1,302 matches
-
contuzii și rupturi consecutive unor traumatisme sau în cadrul unui tablou clinic mai complex; b) retracții musculare - blocarea unei mișcări datorată retracției și fibrozării unui mușchi: - torticolisul - retracția mușchiului sternocleidomastoidian; - contractura în abducție a umărului; - fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps; - fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps; - șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central - în special sechele ale encefalopatiilor cronice infantile: - sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); - sindromul extrapiramidal: manifestări de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau deficiențe morfologice; șolduri cu relief accentuat (depuneri adipoase), asimetrice (luxații sau subluxații congenitale, semianchiloze sau anchiloze, în poziții vicioase), deformații ale capului femural, contracturi; genunchii în flexie sau hipertensie, cu sechele traumatice sau paralitice, asimetrice; gambele recurbate, cu cicatrice posttraumatice sau sechele de paralizii, asimetrice, inegale (în lungime sau în grosime); gleznele și picioarele pot fi asimetrice, deformate, în valg, planovalgii, aduse sau abduse, scobite; degetele picioarelor în „ciocan” (în flexie cu sprijin pe unghie), halaux valgus, suprapuse, cu deformații
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
traumatismul nu este urmat de evoluția neoplazică, fie că nu a existat primul eveniment mutațional, fie că traumatismul nu a fost însoțit de succesiunea de evenimente prezentată speculativ, mai sus. Metodele moleculare actuale fac posibilă testarea experimentală a ipotezei genezei posttraumatice a neoplaziei în diferite tipuri de boală canceroasă. Tumora Wilms este desemnată WT și reprezintă neoplazie renală la copii. Alături de retinoblastom (RB), WT reprezintă una dintre cele mai studiate malignități ereditare umane. Gena malignizantă este desemnată wt1 și a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normelor și legilor comunitare. Evenimentele traumatizante din anii primului război mondial au favorizat cunoașterea și înțelegerea psihiatrică, îndeosebi a manifestărilor psiho-comportamentale corelabile diversității structurilor personologice și a condițiilor lor de comorbiditate. S-au conturat primele descrieri ale tulburării de stres posttraumatic raportate la vulnerabilitatea conferită de structurările dizarmonice ale personalității și de evenimentele de viață (Smith, 1916Ă. În aceeași perioadă Kretschmer (1922Ă și Schneider (1928Ă elaborează primele clasificări ale tulburărilor de personalitate, apelând la metoda descriptivă a cazuisticii. Schneider a integrat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și patoplastice reciproce. Faptul este susținut și de dispariția ciclotimiei și a personalității patologice afective din DSM-II și ICD-9, entități personologice din spectrul bolilor afective. O situație contrară au avut-o tulburările de personalitate interși postprocesuale și sindromul de stres posttraumatic cronicizat. Cu toate acestea, independent de poziția lor în sistemele diagnostice multiaxiale, tulburările de personalitate își reconfirmă mereu postura de teren al condiționărilor etiologice, al dezbaterilor diagnostice, al reperelor prognostice și al dinamicii responsivității terapeutice în psihopatologie și în clinica
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
TP de tip borderline și cea schizotipală sunt confirmate și de constelația etiopatogenetică dominată de reperele vulnerabilității endogene, incluzând experiențele biografice negative ale copilăriei. Instabilitatea sinelui, tendințele autodistructive, teama de singurătate și stilul resentimentar permit conexiuni cu stările de stres posttraumatic cronicizate, deci cu o variabilă de o gravitate aparte a caracteriopatiilor secundare. În ansamblu, TP de tip borderline se detașează prin gravitatea manifestărilor psihopatologice și a deficitului adaptativ, din cauza ratei înalte de comorbiditate cu celelalte tulburări de personalitate (Gunderson, Zanarini
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-au folosit: SNDS -L (1978Ă, SIB (1985Ă, cu întrebări suplimentare pentru alte tulburări de personalitate decât borderline. BLACHARD și colab. (1995Ă studiază 93 indivizi dintr-un grup de control în cadrul unei cercetări privitoare la pacienții cu tulburare de stress posttraumatic. Aceștia au fost intervievați cu SCID și SCID-S (SPITZER și colab., 1990Ă de către psihologi antrenați. DRAKE și VAILLANT (1985Ă studiază 369 bărbați dintr-un grup ce a fost recrutat ca și control în studiul delicvenței juvenile. Subiecții au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că TP borderline ar face parte din spectrul tulburării bipolare e greu de susținut dar intervenția unui factor temperamental poate fi considerată ca importantă, fapt relevat și de studiile făcute de CLONINGER (AKISKAL, 2004Ă. TP borderline și reacția de stress posttraumatic se află într-o relație complexă. În primul rând sunt multe studii