1,366 matches
-
părțile craniului, pentru a Înregistra modificările din toți lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal). Undele DELTA (0,1 3,9 Hz): au cea mai mică frecvență dintre toate tiparele (beta, alfa, theta), dar cea mai mare amplitudine; unii au postulat că În starea În care predomină undele delta se poate “accesa” acel ,,inconștient colectiv” al lui Jung care e același la toți oamenii (de exemplu frica e adânc Înrădăcinată În inconștient și e prezentă la toți oamenii); undele delta caracterizează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1937 von Steiger și T. Reichstein descoperă deoxicorticosteronul și aduc proba naturii steroidiene a hormonilor corticosuprarenali. 1937 E.C. Kendall extractul de corticosuprarenală inhibă efectul adrenocorticotrop al hipofizei. 1941 Ph.S. Hench virtuțile antiimflamatorii ale cortizonului. 1948 G.W. Harris a postulat existența unui factor hipotalamic care se secretă în sistemul port hipotalamo-hipofizar și stimulează ACTH-ul. 1955 Wittstein și Schmidlin sinteza aldosteronului 1981 W. Vale a caracterizat și sintetizat CRH-ul ovin. Ulterior apare o cascadă de descoperiri care duc la
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
numerelor și faptul că cea mai scurtă distanță dintre două puncte este o linie dreaptă, că în orice triunghi suma unghiurilor este de 180 de grade, că o perpendiculară pe un plan descrie un unghi de 90 de grade. Euclid postulează că dacă traversarea cu o linie a două linii de pe un plan descrie două unghiuri a căror sumă e mai mică de 180 de grade, cele două linii se vor întâlni, la un moment dat, pe aceași parte. Tot el
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dacă traversarea cu o linie a două linii de pe un plan descrie două unghiuri a căror sumă e mai mică de 180 de grade, cele două linii se vor întâlni, la un moment dat, pe aceași parte. Tot el a postulat că dintr-un punct pe un plan se poate duce o singură paralelă la o linie dată. Suma unghiurilor interioare mai mică de 180° conduce la întâlnirea lor. Înlocuirea de câtre Lobacevski a postulatului paralelelor al lui Euclid cu postulatul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
altă ființă, fie animal sau plantă). Freud crede în complexul oedipal-bisexual, adică atracția pentru ambii părinți indiferent de sex. Multe psihonevroze sunt consecința abuzului sexual în copilărie, care se înscrie în memoria inconștientă. Devenind mai puțin convins de această teorie, postulează, mai târziu, teza fanteziilor inconștiente ale copiilor, de care vorbește în Interpretarea viselor. Freud consideră masturbarea ca fiind dăunătoare dezvoltării normale a copilului, contrar părerii lui Havelock Ellis 148. Freud consideră că viața omului este dominată de două instincte: supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
shoulders of giants). Georg Friedrich Bernhard Riemann (1826-1866), matematician german care, prin analiza teoriei numerelor și geometria diferențială, a pus bazele geometriei eliptice sau sferice a spațiului și a lumii, deschizând drumul relativității și incertitudinii în matematică. Studiind suprafețele curbe postulează : Dacă nu există o linie dreaptă, nu va exista niciun punct de pe care se poate trage o linie paralelă; deci principiul paralelelor lui Euclid nu este valabil pe suprafețele curbe". Pământul, planetele și universul nu sunt liniare, ci sferice. În
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Pământul, planetele și universul nu sunt liniare, ci sferice. În spațiul sferic și spiral, suma unghiurilor unui triunghi nu este întotdeauna 180 de grade, iar pe o sferă nu există linii drepte. Geometria hiperbolică, sau geometria lui Nikoli Lobacevski (1792-1856), postulează că, de pe o formă ca o șa, suma unghiurilor unui triunghi este mai mică de 180 de grade, nu există triunghiuri asemenea și liniile paralele nu se intersectează. Spațiul hiperbolic 15) Spira cuantică Dinamica dublei structuri biochimice și biofizice a
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
față de problematica internațională NOI, cei buni versus EI, cei răi făcuseră ca un război nuclear sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, oricare cercetător era, practic, condamnat să postuleze drept inevitabile acele caracteristici ale mediului pe care le observa în fiecare clipă: competitiv, anarhic, extrem de periculos. Asumpțiile generale și logica realistă păreau pur și simplu singurele care treceau proba verificării empirice, de unde și enorma influență a acestui curent în
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
care abordează acest concept este restrâns 5, de dată recentă, fără a se apela la teoria relațiilor internaționale pentru înțelegerea acestuia. Având în vedere că o mare parte a discuțiilor cu privire la cultura strategică europeană se bazează pe preceptele constructiviste care postulează centralitatea identității și că ipoteza de lucru formulată este că dacă se dorește funcționarea eficientă a politicii europene de securitate și apărare trebuie generată o identitate europeană comună și compusă o "narațiune" strategică unică (pentru că s-ar părea că preeminența
