ■ amputația piramidei nazale posttraumatic sau ca urmare a unei boli mutilante: deficiență medie/accentuată estetică - respectiv incapacitate de 14-28% după impactul social pe care-l poate avea; ■ stenoza unilaterală - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-4%; ■ stenoza bilaterală parțială - deficiență ușoară respiratorie - echivalent
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
în ceea ce privește capacitatea de muncă se va avea în vedere și specificul profesiei (profesioniști ai vocii) efectele terapiei și eventual recidiva unor afecțiuni (noduli ai corzilor vocale, polipi etc.) Afecțiunile laringelui pot antrena tulburări fonatorii determinate și/sau respiratorii de stenoze posttraumatice, procese tumorale sau inflamatorii cronice, pareze sau paralizii: ■ tulburări vocale: - disfonie izolată - deficiență funcțională ușoară/medie după caz; - tulburări de emisie vocală dar fără dispnee - deficiență funcțională ușoară. ■ tulburări respiratorii, cu caracter restrictiv: - dispnee ușoară ce nu apare decât la
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, și Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile." 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatică sau neurologică de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicina fizica și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, și Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile." 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatică sau neurologică de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicina fizica și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice invalidante; - hemopatii maligne cu evoluție
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144526_a_145855]
-
somatoforme). Barem III: Se aplică persoanelor cu responsabilități în funcții din siguranță circulației unde solicitarea neuropsihica este medie, astfel încât după anamneza și examinare psihiatrică se poate da avizul de aptitudine și persoanelor diagnosticate cu episod psihotic unic, nevroze anxioase, tulburări posttraumatice de stres. Barem IV: Este mai permisiv, aplicându-se persoanelor cu responsabilități în funcții din siguranță circulației în care solicitarea neuropsihica este minimă (de exemplu: mecanic instructor, ofițer electrician fluvial etc.) și care pot fi diagnosticate în tratament și urmărire
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
replantării este cel prin tăiereghilotinare. Smulgerea și strivirea duc la leziuni extensive care cresc mult dificultatea replantării, până la a o face uneori imposibilă sau înrăutățesc atât de mult prognosticul funcțional final încât intervenția devine inutilă. Pentru marea majoritate, prin amputație posttraumatică se înțelege separarea completă a unui segment al unei extremități care, lipsită de surse vasculare și de orice contact cu restul corpului, este sortită necrozei. Această definiție acoperă însă, doar o parte a relității clinice, respectiv amputațiile complete. Există, însă
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
restul membrului, fie printr-un tendon, fie printr-o punte tegumentară care nu depășește 1/8 din circumferința tegumentului, este lipsită de orice conexiune vasculară (arterială sau venoasă) fiind sortită, de asemenea, necrozei. O a treia entitate nosologică este devascularizarea posttraumatică care constă în întreruperea aportului de sânge arterial prin axele nutritive ale extremității distale a unui membru. Exemplul clasic pentru acest tip de leziune îl constituie plăgile tăiate de pe fața volară a degetelor mâinii cu secționarea ambilor pediculi vasculo-nervoși colatrerali
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
care poate fi menținut chiar și postoperator. Pentru pacienții necooperanți, anxioși sau copii se va opta pentru anestezie generală cu intubație oro-traheală. La alegerea tipului de anestezie trebuie ținut cont că avem de a face cu un pacient în șoc posttraumatic, eventual policontuzionat, cu posibile leziuni oculte, cu antecedente heredo-colaterale și patologice în cel mai bun caz vag conturate și care este posibil să fi pierdut o cantitate apreciabilă de sânge la locul accidentului. Acest pacient trebuie să reziste unei intervenții
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
restbilirea circulației arteriale. 2. Toaleta chirurgicală primară (TCP): După toaleta chimică obligatorie prin spălare abundentă cu apă oxigenată și ser fiziologic sau soluție de cloramină, se practică toaleta chirurgicală primară (TCP). În general, prin TCP se înțelege transformarea unei plăgi posttraumatice considerată a priori poluată într-o plagă chirurgicală nepoluată. Excizia trebuie efectuată în țesut sănătos. atât pe tranșa de secțiune a segmentului amputat cât și pe tranșa de secțiune a segmentului proximal. Excizăm de la suprafață spre profunzime toate țesuturile contuze
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