care atrag atenția asupra traumelor din copilărie - separare/părăsire, abuz fizic sau sexual - și dezvoltarea TP borderline. Acestea ar fi cu 70% mai frecventă decât în alte grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ar fi cu 70% mai frecventă decât în alte grupuri de tulburări de personalitate. Se pare că doar abuzul sexual, prin sine, nu e specific. De asemenea, la TP borderline s-au identificat mai multe situații de tulburare de stress posttraumatic decât la alte tulburări de personalitate - 50% versus 22%. Se au în vedere și traumatismele de la vârsta adultă, cum ar fi cele din lupte - războiul din Vietnam - care se regăsesc la multe cazuri de TP borderline dar și la cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o continuitate între un maltratament prelungit în perioada infanto-juvenilă, mai ales în cea puberal-adolescentină, de încheiere a personogenezei. Problema se plasează între cea a abuzurilor și maltratamentului parental din mica copilărie - considerat important pentru TP borderline - și reacția de stress posttraumatic prelungit a adultului, de exemplu în condiții de război. În prezent, această problematică este una deschisă cercetării. Modificarea personalității în urma unei boli prelungite se referă pe de o parte la bolile somatice, ținându-se cont de trăirile subiective, dizabilități, impactul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sindromul postpericardectomie; - post infarct miocardic acut. 4. Pericarditele în bolile organelor vecine; - miocardite; - anevrism de aortă; - infarctul pulmonar; - pneumonia; - bolile esofagului. 5. Pericarditele din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
cum ar fi cele de la Lacu-Sărat sau Amara, recomandate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale și dermatologice. Unele ape minerale au temperaturi mari (izvoare termale), cum sunt cele de la Geoagiu-Băi, Herculane sau Felix (între 200C și 480C), indicate în tratarea bolilor reumatismale, posttraumatice și neurologice. Mod de lucru Ne propunem să identificăm ionii prezenți în apa minerală. Identificarea ionului clorură Cl- se face prin tratarea cu o soluție de AgNO3. Formarea unui precipitat alb de AgCl, care se înnegrește la lumină, este un
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
antrenament de compensare-refacere, a doua zi după o competiție sau un antrenament extrem de solicitant); utilizând joggingul ca mijloc de recuperare după traumatisme, în fazele finale ale programului de recuperare; utilizând joggingul ca mijloc de „reintrare în forma sportivă” (în perioada posttraumatică, când sportiva a scăpat de efectele procesele inflamatorii și dureroase); utilizând joggingul ca mijloc de pregătire, în perioada de pregătire generală sau specifică, pentru creșterea capacității aerobe parte a capacității de performanță; utilizând joggingul ca mijloc de menținere al unei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
bătăi /minut în apă = 176 bătăi / minut în condiții similare de efort standard, dar în mediu natural al omului (pe uscat). 5.4. De alergarea prin apă adâncă? Alergarea în apă a devenit unul dintre exercițiile moderne utilizate în recuperarea posttraumatică atât o sportivilor, cât și a nesportivilor, în programele de personal trening sau fitness, în programele destinate scăderii în greutate, dar și în activitatea sportivă de performanță (ca mijloc complementar de pregătire fizică sau de refacere a capacității de efort
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
PDT nu are un istoric cunoscut. Nu sunt foarte rare, astăzi, cazurile în care PDT este descoperit chiar la prima internare. Trebuie excluse în primul rând celelalte cauze care pot genera distrugerea unui plămân: supurațiile pleuro-bronho-pulmonare și hidatidoza complicată, fibrotoraxuri posttraumatice și pleureziile grave. Mai pot fi luate în discuție tot în cadrul diagnosticului diferențial: atelectaziile totale produse prin stenozele de bronhie primitivă, de diverse origini, ca și tumorile pleurale difuze și mult mai rar tumorile mediastinale. Tratamentul PDT este chirurgical în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
în situația respectivă, precum și celor apropiați acestora, reclamând declanșarea de urgență a unei considerabile reacții de adaptare. Unele reacții adaptative de acest gen marchează, prin amploarea și consecințele lor, întreaga viață, ducând la instalarea formei severe a sindromului de stres posttraumatic, (PTS - post traumatic stress disorderă. Exemplificare (Bărbat, 2001, p.90Ă Dacă luăm în discuție factorii de stres în cazul bolnavilor de cancer, o analiză detaliată în acest sens ne face atenți asupra a cinci mari categorii de stresuri efective: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Claudia-Camelia Burcea UMF “Carol Davila” București Cuvinte cheie: leziuni posttraumatice, kinetoterapie, recuperare funcțională. Rezumat: Studiul a fost realizat pe un lot de 11 pacienți cu leziuni posttraumatice, cu vârste cuprinse între 19 și 36 ani. Toți pacienții posttraumatici, studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, au fost