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
privind securitatea și apărarea), am pornit metodologic de la asumarea identității drept concept cheie al abordării constructiviste și, după clarificarea conceptuală, am explorat opțiunile de analiză și interpretare în relație cu paradigma securității umane. Plasând identitatea în centrul explicațiilor sistemice, constructiviștii postulează identitatea ca bază pentru interese, respectiv pentru construcția sistemului internațional, în contrast cu abordările tradiționale ale relațiilor internaționale (realismul și liberalismul) care au fost incapabile să prevadă sfârșitul Războiului Rece sau să explice arhitectura ordinii internaționale post-Război Rece, întrucât asumau centralitatea conceptului
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
locuiesc la ușa de vizavi. Discursul securității umane intenționează să rupă această vrajă.7 Marlies Glassius și Mary Kaldor sunt de părere că problema morală pentru interesul Europei privind securitatea umană în afara granițelor sale se fundamentează simplu pe umanitatea comună, postulând că ființele umane au dreptul de a trăi cu demnitate, în securitate, existând obligația concomitentă de a se ajuta atunci când securitatea este amenințată. Apără ideea că toate viețile umane au aceeași valoare și nu acceptă că acestea pot deveni ieftine
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
anilor 90 era în vogă disputa dintre neorealismul structural și neoliberalismul instituțional. Ambele curente au avut perioade de hegemonie intelectuală, dar niciunul nu a repurtat o victorie decisivă, în schimb s-a observat existența unor elemente comune. De exemplu, ambele postulează starea de anarhie în relațiile internaționale și consideră statul ca fiind un actor rațional, dornic să supraviețuiască și să se dezvolte. Ambele curente se remarcă prin practicarea unei metodologii epistemologice de tip "obiectivist" prin faptul că atribuie cercetătorului în relații
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Cartea avansează argumentul că auto-identificarea actorului este o componentă critică a structurii "identităților și intereselor" care variază de-a lungul timpului istoric și care generează schimbări epocale în sistemul internațional. Împotriva argumentului dorinței de putere a statului, Rodney B. Hall postulează dorința de manifestare a identității.308 Acesta analizează consecințele naționalizării actorilor statali pentru compoziția sistemului internațional și modelele de politică din cadrul acestuia. O parte a acestui efort a constat în conceptualizarea și delimitarea actorilor suverani-naționali față de actorii suverani teritorial-statali care
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
abordări sunt divergente cu privire la sursa acestor comparații și gradul în care sunt instituționalizate. Uneori indivizii pot alege definiții pentru ei înșiși (sau pentru statele în numele cărora se exprimă), însă, în anumite circumstanțe, aceste definiții pot impune identități altora. Teoreticienii reprezentărilor postulează faptul că elitele pot construi alteritatea prin "numirea" unor identități anume pentru a legitima propria dominație. Acest cadru plasează agentul în abilitatea unui grup de a proiecta identități pentru alții. În schimb, psihologii conceptualizează aceste procese sociale în termeni de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
privind disparitățile în putere militară, productivitate economică, inovație tehnologică și drepturile omului cu scopul de a crea prejudicii imaginii celuilalt.379 Teoria socială a identității pleacă de la premisa că oamenii trăiesc în contexte largi, în mod particular când identitățile sunt postulate ca factor în opțiunile politice, și că o anumită formulă istoriografică este esențială pentru explicații multi-cauzale în care abordările psihologice oferă motivații sau mecanisme specifice individuale pentru schimbare. Teoria identității sociale se bazează pe o înțelegere anterioară a contextului birocratic
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cele reiterate în narațiunile naționaliste. Deconstrucția acestor dihotomii deschide posibilitatea articulării altor identități. Teoria identității sociale se axează mai puțin asupra textelor și mai mult asupra alegerii. Mecanismul identificat de psihosociologi este nevoia individuală de asociere pozitivă. Teoria identității sociale postulează că oamenii își doresc să fie membri în grupuri valorizate pozitiv, mai multe opțiuni fiind posibile. Indivizii pot încerca să migreze dintr-un grup social sau, rămânând în grupul de apartenență, să încerce să îmbunătățească rangul colectiv intrând în competiție
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