În replantările transmetacarpiene sau transcarpiene se reface continuitatea atât a flexorilor superficiali cât și a celor profunzi. 8. Repararea nervoasă: Deși există autori care recomandă ca repararea nervilor să fie făcută secundar pentru o mai bună apreciere a întinderii leziunilor posttraumatice noi preferăm ca aceasta să se facă în urgență. Abordul secundar, într-un țesut cicatriceal a unor nervi de calibru mic (digitali comuni, colaterali digitali) este deosebit de dificil și disecția laborioasă poate determina lezarea arterelor nutritive (reconstruite la replantare) compromițând
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
2. Tulburări ale procesului de creștere - cele mai frecvente fiind: a) rahitismul; b) piciorul plat; c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mai frecvente fiind: a) rahitismul; b) piciorul plat; c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
osului malar stâng. Consultul medical inițial a fost efectuat în urgență în serviciul Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, recomandându-se internare pentru tratament adecvat. Din examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: înfundarea reliefului malar stâng (parțial mascată de edemul posttraumatic al părților moi din regiune); edem palpebral stâng cu limitarea deschiderii fantei palpebrale; echimoză violacee „în monoclu stâng” și geniană superioară stângă; moderat chemozis conjunctival bulbar stâng; -puncte osoase dureroase și discontinuitate osoasă „în treaptă” la palparea rebordului orbitar inferior
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței” relevă discontinuitate osoasă la rebordul orbitar inferior stâng treimea medie, la sutura frontomalară stângă și la creasta zigomatoalveolară stângă, cu voalarea ariei sinusului maxilar stâng (hemosinus). Consultul de specialitate oftalmologic nu obiectivează modificări posttraumatice ale acuității vizuale. Datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Fractură disjuncție de complex zigomatic stâng (agresiune)”. Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și imagistice prezentate, este necesară trecerea în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
este bine susținut de datele clinice și radiografice, este necesară discuția unor elemente de diagnostic diferențial: 1. Contuzia mușchiului maseter drept (nu există semne clinice și radiologice de fractură); 2. Fractura de ram ascendent drept mandibular (exclusă radiografic; clinic - edem posttraumatic al regiunii parotideomaseterine drepte, eventual anestezie în teritoriul nervului mentonier, trismus, edem și echimoză submucoasă la nivelul ramului ascendent drept mandibular); 3. Fractura de apofiză coronoidă dreaptă mandibulară (puncte dureroase în grosimea obrazului sau sub arcada zigomatică dreaptă, discontinuitate la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
intervenției). Externarea pacientului. Recomandări. Pacientul poate fi externat după 24 ore de la realizarea reducerii ortopedice a fracturii și a imobilizării prin blocaj intermaxilomandibular rigid, dacă se face dovada menținerii corecte a reducerii, respectiv a redresării tulburărilor de ocluzie dentară instalate posttraumatic. Recomandări la externare: igienă orală riguroasă; alimentație lichidă și semilichidă; menține sistemul de imobilizare timp de 4 săptămâni, când revine pentru controlul consolidării fracturii și suprimarea sistemului; beneficiază de concediu medical pe toată durata imobilizării intermaxilomandibulare. Prognosticul imediat este favorabil
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
traumatismele craniene ar juca un rol în etiologia meningioamelor[6]. Totuși, în literatură se citează cazuri în care tumori ale meningelui s-au dezvoltat subiacent focarului de fractura în relație cu zona durală lezată sau cu prezența unui corp străin posttraumatic. Radiația ionizantă reprezintă un factor de risc stabilit în etiologia tumorilor meningeale. În literatura de specialitate există un consens în ceea ce privește relația liniară doză-răspuns, existând dovezi că nivele joase de expunere, de ordinul a 1 Gy pot crește riscul de dezvoltare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală. Sarcoidoza. Elemente de diferențiere sunt: tendința de extensie în canalul optic și intracranian. Orbitopatia tiroidiană Graves. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia bilaterală, îngroșarea simetrică a mm
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mecanismelor de echilibru presional intracranian [1,8,9]. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă poate să apară în: - leziunile înlocuitoare de spațiu intracranian: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, leziuni chistice intracraniene etc., - edemul cerebral traumatic, - edemul cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, - intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. I. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut apare atunci când creșterea presiunii intracraniene este foarte rapidă prin modalitatea precipitată a producerii leziunii sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR-ului. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană acută imediat posttraumatic depinde de viteza creșterii volumului suplimentar endocranian sau a expansiunii volumului parenchimului cerebral și deci de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]