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
Claudia-Camelia Burcea UMF “Carol Davila” București Cuvinte cheie: leziuni posttraumatice, kinetoterapie, recuperare funcțională. Rezumat: Studiul a fost realizat pe un lot de 11 pacienți cu leziuni posttraumatice, cu vârste cuprinse între 19 și 36 ani. Toți pacienții posttraumatici, studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, au fost tratați fizical-kinetic. Pacienții au fost evaluați atât la începutul cât și la sfârșitul recuperării funcționale. Rezultatele detaliate
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
Claudia-Camelia Burcea UMF “Carol Davila” București Cuvinte cheie: leziuni posttraumatice, kinetoterapie, recuperare funcțională. Rezumat: Studiul a fost realizat pe un lot de 11 pacienți cu leziuni posttraumatice, cu vârste cuprinse între 19 și 36 ani. Toți pacienții posttraumatici, studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, au fost tratați fizical-kinetic. Pacienții au fost evaluați atât la începutul cât și la sfârșitul recuperării funcționale. Rezultatele detaliate în lucrare arată că majoritatea pacienților posttraumatici care încep tratamentul de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
36 ani. Toți pacienții posttraumatici, studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, au fost tratați fizical-kinetic. Pacienții au fost evaluați atât la începutul cât și la sfârșitul recuperării funcționale. Rezultatele detaliate în lucrare arată că majoritatea pacienților posttraumatici care încep tratamentul de recuperare funcțională și programul este susținut, sunt foarte bune. Succesul terapeutic a fost sprijinit și de o bună cunoaștere a entității clinice și impactului acestuia asupra organismului, tehnici kinetice adecvate fiecarui caz în parte, precum și de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
fost sprijinit și de o bună cunoaștere a entității clinice și impactului acestuia asupra organismului, tehnici kinetice adecvate fiecarui caz în parte, precum și de buna cooperare dintre pacient și kinetoterapeut. Datorită rezultatelor bune obținute, considerăm necesară recuperarea complexă la pacientul posttraumatic. Introducere Se discută la ora actuală din ce în ce mai mult despre stresul traumatic. Incidența mare, în continuă creștere a accidentelor, soldate cu leziuni traumatice, mai ales în domeniul activităților sportive situează traumatismele pe locul al III lea în morbiditatea generală, după bolile
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
remarca la începutul anilor ’80 un comportament similar între adulți la locul de muncă. Observațiile lui au fost generate de munca de clinician pe care a desfășurat-o cu pacienți grav afectați de mobbing, care prezentau simptomele sindromului de stres posttraumatic (PTSS) și depresie profundă. Leymann a respins termenul de bullying, preluat de cercetătorii englezi și australieni, considerând că esența mobbing-ului rezidă în caracterul subtil al agresiunii și lipsa abuzului fizic, ceea ce se apropie de bullying-ul indirect (Olweus) și nu de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
victimelor mobbing-ului, primele efecte sesizate au fost cele înregistrate la nivel personal. S-au conștientizat însă treptat și repercusiunile grave care se reflectă asupra grupurilor de muncă și a organizației în ansamblu. În plan personal, stresul (inclusiv sindromul de stres posttraumatic, în cazurile grave) și depresia se numără printre cele mai des citate efecte ale hărțuirii. Stresul, înțeles în prezent ca interacțiunea dintre persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau percepute
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a Facultății de științe ale Mișcării Sportului și Sănătății la Universitatea din Bacău. Absolvent a Facultății de Educație Fizică și Sport Bacău, specializarea Educație Fizică și Sport - Baschet (1998). A absolvit cursurile departamentului de studii postuniversitare de masterat „Recuperarea sechelelor posttraumatice ale țesutului subcutanat și cutanat” la Universitatea din Bacău (2001) și cursurile departamentului de studii postuniversitare de masterat „Management în sport” la Universitatea Al. I. Cuza Iași. Din 2004 doctorand la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității din
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
a Facultății de științe ale Mișcării Sportului și Sănătății la Universitatea din Bacău. Absolventă a Facultății de Educație Fizică și Sport Bacău, specializarea Educație Fizică și Sport - Volei (2001). A absolvit cursurile departamentului de studii postuniversitare de masterat „Recuperarea sechelelor posttraumatice ale țesutului subcutanat și cutanat” la Universitatea din Bacău (2004). Din 2004 doctorand la facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității din Pitești. In prezent susține lucrările practice la disciplina Baschet și Volei la Facultatea de științe ale Mișcării
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]