rațională a propriului interes egoist într-un mediu ostil, în care politica internațională reprezintă domeniul etern al violenței, al supraviețuirii și al necesităților strategice. La extrema cealaltă se află revoluționarismul, tradiție ai cărei înaintași sunt Dante și Kant, tradiție care postulează teleologic o societate internațională a omenirii, împiedicată de sistemul statal epifenomenal să se realizeze complet, a cărei dinamică patologică este contrară intereselor reale ale membrilor reali ai acestei societăți. Tradiția revoluționaristă a gândirii și a acțiunii se combină cu o
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
totodată o interpretare esențializată a identității. Această modificare se potrivește în construcția teoretică privind sistemul internațional formulată de Rodney Bruce Hall întrucât acest autor vorbește despre auto-identificarea subiectului ca fiind o componentă dinamică a structurii identităților și intereselor. Prin urmare, postulând identificarea ca bază pentru interese, inclusiv pentru interesele de securitate, Alexander Wendt susține că ceea ce contează este dacă și cât de mult identitățile sociale implică identificarea cu soarta unui Alter. Natura identificării în fiecare situație modelează modul în care granițele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
domo, cu interviuri, este utilă în înțelegerea formației și evoluției istoricului și teoreticianului literar. Atras deopotrivă de concretețea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) și de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii și altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistență și realizând această coexistență nu prin interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
factori intrinseci și extrinseci, dar consideră că această clasificare este prea simplă în raport cu complexitatea fenomenului studiat. Mitchell (1982) clasifică teoriile motivației în două mari categorii: teorii ale activării și teorii ale alegerii. Prima categorie cuprinde teoriile centrate pe nevoi ce postulează că procesele de activare sunt datorate unui deficit, reprezentative fiind teoria ierarhiei nevoilor (Maslow), teoria X/Y (McGregor), teoria motivație-igienă (Herzberg), teoria ERD (Alderfer). Teoriile majore ale alegerii cuprind stabilirea obiectivelor (Locke și Latham), teoria expectanței (Vroom), teoria condiționării operante
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
calciul sunt nevoi și anume faptul că absența lor duce la îmbolnăvire" (Maslow, 1999, p. 27). Nevoile sunt de tip primar sau instinctual, dacă absența lor naște boala, prezența lor previne boala, restaurarea lor vindecă boala. Teoria elaborată de Maslow postulează existența unei ierarhii a nevoilor umane, grupate în cinci categorii: nevoi fiziologice (nivelul I), nevoi de siguranță (nivelul II), nevoi de apartenență și dragoste (nivelul III), nevoi de stimă (nivelul IV) și nevoi de autorealizare (nivelul V). Maslow (1943, 1945
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică limitarea genetică a posibilității de dezvoltare și universalitatea posibilității de autorealizare postulată de Maslow. De asemenea, absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului socio-analitic al personalității, trei
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ierarhizată a nevoilor, ci pe un continuum, de la cele mai concrete (nevoile de existență, care pot fi reduse la starea sau substanța materială) până la cele mai puțin concrete (nevoile de dezvoltare). Avansarea de-a lungul continuumului este denumită "satisfacere-progresie", fiind postulată și acțiunea simultană a mai multor nevoi. În mod similar modelului lui Maslow, nevoia de dezvoltare este singura care nu poate fi satisfăcută integral. Flexibilitatea modelului ERG este asigurată prin două caracteristici: interșanjabilitatea nevoilor de existență (nesatisfacerea unora poate fi
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
progresiv (chiar dacă ipoteza progresiei este mai slabă în teoria ERG) sunt criticile de fond aduse teoriilor centrate pe nevoi. Alderfer încearcă să combată critica lui Salancik și Pfeffer (1977) afirmând că teoria nevoilor nu contrazice principiul diferenței individuale, ci dimpotrivă, postulează existența acestor diferențe, dar sub forma variației în intensitate a nevoilor. Rauschenberger, Schmitt și Hunter (1980) testează modelul ERG prin analiza Markov asupra datelor colectate într-un interval de zece luni de la 547 absolvenți de liceu din mediul urban. Studiul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determinanți ai performanței în opoziție cu factorii igienici, care au rolul de a menține performanța, este o simplificare a modelului lui Herzberg. Teoria nu neagă existența performanței în muncă derivată din factorii igienici. Dimpotrivă, tehnica îmbogățirii postului dezvoltată de Herzberg postulează creșterea productivității prin manipularea factorilor igienici; f) suportul empiric al teoriei nu este datorat efectului dezirabilității sociale, manifestarea lui în aplicarea metodei incidentelor critice nefiind confirmată prin cercetare științifică. Sachau (2007) "reînvie" modelul lui Herzberg din perspectiva psihologiei pozitive și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]